CONFLICTELE DE ROL SI PRINCIPALELE CONDUITE DE SOLUTIONARE

CONFLICTELE DE ROL SI PRINCIPALELE CONDUITE DE SOLUTIONARE

Deoarece notiunea de rol este una foarte complexa, ea reflectand imbinarea unor caracteristici simultan subiective si obiective, sociologice si psihologice, normative si personale (functia sociala, in care se regasesc un gen de activitate si un procedeu general de conduita, elaborate de societate si conditionate de locul pe care il ocupa individul in sistemul relatiilor sociale; indeplinirea concreta a rolului de catre fiecare individ) rezulta ca rezolvarea conflictului de rol devine la fel de complexa si greu de indeplinit.

Comportamentul fiecarui membru al grupului este influentat de o serie de factori, cum ar fi:

- tipul grupului din care face parte si normele sale generale;

- relatiile sale cu ceilalti membrii ai colectivului, relatii ce pot fi formale sau informale;

- relatiile sale cu alte persoane din afara grupului (familie, prieteni).

Comportamentul fiecarui membru al grupului este influentat de comportamentul colegilor sai de munca, dar totodata comportamentul acestei persoane poate influenta, la randul sau, conduita celorlalti colegi. Acest comportament poate fi opus altor persoane care vor declansa un conflict.

Ca si in cazul statusului, fiecare persoana, la un moment dat, nu are numai un singur rol, ci un set de roluri care pot fi congruente sau incongruente. Termenul de 'set de roluri' desemneaza totalitatea relatiilor de rol pe care o persoana le intretine in fapt prin statusul sau social. Evidentiind multitudinea de roluri care pot fi asociate unui status, R. K. Merton(1966) subliniaza faptul ca un status social particular implica nu numai un singur rol asociat, ci mai multe roluri.

Pentru indeplinirea unui rol, subiectul trebuie sa fie constient de drepturile si de indatoririle pozitiei pe care o ocupa. Asteptarile pot specifica strict comportamentul cerut sau pot fi doar indicatii care ofera actorului posibilitatea de a-si juca liber rolul. Aceste variatii sunt in functie de sanctiune, de certitudine si de consensul legat de asteptari. Dupa modelul lui S. F. Nodel, vom deosebi trei tipuri de atribute ale rolului:

- atributele fundamentale, a caror absenta sau modificare schimba radical identificarea rolului,

- atributele celui de al doilea tip, a caror modificare sau absenta duce la aparitia unei diferente in perceperea eficacitatii rolului;

- atribute periferice, a caror absenta sau variatie nu afecteaza eficienta rolului si perceperea sa.

Conflictele de rol sunt stari psihice tensionale, anxiogene si disfunctionale in plan comportamental, determinate de incompatibilitatea sau incongruenta a doua sau mai multe roluri ale aceleiasi persoane, sau ale unor persoane diferite aflate in interactiune directa.

Conflictul de rol este un concept al psihologiei sociale si se refera la discrepanta dintre expectantele transmitatorului de rol si comportamentul efectiv al receptorului.

Cauzele generale ale conflictului pot fi:

- pregatirea specifica inadecvata a persoanei executante;

- comunicarea din partea transmitatorului de expectante incompatibile, adica contradictorii;

- mesajele discordante provenite din surse diferite

- discrepanta dintre expectantele de rol si valorile morale si conceptiile persoanei;

- incongruenta dintre rolurile multiple ale unei persoane.

Termenul de conflict poate fi folosit in doua sensuri diferite:

- proces intersubiectiv manifestat la nivel interactional, conflictul apare intre doua sau mai multe persoane ale caror obligatii de rol sunt incompatibile, deci conflictele se manifesta intre doua roluri diferite sustinute de persoane diferite;

- fenomen intrasubiectiv apare sub forma conflictelor intre rol si sine, conflictul situandu-se intre nivelul exterior, normativ si un nivel profund, reprezentat de sine. Astfel, conflictul intrasubiectiv se consuma in interiorul persoanei, deoarece prevederile care decurg din status impun un anumit comportament de rol, aflat in dezacord cu sentimentele, ideile si perceptiile pe care persoana le are despre modul in care vede rezolvarea problemei respective.

Sursele conflictelor de rol se gasesc fie in alterarile care pot aparea la nivelul mecanismelor de expectatie, perceptie, asumare si exercitare a rolurilor, fie in perturbarile care se ivesc in raporturile interpersonale in legatura directa cu intelegerea si exercitarea unor roluri. J. Maisonneuve considera ca sursa acestor conflicte poate fi identificata la oricare dintre nivelurile de analiza a rolurilor prezentate anterior: institutional, interactional si individual.

Aceste surse pot fi grupate in urmatoarele categorii:

1) surse de conflict tinand de conditiile socioculturale:

- proliferarea rolurilor in societatea contemporana;

- inconsistenta sau ambiguitatea normelor si modelelor aferente unor roluri corelative, situatie intalnita in zona de intersectie a doua sau mai multe culturi, grupuri sau categorii sociale;

- evolutia rapida a rolurilor in raport cu statutele si modelele comune pe care se fundamenteaza;

- articularea nocorespunzatoare a functiilor diferitelor roluri in cadrul unor grupuri sau organizatii.

2) surse de conflict la nivel interactional:

- discordanta intre asteptari si conduitele de rol ale unor persoane aflate in relatie directa;

- competitii interpersonale pentru asumarea simultana a aceluiasi rol;

3) situatii conflictuale traite la nivel individual:

- subiectul este plasat intr-o pozitie de intersectie, unde normele si modelele socioculturale au caracter incongruent sau contradictoriu;

- subiectul nu adera, moral sau ideologic la rolul sau, fiindu-i impusa o situatie pe care o considera inacceptabila;

- subiectul este contrariat de incompatibilitatile unor exigente apartinand unui rol mixt, ale caror exigente sunt contradictorii.

Rezolvarea conflictelor de rol tine de modul cum este inteles si depasit, conflictul de rol putand conduce fie la izolarea sociala, nevroza sau disfunctionalitati de integrare in grup, fie la un efort de maturizare si valorizare a personalitatii in noua situatie, prin optiuni intelectuale sau axiologice care sa permita depasirea situatiei conflictuale.

Este de remarcat faptul ca de multe ori, ajunse la o anumita intensitate, conflictele de rol pot deveni factori importanti ai schimbarilor sociale si individuale.

In functie de categoria conflictului se stabileste si conduita adecvata de solutionare, astfel, conflictele de rol intersubiect pot fi depasite prin cai care sa apropie modurile de perceptie, intelegere si interpretare a situatiei de catre persoanele aflate in relatie.

Principalele conduite de solutionare in aceasta situatie cuprind    mai multe cai:

- tact interpersonal si atitudine conciliatoare fata de opiniile celorlalti;

- redefinirea si 'renegocierea realitatii' prin propunerea unor criterii si semnificatii care sa transceada situatia conflictuala;

- actiuni persuasive care sa conduca la schimbarea perceptiilor partenerilor asupra situatiei disfunctionale;

- ruperea relatiilor generatoare de stari tensionale.

Iar in cazul conflictelor intra-subiective se pot adopta urmatoarele conduite de solutionare:

- stabilirea unei ierarhii intre prescriptiile normative ale rolurilor aflate in conflict;

- renuntarea la acel rol care este perceput ca cel mai disfunctional fara a strica insa echilibrul campului social in care evolueaza persoana;

- recurgerea la o alternanta in exercitarea rolurilor, astfel incat trecerea de la unul la altul sa produca cele mai reduse stari tensionale;

- promovarea unui nou tip de rol care sa reduca raporturile de contrarietate dintre acestea;

- esalonarea in timp a actiunilor specifice diferitelor roluri aflate in conflict;

- schimbarea propriei atitudini fata de rolurile aflate in conflict, prin evitarea recunoasterii conflictului.

Rezolvarea conflictului presupune de cele mai multe ori combinarea unora dintre aceste modalitati rezolutive, in functie de unele particularitati ale personalitatii subiectilor si ale situatiei sociale in care actioneaza.