Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ATENTIA

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



ATENTIA




1 CARACTERIZAREA SI DEFINIREA ATENTIEI

Procesul esential al atentiei este reprezentat de necesitatea fundamentala de a alege, filtra informatiile, care pot si care trebuie sa fie admise in dispozitivele ce elaboreaza raspunsuri precum construirea unui percept, achizitionarea sau manifestarea unei deprinderi, retinerea in memorie, ,,mobilizarea unor proceduri generalizate de adaptare, declansarea unui ras- puns 'precablat' programat deja in organism”.(M. Reuchelin,1999, pg.482)

Anumiti stimuli, situatii, au ca efect cresterea nivelului de eficienta, pentru a-l aduce la valoarea sa optima, acela la care eficienta raspunsurilor organismului este cea mai buna.

Trezirea atentiei se poate traduce mai intai printr-o reactie generala de alerta, o facilitare generalizata a receptorilor si a efectorilor.Dar totul se petrece astfel ca aceasta reactie de alerta, atunci cand situatia o cere, nu este decat pregatirea pentru o focalizare rapida a capacitatilor orgnismului asupra unei categorii anume de informatii pertinente ce vin direct din mediu sau care privesc efectele unui raspuns al organismului.Aceasta informatie pertinenta, devine prioritara, celelalte fiind putin sau chiar deloc acceptate.

Atentia reprezinta orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen.

Atentia inlesneste cunoasterea unei parti din lumea exterioara, inconjuratoare sau din viata psihica interna.

Este manifestarea constiintei independenta de un anumit proces psihic.Nu are continut informational propriu, fiind prezenta in toate functiile psihice: si in perceptie, si in memorare si in gandire.Este o proprietate a constiintei - cea de a se focaliza, de a avea o regiune centrala in raport cu ansamblul sesizat, care ocupa o pozitie periferica.Este un aspect formal, suprapus unor variate continuturi, dupa situatie.(A. Cosmovici,1996,pg.67)

MANIFESTAREA SI EFECTELE ATENTIEI

a) orientarea constiintei intr-o singura directie asigura o selectie a unor impresii, ce apar cu maxima claritate, in raport cu altele ce sunt mai sterse.

b)concentrarea, intensificarea impresiei.Titchner a demonstrat experimental ca daca se prezinta unor subiecti o succesiune rapida de stimuli cand puternici cand slabi, cerandu-le sa urmareasca cu atentie producerea stimulilor slabi, diferentele perceptive intre stimuli apar mai mici decat atunci cand atentia se fixeaza la cei puternici.

c)claritatea unui obiect asupra caruia ne concentram atentia,sporeste.Ea rezulta din intensificarea procesului constient.

d)rapiditatea perceptiei unui eveniment: se observa mult mai repede sosirea unei persoane intr-un loc aglomerat, daca se stie de venirea ei, decat daca nu se stie.

e)modificari motorii si expresive:cand astept un eveniment independent ridic capul, sprancenele, apar cute pe frunte, ochii larg deschisi; daca ma concentrez in interior incercand sa imi amintesc ceva, plec capul, cobor sprancenele, etc. Amintirea este o reactie de orientare si modificarile se datoreaza sistemului nervos central si vegetativ implicand mecanismele respirator si circulator.Este declansata de interventia a ceva nou.Isi ia numele de la tendinta de focalizare pe care o declanseaza.

3 FORMELE ATENTIEI

In raport de factorii care o intretin avem urmatoarele forme de atentie:

a) vigilenta sau in expectativa:se asteapta un semnal la care trebuie reactie prompta.Vigilenta poate dura si o ora jumatate, dar incepe sa scada dupa 30 minute daca semnalele critice sunt rare iar semnalele necritice sunt multe, fara importanta.

b) atentia exterioara (cand se urmaresc obiecte, fenomene, din mediul ambiant ori miscarea actiunii noastre).



c) atentia interioara se concentreza prin dedublare asupra vietii interioare, asupra propriilor imagini, ganduri, sentimente.Este angrenata in actul de introspectie.

Proprietatile intrinseci sunt determinate de efortul voluntar depus:

Involuntara este pasiva, se realizeaza de la sine, fara efort, provocata de excitanti exteriori, de obicei noi, puternici, pe baza reflexului de orientare. Eterogenitatea, asimetria, contrastul, neregularitatea, miscarea, intensitatea,

declanseaza cel mai repede atentia involuntara. Atentia involuntara este de aporoximativ 10-15 minute daca stimulul ramane constant si variaza in functie de individ si caracteristicile obiective ale stimulilor.Functia ei principala este de explorare-investigare a noului si imprevizibilului si de pregatire a atentiei voluntare.

Voluntara presupune efort, vointa si motivare necesare finalizarii si atingerii scopului propus (trebuie sa invatam un curs, o poezie etc.). Theodule Ribot (“Atentia si patologia ei”, 2000, pg.71) spunea ca:'este un aparat de perfectionare si un produs al civilizatiei'.Este superioara celei involuntare prin capacitatea de elaborare si interpretare conceputual teoretica.Are 3 verigi: veriga aferenta ('intrarea'), veriga intermediara (prelucrarea, interpretarea) si veriga eferenta (elaborarea, selectia si emiterea raspunsurilor sau a rezultatelor corespunzatoare). Atentia trebuie sa fie egal distribiuta pe cale 3 verigi pentru a se rezolva eficient o sarcina.Atentia intelectiva (veriga intermediara) ii caracterizeaza pe introvertiti, iar extravertitii sunt caracterizati de atentia sensorio-motorie.   

Postvoluntara concentrarea asupra unei activitati ce nu place, dar in virtu- tea exersarii si experientei, incepe sa ne atraga si sa ajungem sa o efectuam cu placere, fara a mai fi nevoie de efort voluntar.

Concluzie: cele trei forme nu sunt independente una de alta, ci alcatuiesc o unitate dinamica de tip ciclic: atentie involuntara - atentie voluntara- atentie postvoluntara- atentie involuntara-

4 FACTORII CE FAVORIZEAZA CONCENTRAREA ATENTIEI

Concentrarea atentiei este influentata de factori externi si interni.

Externi

a) noutatea obiectului, fenomenului, situatiei

b) intensitatea stimulului:o lumina, un sunet puternic, obiecte mari (mai mult decat cele mici), culorile vii decat pale, etc. exemplu:in functie de contrast intr-o hala de reparatii unde e mult zgomot, chiar si un zgomot puternic, nu atrge atentia, dar intr-o calsa unde e liniste se aude si bazaitul unei muste.

c) miscarea: variatia, schimbarea, atrage atentia (exemplu: un film se retine mai usor decat fotogarafii sau plansete)

Interni

a) interesul care e subordonat motivatiei, trebuintelor noastre (daca ne e foame, vedem toate vitrinele magazinelor alimentare

Cand interesul intra in contradictie cu unul din factorii obiectivi, el (interesul) se dovedeste mai puternic (un student uitandu-se intr-un muzeu dupa fluturi, nu observa uriasele schelete, interesul impiedicandu-l sa vada cele mai mari exponate.)

5 CALITATILE ATENTIEI



Atentia, in caracterizarea ei pozitiva, prezinta urmatoarele calitati:

Capacitatea de concentrare (intensitatea atentiei) se masoara prin rezistenta la excitantii perturbatori, in special zgomot care poate fi disturbator cand trebuie distins un aspect putin aparent, cand e nevoie de multa concentrare, iar in cazul unei munci monotone, sau oboseala, un zgomot slab, sau de intensitate moderata, poate favoriza munca.In plan functional, extremele cunoscute in patologie sunt fixitatea (in schizofrenie) si difuzitatea (in sindromul frontal si oligofrenie).In starile normale sunt nivelele:slab, mediu, inalt.Calitativ, este exprimata prin corectitudinea ras- punsurilor la probe specifice de tip Bourdon iar intensitatea concentrarii dupa rezistenta la actiunea factorilor perturbatori.

Stabilitatea este caracteristica variabila ce defineste posibilitatea unei concentrari mai indelungate sau mai scurte.Ea depinde de particularitatile individuale ale persoanei si de natura obiectivelor, activitatilor urmarite.Un obiect cu structuri simple retine atentia 1-2 minute, unul complex, in miscare, foarte multa vreme fara intrerupere.

Volumul este reprezentat de numarul de elemente care pot fi cuprinse deodata in centrul atentiei.Miller a obsevat ca numarul de unitati sesizate este de 7± 2 numar pe care el il considera 'magic', acest numar fiind prezent in mintea oamenilor (7 zile ale saptamanii, 7 minuni etc).Numarul depinde de subiect si de caracteristicile elemantelor prezentate, gradul de familiaritate.

Distributivitatea este capacitatea de a urmari simultan mai multe surse de informatii, obiective, activitati, de a realiza simultan, mai multe activitati diferite.Churry a ajuns la concluzia ca exista 2 filtre in activitatea atentiei: a)un filtru capabil sa ne furnizeze informatii de ansamblu, si b)un filtru 'semantic' ce permite sesizarea de detalii si intelesuri.

Distributia se realizeaza prin mobilitatea atentiei.Printr-un inalt grad de automatizare a condiutei se poate ajunge la desfasurarea multor activitati in acelasi timp (de exemlu: pilotii, sofer..)

Activitatile ce pot fi realizate simultan, indeplinesc urmatoarele conditii: a) doar una este principala, iar cealalta secundara si subordonata;

b) una solicita mobilizare si concentrare voluntara, iar cealalta este automatizata;    c) ambele actiuni sunt verigi sau componente ale unei activitati unuitare supraordonate.

La nivelul senzorial si perceptiv receptorii acorda prioritate informatiei privind schimbarea.Tind sa suprime informatia referitoare la stimulii constanti sau repetati la care s-au adaptat.

Mobilitatea reprezinta calitatea de a se comuta rapid, la un nivel optim de concentrare, de la o situatie la alta, de la o secventa a activitatii la alta, mentinand in acelasi timp controlul asupra intregului.Ea se opune fluctuatiei sau oscilatiei care este in general o trasatura negativa.Mobilitatea presupune mentinerea nivelului optim de concentrare.Pentru a se deplasa focusul atentiei, este necesar minim 1/6 secunde, timp in care se deconecteaza unele canale si se conecteaza altele.Atentia nu are caracter instantaneu, ci are nevoie de timp.

6 ASPECTE PATOLOGICE

La limita normalitatii se afla disipatii care sunt persoane incapabile de o atentie mai indelungata (copii mici si unii adulti, firi afective si nestapanite nu se pot concentra asupra unor situatii care nu-i intereseaza).

Distratii sunt adanc procupati de o problema (stiintifica, filosofica) si din aceasta cauza nu sunt atenti la ce se intampla in jurul lor. 'Sunt prizonieri lipsiti de dorinta de evadare' (T.Ribot “Atentia si patologia ei”,2000,pg.71)

Formele patologice pe care le poate lua atentia sunt: hipertrofia, atrofia si epuizarea.

Hipertrofia atentiei reprezinta predominanta absoluta a unei stari sau a unui grup de stari, care devin stabile, fixe, neputand fi expluzate din constiinta.Apare in ipohondrie (teama de boala, dand o mare importanta unor senzatii cu totul minore)

Formele hipertrofiei sunt ideile fixe si extazul.

* Ideile fixe apar de obicei la cei cu anumite constitutii nevropatice care se plang de obicei si de dureri de cap, nevralgii, insomnii, tulburari vaso-motorIdeile fixe sunt de 3 tipuri:



a) simple: pur intelectuale, de obicei raman incluse in constiinta sau se manifesta in afara prin acte insignifiante

b) acompaniate de emotii: groaza si angoasa (de exemplu: in agorafobii sau emotiile pot deveni chiar obsesive)

c) cu forma impulsiva, cunoscute cu numele de tendinte irezistibile, care se manifesta prin acte de violenta sau criminale (furt, omucideri, sinucideri)

* Extazul este o stare particulara traita mai ales de marii mistici    (de exemplu: contemplare profunda cu abolirea sensibilitatii si suspendarea functiilor motrice), o extrema activitate intelectuala, concentrata pe o singura idee.

Atrofia atentiei: mecanismul de asociatie isi ia revansa; actioneaza singur, cu toata forta sa, fara contrabalansare.Accesele de excitatie (maniac), surescitare extrema, mare agitatie, succesiune haotica de vorbe, gesturi, emotii, lipsind orice stagnare, orice concentrare a constiintei (forme de delir). Nu se formeaza centru de atentie nici macar temporar .

Epuizarea atentiei imposibilitatea de fixare in caz de mare oboseala ori la inceputul somnului sau a starii de betie.Se intalneste in cazuri de infirmitate congenitala 'imbecilii' (pot atinge maxim intelectul unui copil de 5-6 ani) iar 'idiotii'(care nu se pot autoservi si nu pot vorbi) au rare momente cand pot fi atenti.   

Ferrier raporteaza atentia la o activitate a unor centri moderatori pe care el ii localizeaza in lobii frontali: 'Amintirea unei idei, depinde de restrictia miscarii: are loc o reprimare a difuziunii exterioare si sporirea difuziunii interne.Excitatia centrilor motori, protejata contra difuziunii externe, isi cheltuieste energia sa interioara; are loc reprimarea excitatiei unui centru motor.Iata principalele motive pentru care centrii moderatori sunt localizati in lobii frontali:intelegerea este proportionala cu dezvoltarea lobilor frontali.Excitarea acestor centri nu provoaca nici o manifestare motorie, ei sunt deci moderatori si isi cheltuiesc energia spre a produce schimbari cu centrii de executie motorie actuala.Ablatia lor nu cauzeaza nici o paralizie motorie, ci o degenerescenta mintala care se reduce la pierderea atentiei.Lobii frontali sunt imperfect dezvoltati la idioti, a caror putere de atentie este extrem de slaba.Regiunile frontale devin din ce in ce mai slabe la animale pe masura ce nivelul lor de inteligenta coboara.Sa adaugam ca leziunile lobilor frontali diminueaza mult si abolesc puterea de control.Autorul declara, de altfel, ca in ceea ce priveste baza fiziologica a acestei facultati de control, nu se pot admite decat vederi teoretice'

(Theodule Ribot,“Atentia si patologia ei “, 2000, pg71)

Memoria si atentia sunt interdependente si au un dispozitiv de filtrare care selecteaza in stocajul senzorial pe termen scurt (inferior) ce trebuie sa faca obiectul unei prelucrari ulterioare.'O intreaga categorie de deprinderi (pe care le-am descris ca niste conduite adaptative generalizabile) constau intr-o discriminare, adica intr-o selectie care da prioritate unor informatii fata de altele, pentru ca acestea se dovedesc a fi pertinente celei care privesc o anume dimensiune, un anume concept, o anume relatie. '(A. Cosmovici, 1996, pg.70)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1152
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site