Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Dacia Literara

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




Dacia Literara

Anul 1840, evocat de Grigore Alexandrescu in cunoscuta sa poezie, a debutat cu un eveniment de o deosebita importanta pentru evolutia ulterioara a limbii si literaturii romane: la „30 ghenarie”, Mihail Kogalniceanu semna la Iasi cunoscuta „Introductie” la revista „Dacia literara”.

Editorul deschide articolul-program, prin a elogia meritele predecesorilor:”La anul 1817,dl.Racocea,c.c. translator romanesc in Lemberg, publica prospectul unei foi periodice ce era sa iasa pentru intaiasi data in limba romaneasca. Planul sau nu se aduce in implinire. La anul 1821,dl. Z.Carcalechi, in Buda cerca pentru a doua oara o asemenea intreprindere, dar si aceasta fu in zadar. In sfarsit, la 1827, dl. I.Eliad vru si ar fi putut, pe o scara mult mai mare, sa ispraveasca aceea ce Racocea si Carcalechi nu putura face. Ocarmuirea de atunci a Tarii Romanesti nu-i dadu voia trebuincioasa. Asa, putinii barbati care pe atuncea binevoia a se mai indeletnici inca cu literatura nationala pierdura nadejdea de a vedea vreodata gazete romanesti. Numai doi oameni nu pierdura curajul, ci asteptara toate de la vreme si de la imprejurari. Acestii fura dl aga Asachi si dl I. Eliad; unul in Moldavia, altul in Valahia pastrau in inima lor focul luminator al stiintelor. Asteptarea lor nu fu inselata. Imprejurari cunoscute de toti le venira intru ajutor. Asa, la 1 iunie 1829 in Iasi, Albina Romaneasca vazu lumina zilei pentru intaiasi data. Putin dupa ea se arata si Curierul Romanesc in Bucuresti[…].Dupa Albina si dupa Curier, multe alte gazete romanesti s-au publicat in deosebitele trei mari provincii ale vechii Dacii. Asa, in putina vreme, am vazut in Valahia: Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiozul, Romania, Pamanteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de avis; in Moldova: Alauta romaneasca, Foaia sateasca, Oziris; in Ardeal: Foaia Duminicii, Gazeta de Transilvania si Foaia inimii. Unele dintr-insele, adica acele care au avut un inceput mai statornic, traiesc si astazi; celelalte au pierit sau din nepasarea lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi ce avem astazi sunt: Curierul romanesc, sub redactia dlui I. Eliad, Foaia inimii a dlui Barit si Albina romaneasca, care, in anul acesta mai ales, au dobandit imbunatatiri simtitoare.”

Kogalniceanu sugera, insa, si cele doua laturi negative ale publicatiilor amintite:faptul ca acorda prea putina atentie problemelor de literatura, prin urmare, ca nu antreneaza spiritele in sfera culturii si a dezbaterii de idei, pe de alta parte ca sufera de o „colora locala prea pronuntata, cu alte vorbe, ca sunt mai mult provinciale decat romanesti.”





Dacia isi propunea sa mearga mai departe pe drumul deschis, dar asumandu-si, in mod ferm, dubla sarcina de a se indeletnici „numai” cu literatura nationala si de a publica „productiile romanesti”, fie din orice parte a Daciei cu conditia sa fie „bune”.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

1.intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiu estetic:” Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.”

2.afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literaturii romane: ”talul nostru este realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.”

Combaterea imitatiilor si a     traducerilor mediocre:„Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de sub teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos! ca sunt numai traductii din alte limbi si inca si acele de-ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura.” Cu toata aparenta exclusivista, punctul acesta nu trebuie interpretat drept o condamnare a politicii de asimilare a culturii europene. Dupa cum va explica tot in coloanele „Daciei”,intr-un numar ulterior, Kogalniceanu era impotriva abuzurilor, nu a principiului insusi, combatea superficialitatea si maimutarirea Apusului, nu preluarea cartilor si a ideilor folositoare.

4.Promovarea unei literaturii originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national si cu estetica romaneasca:”Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.”

Desi, in aceste randuri, nu e utilizat cuvantul „folclor”, Kogalniceanu avea in vedere, printre sursele de inspiratie, si creatia populara. Trebuie notat ca, indreptand atentia spre mediul local, spre aspectele particulare si specifice ale realitatii romanesti, „Dacia literara” deschidea perspectiva unei literaturi intemeiate pe observatie, cultivand „adevarul” si „naturalul”- indrumare binevenita intr-un climat de sentimentalism romantic excesiv.

In incheierea articolului-program, autorul anunta structura revistei(cele patru parti):”In partea dintai vor fi compuneri originale a conlucrarilor foaiei; partea a II-a va avea articole originale din celelalte jurnaluri romanesti. Partea a III-a se va indeletnicii cu critica cartilor nou iesite in deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a IV-a, numita „Telegraful Daciei”, ne va da instiintari de cartile ce au sa iasa in putin, de cele ce au iesit de sub tipar, relatii de adunarile invatatilor romani, stiri despre literatorii nostrii si, in sfarsit, tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman.”

Prin precizarea surselor de inspiratie, a temelor literare in ultimul punct al articolului, dar si prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului(aspiratie spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale si a folclorului, imbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), revista devine un manifest literar al romantismului romanesc.

Cunoscut ca istoric, om politic, prin implicarea lui in revolutiile de la1848 din Tarile Romane, M Kogalniceanu se bucura de suficienta popularitate pentru ca ideile amintite sa creeze in jurul lui o adevarata miscare literara, dovada, faptul ca in 1840 in chiar primul numar al Daciei Literare, Costache Negruzzi publica prima nuvela istorica din literatura noastra, Alexandru Lapusneanu, nuvela care din punct de vedere al speciei ramane neegalata. De asemenea,aici publica Vasile Alecsandri o alta nuvela romantica, de data aceasta cu un subiect plasat in contemporaneitate, dar desfasurata intr-un alt spatiu geografic – Buchetiera de la Florenta. Printre cei care vor continua filonul istoric impus de spiritul Daciei Literare, se numara si Nicolae Balcescu, in opera ‘Romanii subt Mihai-voevod Viteazul’, Alecu Russo in ‘Cantarea Romaniei’. Altii merg pe linia memorialisticii, a faptului trait ( Costache Negruzzi- Negru pe Alb), ori pe cea a insemnarilor de calatorie, precum Vasile Alecsandri in ’Plimbare la munti ‘, ‘Calatorie in Africa’, sau Grigore Alexandrescu in Memorial de calatorie’. Exista insa si alta zona a prozei, critica, ironica, acida, plina de luciditate intalnita de V. Alecsandri, scriitorul cel mai complex al epocii. Acesta surprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare in ‘Balta Alba’, ‘Borsec’, dar mai ales in ‘Istoria unui galban’, gen de proza in care situatiile si personajele, la limita caricaturii, starnesc rasul.

Acest program, admirabil prin adecvarea la nevoile imediate si de durata ale culturii romanesti,reluat la Propasirea si apoi la Romania literara, strabate ca un fir rosu prin intraga ideologie literara a vremii. Ecoul sau extraordinar dovedeste ca, departe de a concretiza o initiativa izolata, el nu facea altceva decat sa dea glas unei stari de spirit destul de generale. Intr-adevar, facand din specificul national resortul viu al noii culturi, Kogalniceanu si prietenii sai au marele merit de a fi pus in program o idee care plutea in aer, dar nu-si gasise inca o expresie clara, metodica si pregnanta.

Imbogatit in sensurile lui nobile, spiritul Daciei Literare a ajuns pana la noi, aparat si mereu improspatat de gandirea si fapta artistica a celor mai straluciti reprezentanti ai intelectualitatii romanesti. In preaja lui creste si infloreste cultura acestei epoci, spre cinstea si lauda poporului roman, pentru al carui nume in lume ‘floarea generatiei de la 1848’ a luptat.

Dintre colaboratorii revistei mentionam pe Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Gr. Alexandrescu, Al Donici, C. Stamati.

Disparitia Daciei Literare



Dupa numai trei numere,in luna august a aceluiasi an in care a aparut, prin ‘inalta hotatare’a unui domn arbitrar, Dacia Literara este suprimata. Pretexul a fost gasit foarte repede. Cauzele sunt foarte adanci si ele tin de atitudinea ferm democratica, puternic antifeudala, pe care editorul revistei a luat-o in adordare si rezolvarea tuturo problemelor fundamentale ale politicii si culturii romanesti, atitudine pe care ‘nepravolnica ocarmuire’ a considerat-o ‘nepotrivita cu imprejurarile din afara si dinlauntru’, dezaproband-o in toate manifestarile ei. In articolul M. A. Demidoff in Banat, Valachia si Moldova era citat proverbul ’’Pestele de la cap se impute ’’, aluzie la domnitorul Mihail Sturdza, iar in ‘Descriere istorica a tabloului ce infatiseaza pe Alexandru Cel Bun,domnul Moldovei, cand au primit coroana si hlamida de la ambasadorii imparatului Ioan Paleologul, Mihail Kogalniceanu adusese prea multe laude domnitorului moldovean, ceea ce, dupa marturiile lui Vasile Alecsandri, l-ar fi suparat pe Mihail Sturdza.

Diparand fara sa mai apara, desi Kogalniceanu a sperat mereu intr-o revenire asupra hotararii domnesti, Dacia Literara a continuat sa traiasca in constiinta urmasilor. Posteritatea i-a incredintat privilefgiul unui destin activ,pe masura importantei evenimentului pe care l-a marcat, prin aparitia ei, in publicistica romaneasca.

Spiritul Daciei Literare reluat in revistele urmatoare

Cu o autoritate prelungita mult dincolo de epoca in care a aparut si pe care cu autoritate ideologica a oglindit-o, spiritul Daciei Literare n-a disparut odata cu periodicul care i-a dat viata si vigoare. Ideile care au sustinut platforma teoretica a revistei, s-au perpetuat in programele nenumaratelor publicatii care apar dupa 1840, pana catre 1860, atat in Moldova cat si in Muntenia sau Transilvania, ba chiar si peste hotare. Astfel se remarca :Propasirea (1844), Magazin istoric pentru Dacia (1854), Romania viitoare(Paris, 1850), Zimbrul (1850), Junimea romana (Paris 1851) etc acestea adunand in jurul lor scriitori din toate provinciile romanesti, hotarati, printr-un efort unitar si convergent, sa realizeze o literatura dupa normele estetice si tiparele meteorologice preconizate de revista ieseana din 1840.

Ideea romantica a inspiratiei din trecutul istoric va razbate, insa, foarte curand intr-un alt articol program care va deschide revista Arhiva romaneasca, editata de acelasi indrumator literar – Mihali Kogalniceanu.

‘Istoria romaneasca mai ales sa ne fie cartea de capetenie, sa ne fie paladiul nationalitatilor noastre. Intr-insa vom prevede viitorul, printr-insa vom fi romani. Caci istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste, sau daca se inapoiaza. Intrebati dar istoria si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem. De unde venim si unde mergem, trecutul si viitorul, iata toata fiinta noastra, iata mijlocul de a ne cunoaste.’

Spiritul Daciei Literare se regaseste integral in revista ‘Propasirea’ editata in anul 1844, de un grup de scriitori moldoveni, avand ca principal animator pe Mihail Kogalniceanu. Inca din primul numar se exprima dezacordul fata de gazetele timpului care apareau ‘toate cu greseala capitala’ ca prea se indeletniceau cu cele din afara si prea putin cu cele dinlauntru’

’’Lipsa dar a unei foi care, lasand deoparte toate noutatile din afara si discutiile politicei de azi, precum si toate acele traductii de articole usoare si de anecdote frantuzesti si nemtesti, s-ar ingriji numai cu adevaratele interesuri materiale si intelectuale ale romanilor, lipsa unei asemine foi publice, zic, este obsteste simtita. Aceasta lipsa, intr-atat incat impregiurarile dinafara o vor ierta, se va sili a implini Propasirea. Lepadand din coloanele sale tot ce se intelege supt stransul cuvant de politica dinafara si dinauntru, precum si cu intamplarile zilii, izgonind orice traduceri din scrieri straini care neavand nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne poate imbogatii literatura, foaia noastra nu va cuprinde decat compuneri originale romanesti.’’

A doua Dacie Literara

Se pare ca s-a revenit asupra suspendarii revistei, dar redactorul a inteles ca a continua publicarea revistei nu era momentul oportun, in atmosfera creata. Astfel in 1859 apare cea de-a doua editie a « Daciei Literare ».

Revista a fost editata in formula noua, in anul 1990 de Muzeul Literaturii Romane Iasi si Societatea Culturala „Junimea '90“ Iasi in colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Romania si Consiliul Judetean Iasi. Ca director de onoare l-a avut pe Alexandru Zub, membru al Academiei Romane, iar cel care a initiat si coordonat noua serie a fost Lucian Vasiliu. Ca redactori amintim pe : Carmelia Leonte, Calin Ciobotari, Liviu Apetroaie si Florin Buciuleac.

Revista are ca program prioritar reevaluarea marilor probleme de istorie literara si culturala, publicarea de documente literare si a cercetarilor de specialitate (muzeologie), precum si promovarea tinerelor talente din domeniul beletristicii si criticii literare.



Noua Dacie Literara a fost structurata in patru capitole:

Istoria restaurarii, restaurarea istoriei

Junimea de ieri, Junimea de azi

Ferestre luminate;

Arca lui Noe.

Primul capitol al revistei  isi propune sa reconsidere, din perspectiva actuala, valorile istoriei literare romanesti. Colectivul redactional isi propune sa atraga cele mai prestigioase condeie publicistice.

Fiind publicatie a Societatii Culturale ’’Junimea ’90’’, Dacia Literara, in capitolul ’’Junimea de ieri ; Junimea de azi’’, confera un accent deosebit judecatii critice a vechii societati ‘Junimea’ si a contributiei la cultura romana si europeana dar se ocupa si de activitatea actuala, asa cum reiese aceasta din creatia membrilor noii societati „Junimea '90“.

Cel de-al treilea capitol are drept scop stimularea dialogului cultural, promovarea interviului ca instrument de comunicare.

Cu cel de-al patrulea capitol, „Arca lui Noe“, revista se deschide larg spre fenomenul cultural contemporan, in special spre creatorii tineri din domeniul literaturii si artei. Tot aici sunt cuprinse comentarii asupra celor mai valoroase carti, interviuri cu probleme teoretice, profiluri de creatori, poezie, proza, critica si teorie literara etc.

Revista publica documente literare inedite si rodul cercetarilor din domeniul muzeologiei realizate de specialistii Muzeului Literaturii Romane si de alti cercetatori din institutiile de specialitate (Academie, Universitate s.a.).

Printre colaboratorii noii Dacii Literare amintim :constantin ciopraga, Al. Husar, Gavril Istrate, Dumitru Irimia, Stelian Dumistracel, Mircea Colosenco, arhimandrit Timotei Aioanei, Cassian Maria Spiridon, Liviu Papuc, Andrei Vartic, Ioan Holban, Cezar Ivanescu, Bogdan Ulmu, Bogdan Cretu, carora li se alatura, la fiecare numar, scriitori, critici, cercetatori tineri, traducatori, universitari - din tara si din strainatate.

In contextul literaturii actuale, revista Dacia literara propune un profil aparte, academic, riguros, dar – in acelasi timp –, deschis  innoirilor, supus transformarilor creatoare.



“Dacia literara” capitolul “Introductie”

“Dacia literara” capitolul « Introductie »

Arhiva romaneasca, nr.1, 1840

Mihail Kogalniceanu

Propasirea nr 1, 1844







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2417
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site