Conceptualizarea

Conceptualizarea

Daca gandirea extrage si prelucreaza invarianti cognitivi cu ajutorul unui sistem complex de operatii cognitive, acesti invarianti sunt sistematizati in cadrul unor clase, categorii de obiecte, fenomene, a unor concepte, notiuni vehiculate cu ajutorul judecatilor si rationamentelor.

Categorizare si prototipuri

Demersul cel mai simplu pe care gandirea umana il poate face in fata unei avalanse de informatii este acela de a le ordona, clasifica sau categoriza, respectiv de a le grupa pe categorii dupa anumite criterii. Tendinta este sa marim numarul de trasaturi similare, asemanatoare in interiorul unei categorii si sa micsoram numarul acestor trasaturi intre categorii diferite. Calitatea cea mai importanta a acestor categorii este ca ele contin maximum de informatie intr-un minimum de format. Cercetatoarea E. Rosch a demonstrat cum categoriile de baza sunt reprezentate printr-un singur cuvant in limbajul natural, si aceste cuvinte au cea mai mare frecventa in limbajul vorbit, ele fiind numite prototipuri.

Prototipul intruneste intr-un mod empiric. in baza experientei proprii si in baza experientei unei anumite culturi si civilizatii la un anumit moment dat, trasaturile comune, cele mai evidente ale unei categorii. De exemplu, la intrebarea "ce evoca cuvantul arbore?", imediat dupa cel de al II-lea razboi mondial, raspunsul cel mai frecvent era un arbore distrus; 20 de ani mai tarziu arborii verzi, pentru ca in prezent cel mai frecvent raspuns sa fie arborii uscati (de ploile acide). Asa cum ati verificat prototipul categoriei "fructe" puteti verifica si alte prototipuri pentru urmatoarele categorii: "pasare" "vrabie", "vehicul" "masina" (autoturism); "mobila" "scaun".

Concepte empirice, concepte stiintifice

Categorizarea si prototipurile fac parte din activitatea de conceptualizare a gandirii. Prin conceptualizare gandirea elaboreaza modele mintale ale realitatii. Sunt modele informationale care condenseaza, conserva, sistematizeaza trasaturile comune, general valabile pentru o intreaga categorie de obiecte-fenomene.

Conceptele empirice, dupa cum arata M. Zlate, integreaza trasaturi concrete, particulare, insusiri locale restrictive, dependente accidentale si neesentiale. Ele se constituie in copilarie si pe parcursul scolaritatii prin acumularea si sistematizarea unei experiente concret intuitive, intr-o maniera ascendenta, de jos in sus, de la aspecte particulare, de la obiecte si situatii concrete, care se organizeaza in reprezentari cu un grad din ce in ce mai mare de generalizare, dar cu un grad scazut de esentializare. De aceea conceptele empirice sau semiconceptele sunt instabile, se restructureaza in timp, sunt supuse hazardului, sunt probabiliste. Desi ele reflecta, prin categorii si prototipuri, un mod relativ comun de reprezentare a unor cunostinte la un anumit moment dat intr-o populatie, totusi poarta pecetea subiectului cunoscator si dezvolta un anumit atasament afectiv. Tinem la conceptele noastre empirice pentru ca sunt dovada vie a resurselor noastre personale de intelegere a lumii. Ele tind sa se transforme in convingeri pseudostiintifice pe care le aparam si le promovam. In mod obisnuit conceptele empirice uzeaza de limbajul cotidian si de aceea sunt mai putin riguroase, iar in comunicarea lor sunt personalizate prin expresii si exemplificari proprii limbajului natural.

Conceptele stiintifice se achizitioneaza, in mod obisnuit, prin invatare, educatie, asimilare de cunostinte stiintifice sistematizate in cunoasterea umana la un moment dat. Prin demersul descendent se porneste de la legi, norme, reguli, principii, definitii care au un caracter imperativ. Conceptele sau notiunile stiintifice integreaza si condenseaza insusiri esentiale valabile universal pentru o categorie de fenomene. Notiunile stiintifice inglobeaza trasaturi esentiale, dar nu sunt reductibile la o anumita insusire. De exemplu, atunci cand ne indulcim ceaiul cu o lingurita de zahar nu ne gandim si nu "vedem" in fata ochilor sfecla de zahar. In urma unor procese repetate de rafinare, condensare si cristalizare zaharul este esenta sfeclei fara a fi sfecla insasi. Sfecla este doar o sursa pentru ca zaharul se poate obtine dintr-o varietate de plante.

Conceptele se organizeaza in structuri piramidale care au la baza insusiri conjuncturale, uneori chiar false, care se imbogatesc prin alte insusiri supraordonate, pentru ca in varful piramidei sa troneze conceptul stiintific. Observam ca in constructia conceptelor stiintifice se imbina cele doua demersuri ale cunoasterii, conceptele empirice constituie o baza, un suport pentru cele stiintifice, care, la randul lor introduc o ordine riguroasa in structura piramidei.

Conceptele stiintifice uzeaza de limbaje specializate proprii diferitelor domenii ale cunoasterii, cum ar fi limbajul matematicii, informaticii, gramaticii, fizicii, chimiei, psihologiei s.a.m.d. Este un limbaj riguros, structurat in definitii, legi, principii, trasaturi definitorii si nu admite abateri.

Spre deosebire de conceptele empirice, cele stiintifice nu sunt personalizate, nu exercita un atasament afectiv pentru ca sunt neutre, apartin cunoasterii universale, nu pot fi contrazise, puse la indoiala. Ele exercita un efect de autoritate si trebuie sa fie acceptate asa cum sunt date.