Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CARACTERISTICILE TIPURILOR, FORMELOR SI STRUCTURILOR MOTIVATIEI

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Fluctuatiile atentiei si starea de vigilenta
NORMALITATE SI SANATATE PSIHICA
Aspecte teoretice privind perceptia persoanei
TESTUL ARBORELUI
ATENTIA
OBIECTIVE, LOT DE STUDIU SI METODICA - SCHIZOFRENIE
CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI
Modelul lui Sokolov
Strategii de construire a chestionarelor de personalitate
Test Raven (Sperman)


CARACTERISTICILE TIPURILOR, FORMELOR SI STRUCTURILOR MOTIVATIEI

1. ACTUALITATEA acestor forme si structuri motivationale. Motivatia trebuie sa fie intotdeauna actuala, prezenta, sa existe si sa functioneze in prezent; chiar daca unele dintre formele motivatiei s-au format in trecut, daca nu actioneaza in prezent inseamna ca nu dispun de capacitatea de a explica functionarea(?) comportamentului. K. Lewin(1935) aborda problema motivatiei cand psihologic, in termeni de forte(caracterizate prin intensitate si directie), valente. El spunea ca rezultatul intalnirii dintre individ si mediu, care genereaza intalniri actuale intre forte si valente echivaleaza cu motivatia. Trebuintele sunt cele care atribuie valente diferite obiectelor. Desi trecutul individului este prezent in conduita sa, cunoasterea acestui trecut nu este absolut necesara, ceea ce conteaza sunt valentele si fortele actuale. Acest camp de viata a individului se structureaza in 2 zone mai mult sau mai putin atractiv-repulsive. Comportamentul rezultat este functie de situatia globala, asa cum este traita ea prin suita de valente distribuite.




G.Allport insista extrem de mult asupra caracterului actual al motivatiei. El utilizeaza 2 metafore:

* ceea ce ne misca trebuie sa ne miste acum; trecutul nu este important daca nu se poate dovedi ca este dinamic, activ in prezent;

* nu putem spune ca trecutul determina formele actuale ale motivatiei.

Aceasta caracteristica are o consecinta in planul teoriilor motivatiei. Din perspectiva modului de intelegere si interpretare rezulta 2 tipuri de teorii:

Teoriile care sustin ca motivele actuale isi deriva energiile din intarirea trecuta. Freud    spunea ca motivele derivate(secundare) nu sunt altceva decar forme travestite sau manifestari ale pulsiunilor biologice primare. Motivatia ramane chiar peste timp arhaica si infantila. Mc Dougal afirma ca motivele derivate isi trag seva din sursele primare native.

Teorii care sustin dinamica actuala a motivatiei.

2. GENERALIZAREA – Multa vreme motivatia a fost interpretata in psihologie localicist(1) si asociationist(2). In primul caz(1), motivatia este interpretata mai mult sau mai putin in sine, ca niste puncte mai mult sau mai putin independente unele de altele(perspectiva punctiforma). In cel de-al doilea caz(2) se avea in vedere asocierea motivelor intre ele. Asemenea puncte de vedere, care vedeau cel mult relatiile dintre motive, dar nu si relatiile dintre motive si alte structuri psihice erau limitate. Atunci, psihologii au inceput sa lege motivele si de alte structuri psihice. De pilda, chiar McDougal considera ca instinctelor li se ataseaza unele emotii. Tot el spunea ca instinctele se asociaza si cu o serie de obiecte. Cand se fixeaza pe niste obiecte ele genereaza niste sentimente, iar corelarea sentimentelor intre ele influenteaza personalitatea. Murray sublinia existenta unor trebuinte schele si a unor trebuinte integrate. Acestea din urma proveneau ca urmare a corelarii intre ele a trebuintelor schele, dar si ca urmare a intrarii in functiune a unor imagini, actiuni, obiective, scopuri.

Asistam la o modificare totala a opticii de abordare a motivatiei, care nu mai este privita localicist ci generalizat, nu mai este interpretata asociationist, ci dintr-o perspectiva(abordare) sistemica. M. Golu spunea ca se pune accent nu atat pe veriga la care se declanseaza starea de necesitate, ci pe efectul pe care aceasta stare il produce asupra celorlalte ansambluri biopsihice ale persoanei. Motivul are un efect general. M. Zlate – generalizarea formelor si structurilor motivatiei constituie atat baza cat si fermentul elaborarii, dezvoltarii personalitatii umane.

3. AUTONOMIA FUNCTIONALA – porneste de la ideea acestei dinamici, motivele nu sunt statice, ele au o inlantuire, suporta o serie de transformari, se leaga unele de altele, se convertesc, etc. In aceasta dinamica la un moment dat un motiv devine relativ independent, adica el capata o autonomie functionala care provine in principal pe de o parte din modul de relationare a motivelor cu ele insele, si pe de alta parte din modul de relationare a motivelor cu scopurile pe care individul le are. La un moment dat motivele, desi deriva din altele, ajung sa se sustina prin ele insele, astfel incat nu mai sunt necesare motivele care au dus la declansare. Woodworth a introdus termenul de autonomie functionala. Allport a realizat o serie de comparatii in cazul autonomiei functionale: viata unui copac esre continua cu cea a semintei sale, dar samanta nu mai sustine si nu mai hraneste demult copacul deja crescut.

Exista 2 tipuri de autonomie functionala:

PRIMARA(PERSEVERENTA) – consta in exercitarea unor reactii, actiuni initiale chiar si intr-o serie de conditii schimbate. Ex.: o persoana dependenta de droguri revine la viciile ei chiar si dupa un anumit tratament cand toate simptomele au disparut.



COMPLEXA, SUPERIOARA(ESENTIALA) – este legata de structurile de personalitate ale individului. Pe parcursul desfasurarii vietii, existentei unui individ apar o serie de motive noi care sustin activitatile pe care le desfasoara individul respectiv, adica sustin activitatile ce initial au fost determinate de alte motive. Ex.:angajarea in anumite activitati.

Capatarea acestei autonomii functionale a motivelor se realizeaza:

* firesc, aproape de la sine;

* se produc o serie de conflicte, drame, traumatisme;

* unele persoane nu reusesc sa-si elaboreze o serie de motive care sunt autonome functional.

4. PERSONALIZARE – este considerata ca fiind cea mai inalta si cea mai specific umana caracteristica a motivatiei. Aceasta le depaseste pe celelalte pentru ca presupune nu doar legarea motivelor intre ele insele sau cu alte structuri psihice, ci convertirea lor in scopuri, utilizate drept criterii de autoevaluare si autoreglare a propriei personalitati.

Nuttin – atunci cand motivatia s-a transformat in scop, ea a devenit o afacere personala. O serie de forme si structuri motivationale complexe au o foarte mare incarcatura cognitiva, de aceea caracterul lor generalizat este mai mare.

Opusul acestei caracteristici este ALIENAREA MOTIVATIONALA, care consta in efectuarea unor actiuni contrare intentiilor, aspiratiilor    sub influenta unor influente externe care sunt constrangatoare. Ex.: presiunea sociala, a autoritatii sau spre conformitate.

EFECTELE FUNCTIONALITATII

  1. Tendinta de alternanta spontana
  2. Saturatia
  3. Fuga de obiect
  4. Substitutia
  5. Conflictul
  6. Frustratia
  7. Anxietatea
  8. Agresivitatea
  9. Persistenta tensiunilor in cazul trebuintelor nesatisfacute
  10. Intrarea in functiune a unor mecanisme de aparare motivationala.

SATURATIA – efectul produs de satisfacerea completa sau chiar in exces a trebuintelor si a celorlalte structuri motivationale. Saturatia apare in conditiile existentei acestui tip de relatii preferentiale intre subiect-obiect, subiect-mediu. Ea apare atunci cand este utilizat acel obiect pentru satisfacerea trebuintelor in acel mod, in aceleasi conditii. De obicei duce la scaderea starii tensionale in care se afla individul si la inducerea unor stari, reactii de respingere. De obicei, saturatia este produsa de actiunea monotona, repetitiva a unor activitati sau sarcini cu care se confrunta individul.

LEGE : Cu cat gradul de saturatie este mai ridicat(suprasaturatia) cu atat motivarea subiectului in raport cu sarcina sau scopul va deveni mai slab.

Cresterea gradului de saturatie atrage dupa sine scaderea tensiunii motivationale. Se impun 3 idei importante:



* declanseaza, de obicei, tendinta de schimbare a obiectelor, a conditiilor in care se realizeaza;

* efectele saturatiei sunt diferite, dependent de tipurile de trebuinte la nivelul carora se constata saturatia; la nivelul trebuintelor biologice(mai fixe, rigide) saturatia se manifesta mai repede, mai violent, spre deosebire de trebuintele psihologice, spirituale, mai complexe, cand saturatia apare ceva mai greu si se manifesta intr-o forma mai calma;

* totusi, saturatia intra in functiune mai rar datorita posibilitatilor compensatorii mai mari pe care le au trebuintele, datorita capacitatii mari de autoreglare si autosustinere pe care le detin anumite forme mai complexe ale motivatiei.

SUBSTITUTIA – consta in inlocuirea unui scop sau obiect al motivatiei cu un alt obiect sau scop. Ea apare in mod direct in acest caracter dinamic al motivatiei, din faptul ca in derularea proceselor motivationale motivatia se poate deplasa spre alte obiecte sau scopuri.

Din punct de vedere experimental, cercetarile au fost facute in cadrul scolii lewiniene: sarcini intrerupte, in domeniul motivatiei dar si al altor procese psihice. Problema pusa a fost : daca sarcinile intrerupte pot fi substituite cu alte sarcini. Daca la sfarsitul celei de-a 2 –a sarcini subiectul doreste sa revina la sarcina initiala, rezulta ca ce-a de-a 2-a sarcina are valoare substitutiva.

Substitutia presupune o serie de modificari importante:

  1. convertirea energiei motivationale – consum uneori inutil de energie care ar putea fi utilizata in vederea atingerii altor scopuri;
  2. aparitia abandonului, neglijarea unui scop in favoarea altui scop → aparitia unor regrete, a unui disconfort psihic;
  3. restructurarea intregului sistem cognitiv al omului.

Ca o continuare a substitutiei apar 2 efecte: deplasarea si generalizarea.

DEPLASAREA: introdusa de catre Freud in explicarea functionarii aparatului sau psihic, ea fiind regasita in simptomele nevrotice si in general in toate formatiunile inconstiente(ex. intervine in vise pentru a elimina cenzura).

GENERALIZAREA: in cazul in care o trebuinta este foarte intensa ea declanseaza reactii mai putin specifice si mai putin caracteristice de satisfacere a acelor trebuinte.

CONFLICTUL MOTIVATIONAL – apare in cazul actiunii simultane a mai multor motive. Cu cat aceste moive sunt mai diferite intre ele, cu atat situatia conflictuala va fi mi mare. Exista 3 tipuri de conflict:

  1. conflict generat de simultaneitatea a 2 motive pozitive(atractie-atractie)
  2. conflict generat de simultaneitatea a 2 motive negative (respingere/evitare –respingere /evitare) -indezirabile
  3. conflict generat de o situatie antagonica(atractie-respingere), cand scopul are atat valoare pozitiva, cat si negativa.

Felul in care au fost explicate:

* Lewin – campuri de forte;

* termeni ca – gradientul scopului (Tolman) – presupune reducerea tensiunii motivelor conflictuale pe masura ce ne apropiem de realizarea scopului

* Miller – gradientul de apropiere si gradientul de evitare. Miller spunea ca variatia de intensitate a fortelor in functie de distanta fata de scop va fi mai rapida pentru evitarea unei situatii de care incercam sa scapam decat pentru apropierea de o finalitate pe care incercam sa o atingem.   






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2670
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site