Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Controlarea si gestionarea emotiilor

Psihologie psihiatrie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Controlarea si gestionarea emotiilor

Intelegerea felului in care ne gestionam anxietatea este un pas esential in transformarea unui sentiment neplacut intr-o puternica unealta a schimbarii. O strategie de a face fata emotiei este incercarea disperata de a controla totul, dar aceasta nu este niciodata o solutie satisfacatoare.




Structura noastra interioara de credinte si increderea in sine vor juca si ele un rol important. Daca nu credem ca avem resursele necesare sau suntem de parere ca nu meritam rezultatul pozitiv pe care ni-l dorim, vom tinde spre capatul dinspre frica al anxietatii, vom deveni repetitivi si, in ultima instanta, neputinciosi.

Un exemplu in acest sens ar putea fi un chelner care incearca cu disperare sa faca pe plac unor oaspeti importanti, le ia cu grija comanda, dar o uita inainte de a ajunge la usa bucatariei.

Anxietatea ii inghite toata energia si capacitatea de a-si face meseria. Este fortat sa se intoarca la masa si sa mai ceara comanda o data si inca o data.

Inspaimantat de perspectiva ca ar putea sa-i dezamageasca pe acesti musafiri, anxietatea duce exact la rezultatul de care se teme cel mai mult - umilinta esecului. Va putea reusi numai prin spargerea ciclului fricii si, paradoxal, permitandu-si sa esueze.

Mecanismele prin care facem fata situatiei pot deveni ritualuri. In acest sens un ritual reprezinta o actiune care este realizata deoarece a avut o data puterea de a usura o situatie dureroasa.

Un fumator poate spune ca fumeaza pentru ca asta il face sa fie mai putin anxios.
Dar, de fapt, nu fumatul il face sa fie mai putin anxios. Ei sunt dependenti de fumat, ceea ce-i face mai anxiosi, pentru ca orice lucru de care suntem dependenti poate fi retras.

Fosta carja se transforma in unealta care iti rupe piciorul iar si iar. Dependentele au cauze mai complexe decat anxietatea. Totusi intelegerea mecanismelor anxietatii ne poate ajuta in lupta cu schemele de comportament ale dependentei.

Aptitudinea de a tolera sentimentul de anxietate stresanta e foarte strans legata de problema controlului si a increderii. Cand suntem anxiosi, spunem de fapt: 'Nu cunosc rezultatul acestei situatii si nici nu o pot controla. Acest lucru ma sperie.'

Urmatoarea intrebare este daca pot transforma anxietatea intr-o frica concreta, cu care sa pot lucra sau voi ramane intr-o stare de anxietate nedefinita si fara nume. Anxietatea vizeaza intotdeauna viitorul, este legata de ceea ce s-ar putea intampla.

Daca putem sa gasim frica ascunsa in spatele anxietatii noastre, atunci putem fie sa facem fata situatiei, fie sa ne impacam cu ea. Increderea ia locul anxietatii atunci cand credem ca putem rezolva orice problema ne va aparea in cale.

Ea se poate transforma in energie pe masura ce ne dezvoltam increderea in sine si in capacitatile noastre. Putem beneficia sau nu de ajutorul familiei, al prietenilor si al colegilor, dar vom avea cu siguranta ajutorul familiei interioare.


De ce sunt importante emotiile opuse?

Emotiile seamana putin cu o balanta, daca o parte este in sus, cealalta este in jos. Invatand din emotiile noastre, avem sansa sa echilibram balanta. Opusul emotiei resimtite este de obicei ascuns si este parte a rolului inteligentei emotionale sa gaseasca opusul ascuns, secret al emotiei.


Emotii opuse

agresivitate - nevoia de caldura, intimitate;

furie - nevoia de putere, stima de sine;

anxietate - nevoia de a avea un scop, un sens;

plictiseala - dorinta de implicare, de gasire a valorii reale;

deprimare - dorinta de a vibra emotional, frica si furie reprimate;

invidie - dorinta de schimbare, de a depasi pierderea;

frica - curaj si entuziasm reprimate;

durere - dorinta de schimbare, de a depasi pierderea;

vinovatie - nevoia de a da la o parte o imagine de sine falsa;

ura - nevoia de a integra umbra;

speranta - dorinta de a scapa de disperare;

singuratate - nevoia de intimitate, de legatura;

iubire - dorinta de cunoastere de sine, transcendere;

mandrie - nevoia de a te simti umil, nu umilit;

respingere - dorinta de a accepta viata, de a te elibera.


Descoperirea emotiei opuse ne face mai puternici si mai profunzi. Emotiile asa-zis negative, nu sunt intr-adevar negative, ele au o parte pozitiva ascunsa, care este aurul secret al alchimistului.

A invata sa traiesti echilibrul dintre forta emotiei si opusul ei inseamna a inceta sa fii unilateral. Ne deschide calea spre compasiune si empatie - nu numai fata de ceilalti, dar si fata de partile noastre ranite.


Perspective emotionale

Ne putem privi credintele emotionale in trei feluri:

dintr-o perspectiva existentiala - fiind preocupati de ce inseamna sa fii om, confruntandu-ne cu anxietati si incertitudini fundamentale;

din perspectiva istoriei personale - asociindu-le cu mediul familial, traumele si experienta noastra de viata;

dintr-o perspectiva arhetipala, derivand din istoria colectiva a rasei umane, conectata la mitologie si imaginatie.


De exemplu, un barbat isi poate descrie starea emotionala ca pe o stare de deprimare si plictiseala. Ar putea sa-si spuna: 'Viata n-are nici o valoare. E lipsita de sens si plictisotoare. Tot ceea ce merita facut a fost facut deja si eu n-am nici o sansa.'

Daca privim starea acestui om dintr-o perspectiva existentiala, am putea spune ca se confrunta cu o criza existentiala de sens. Trebuie sa-si dea seama ca toate sensurile sunt create de sine. Pentru a-si gasi calea prin aceasta suferinta, trebuie sa-si creeze un sens propriu.

Daca o privim din perspectiva istoriei personale de viata, putem descoperi ca si-a mostenit scopurile de la parinti si nu le-a transformat inca in scopuri proprii. Nu e de mirare ca nu vrea sa le urmeze!

Din perspectiva arhetipala, am putea vedea ca acest barbat nu a parasit niciodata casa parinteasca, desi in viata sa actuala poate fi separat fizic de familia sa de origine. Poate avea nevoie de o versiune simbolica a calatoriei eroului pentru a descoperi sensul vietii.

Numai prin disconfort emotional poate fi convins sa se ridice din fotoliu si sa se apuce de treaba. Daca porneste in cautarea propriului sau drum, e foarte probabil sa gaseasca un loc foarte interesant si plin de semnificatii.


Cum putem invata din propriile emotii?

Emotiile sunt profesori buni, dar metodele lor educative nu sunt cele conventionale, invatate la scoala. Ele ne invata in primul rand experienta suferintei si a bucuriei. Suferinta ne obliga sa ne oprim si ne deschide posibilitatea de a vedea altfel lucrurile. Cand suferim, intensitatea durerii ne determina sa dorim sa facem ceva pentru a-i pune capat. Aceasta disperare ne deschide adesea calea spre actiuni pe care inainte eram prea comozi sau prea neincrezatori ca sa le intreprindem. La fel, promisiunea bucuriei este catalizatorul multor reusite.

Cautam fericirea nu numai ca pe o incetare a durerii, ci si ca pe un scop in sine. Atat suferinta, cat si bucuria ne motiveaza sa ne schimbam. Odata ce emotiile ne-au atras atentia si incepem un dialog cu ele, putem invata anumite lucruri despre viata.

Ele ne dau informatii importante despre:

ceea ce gandim (atat constient, cat si inconstient) despre trecut, prezent si viitor;

telurile si valorile noastre profunde (chiar si despre cele pe care le-am ascuns de noi insine);

scopul nostru in viata si modul in care ne definim, in ultima instanta, succesul.

De multe ori, nu suntem pe deplin constienti de ceea ce gandim. Pur si simplu lasam unele lucruri sa iasa din zona constienta pentru ca nu se potrivesc cu imaginea noastra despre viata. Poate ca in mod constient gandesc ca prietena mea este o persoana foarte buna deoarece eu sunt convinsa ca sunt o persoana buna si vreau ca toti oamenii din jurul meu sa fie buni.

Poate ca o invidiez inconstient si astfel prietenia noastra nu va fi una autentica. Faptul ca eu o invidiez pe frumusetea si telentele ei numeroase poate sa ma provoace sa fac remarci muscatoare si sa incerc sa fiu mai desteapta decat ea intr-un mod subtil. Oricine observa ca fac acest lucru poate trage concluzia ca sunt invidioasa. Chiar mai rau, pentru ca nu recunosc situatia, ma privez de sansa de a-mi ameliora stima de sine in mod creativ, imbunatatindu-mi imaginea de sine si dezvoltandu-mi propriile talente.

Poate ca va trebui sa reexaminez mesajele primite in trecut, cand mi se spunea ca nu sunt 'un copil frumos'. Recunoasterea acestui lucru imi va da puterea de a renunta la opiniile false si invechite si atunci voi putea incepe sa vad ca sunt un adult atragator, cu un viitor de succes.

Astfel de emotii ne dau ocazia sa:

ne revizuim trecutul;

ne revitalizam prezentul;

ne redirectionam viitorul.


Emotiile ne arata de multe ori ca scopurile si valorile noastre sunt altfel decat credeam ca sunt. Desi aceasta nu e singura cauza, instalarea anxietatii ne poate arata ca nu ducem o viata autentica. Anxietatea ne loveste de multe ori in momentele care ar putea parea cele mai fericite sau de succes.

De multe ori este surprinzator cand o persoana cu multe realizari simte ca nu s-a implinit, in timp ce o persoana care a obtinut mult mai putine se poate simti foarte realizata. In general, oamenii au nevoie de o actualizare de sine, adica de a-si atinge potentialul maxim de dezvoltare. Nu ne putem cumpara sau mosteni scopul, trebuie sa il realizam. Numai realizarea acestui scop ne poate da un sentiment de succes. Emotiile, mai ales cele negative, ne spun cand am deviat de la traseu, pe parcursul calatoriei. Emotiile sunt corectori ai traiectoriei noastre si ne vor ajuta sa ajungem la destinatie.


Invatarea emotionala

Cand simtim o emotie trecem printr-un ciclu de invatare.
Emotia este declansata de un eveniment care poate fi foarte dramatic sau atat de marunt, incat este cu greu de observat. Raspunsul ar putea fi o furie incontrolabila, zvarcoliri de durere, un sentiment amar de vinovatie, desensibilizarea depresiei. Sau poate fi reprezentat de emotiile premergatoare iubirii, inceputul sperantei sau o senzatie trecatoare de bucurie.

Oricare ar fi raspunsul emotional, acesta ne da posibilitatea de a privi viata altfel si de a ne examina unele dintre ipoteze, valorile si convingerile noastre. Dupa ce am facut aceasta putem schimba o parte din rationamentul care ne-a adus la aceasta stare emotionala. Acest lucru ne poate conduce la atitudini si poate chiar la comportamente noi. Daca invatam lectia pe care ne-o indica emotia, putem sparge cercul vicios. Daca nu, situatia tinde sa se repete ca intr-un ciclu al unui 'feedback' negativ:

Etapa 1 - un eveniment, o intamplare, un agent declansator;

Etapa 2 - raspunsul emotional;

Etapa 3 - ocazia de a ne revizui reactiile emotionale, examinandu-ne ipotezele, valorile si credintele despre viata;

Etapa 4 - noi atitudini si actiuni, un nou comportament;

Etapa 5 - o viata noua, reactii emotionale revizuite.


Vom avea intotdeauna stimuli emotionali cu care sa ne luptam si mereu va exista un raspuns emotional. Etapa a treia este foarte interesanta, pentru ca atunci avem ocazia de a ne revizui raspunsurile emotionale, examinandu-ne presupunerile, valorile si credintele despre viata. Daca nu am reusit sa parcurgem etapa a treia, atunci vom repeta pur si simplu schema de comportament.

Dar daca reusim sa o parcurgem, atunci vom ajunge la etapa a patra, ceea ce inseamna ca vom dobandi atitudini si comportamente noi in urma invatarii. Pentru ca propriul nostru comportament este diferit, vom provoca un comportament diferit la ceilalti, lucru care ne-ar putea face viata mai placuta. In etapa a cincea ne putem simti ca si cum am fi renascut.

Viata devine mai profunda, se deschide. Raspunsurile noastre emotionale se schimba, iar lucrurile care ne-ar fi enervat sau deprimat in trecut acum ne trezesc doar un zambet fortat. Energia emotionala care ne-a consumat atat de mult poate fi folosita de aici inainte in scopuri creative.


Cunoasterea propriului temperament emotional

Temperamentele emotionale sunt in parte darul naturii si in parte o mostenire a primilor ani de viata. Vestea cea buna este ca ele nu sunt atribute fixe, desi pot parea astfel. Multi oameni care incearca sa-si dezvolte competenta emotionala vor descoperi ca isi schimba incet temperamentul.

Temperamentele sunt prezentate ca opuse pentru ca de obicei tindem sa polarizam capetele spectrului. De exemplu, avem nevoie in egala masura si de optimism si de pesimism, pentru ca amandoua contin informatii importante. Avem nevoie de amandoua intr-o conlucrare armonioasa. Feriti-va sa va fixati pe una dintre extreme, permiteti-va o miscare libera de la un capat al spectrului pana la celalalt, in functie de ocazie.

Urmariti urmatoarele perechi pentru a hotari unde va situati din punct de vedere al temperamentului emotional:


1. Optimist versus pesimist

Se spune deseori ca optimistul crede ca aceasta este cea mai buna dintre lumile posibile, in timp ce pesimistul se teme de aceasta situatie. Pesimistul isi va vedea paharul pe jumatate gol, in vreme ce optimistul va crede ca mai e nevoie numai de un strop din sticla cu vin pentru ca paharul sa fie plin ochi! Ambele temperamente au avantajele lor. Uneori chiar avem nevoie de optimism daca vrem sa ducem un lucru pana la capat. Dar avem nevoie si de vocea pesimistului pentru a ne trezi la realitate daca ne inhamam la prea multe lucruri. In timp ce optimistul ne sporeste asteptarile si capacitatile, pesimistul le reduce.


2. Meditativ versus impulsiv

Persoanele inclinate spre meditatie reflecteaza mult la un lucru care le-a ranit. Inventariaza greselile si neglijentele proprii si ale altora. Intr-un moment convenabil pentru ele sau cand se simt foarte provocate, ataca furioase, inarmate cu o lista ce cuprinde toate defectele celuilalt, care se intinde pe cateva luni in urma. Pe de alta parte, impulsivii isi pierd cumpatul imediat, sunt volatili si vorbesc fara sa gandeasca. Intr-o jumatate de ora, au uitat totul. Meditativii par foarte blocati emotional, dar impulsivii isi regreta deseori graba cu care au reactionat. Uneori, avem nevoie sa reflectam si sa putem astepta, ca persoanele inclinate spre meditatie, dar si de capacitatea de descarcare emotionala si de aptitudinea de a o lua de la inceput, caracteristice impulsivului.


3. Relaxat versus incordat

Persoanele relaxate actioneaza de obicei cu o intensitate redusa la stimulii emotionali, in timp ce persoanele incordate au reactii exacerbate la aceiasi stimuli. Daca esti relaxat, probabil vei suferi mai putin, dar vei pierde multe dintre nuantele pe care le observa ceilalti. Daca esti incordat, vei descoepri ca esti mult mai sensibil decat persoanele relaxate si joviale si ca aceasta sensibilitate e foarte costisitoare din punctul de vedere al echilibrului emotional. Cei mai multi oameni creativi sunt incordati, dar cu cat isi pot dezvolta mai bine laturi relaxate, cu atat vor fi mai eficienti in munca lor. Nu va lasati pacaliti de aparente - multi oameni isi dezvolta o latura relaxata, dezinvolta pentru a-si ascunde sensibilitatea si tensiunea interioara.


4. Extravertit versus introvertit

Pentru introvertit, ceea ce se intampla in interiorul sau este intotdeauna cel mai important lucru, pentru extravertit se intampla exact invers. Un introvertit poate spune: 'Iadul sunt ceilalti', in timp ce pentru extravertit a ramane complet singur e iadul. Adesea, aceste categorii genereaza multe confuzii, pentru ca multi introvertiti au dezvoltat aptitudini sociale complexe si le pot mentine in orice companie, in timp ce unii extravertiti sunt stangaci si neindemanatici din punct de vedere social. Cand e vorba de sentimente, extravertitul va pune un accent mai mare pe sentimentele altora decat pe ale sale, in timp ce introvertitul se va raporta intotdeauna la lumea sa interioara si va acorda o importanta mai mica contextului exterior.

Poti fi optimist intr-o anumita zona a vietii tale, dar pesimist in alta. De foarte multe ori, o persoana face fata situatiei mentinandu-se la un pol emotional in viata particulara, de exemplu, si la polul opus in viata profesionala. Uneori, putem avea un anumit gen de temperament, de exemplu relaxat, jovial, intr-o situatie pentru ca apoi sa manifestam trasaturile unui om incordat si sensibil, in conditii de stres. De asemenea, la mijlocul vietii ne putem transforma din introvertiti in extravertiti si invers. Cea mai inalta treapta a dezvoltarii de sine este sa nu ramanem fixati pe un anumit temperament, ci sa ne putem permite sa traim si cealalta parte.


Controleaza-ti stresul!

Daca te afli in preajma unei persoana care nu face fata stresului, cum reactionezi? Te gandesti sa o inscrii la cursuri de Tai Chi sau o ajuti sa stea pe un scaun, incurajand-o sa inspire adanc si sa expire pe gura? Tehnicile de relaxare te ajuta pe moment. Dar cum te poti descurca stresului zilnic? Afla ce trebuie sa faci pentru a tine piept factorilor stresori.

Pentru a face fata stresului de lunga durata este nevoie sa o iei treptat. Dezvoltand un stil de viata ce are la baza o alimentatie sanatoasa si exercitii regulate, organismul tau functioneaza la un nivel optim. Aceasta este cea mai buna defensiva impotriva stresului.


De ce reactioneaza atat de furios corpul tau in fata stresului?

Organismul tau se straduieste sa fie intr-un echilibru perfect. Pentru mentinerea acestui echilibru lucrurile ar trebui sa se intample la fel intotdeauna. Orice imprejurare care determina schimbarea acestui confort intern determina aparitia stresului. Daca afara e frig, vei incepe sa tremuri; daca este cald, vei incepe sa transpiri; daca este nevoie sa alergi ca sa prinzi un autobuz, inima ta va incepe sa bata mai tare, iar muschii tai vor fi solicitati pentru a face fata efortului; daca esti o persoana timida, vei inrosi cand vei fi abordata de un strain intr-o discutie. Organismul tau este conectat mediului in care te afli, cea mai mica variatie in rutina cauzand o reactie.

Corpul tau functioneaza pentru a preintampina pericolul; el a fost conceput in asa fel incat sa te ajute cand ti se schimba starea emotionala: muschii se intind, pulsul inimii se accelereaza, respriratia devine mai rapida, tensiunea arteriala creste, digestia stagneaza sS focalizarea asupra problemelor este ca si inexistenta. Organismul asteapta sa faci ceva pentru ca nu percepe diferentele intre stresul fizic si cel emotional. Se presupune ca fie infrunti pericolul, fie fugi din fata lui; decizia iti apartine in intregime. Cele mai multe persoane nu anticipeaza pericolul din viata de zi cu zi. Ceea ce poti anticipa se refera la: ora la care te trezesti de dimineata, condusul copiilor la scoala, mersul la serviciu, indeplinirea dead-line-urilor, pranzul, reintoarcerea acasa la o ora rezonabila, cina, plimbatul cainelui si savurarea clipelor libere alaturi de familie si prieteni.


Prin urmare, ce poate interveni in asa fel incat sa produca stresul?

Situatiile care in mod normal se afla sub controlul tau; acele schimbari neasteptate care intervin in timpul zilei sunt schimbari normale cu care trebuie sa te confrunti - se termina cerealele pentru micul-dejun, fiul tau pierde autobuzul cu care merge la scoala, cainele sparge geamul unei vitrine, iar tu nu poti intarzia la serviciu sub nici o forma. Indiferent ca situatiile sunt percepute ca fiind bune sau rele, corpul tau reactioneaza. Cu cat sunt mai frecvente si mai mari schimbarile, cu atat mai greu ii vine organismului sa mentina echilibru. Schimbarea lumii este un lucru imposibil. Singurul lucru care-ti sta in putere consta in schimbarea modului in care percepi si reactionezi. Esti complet responsabil pentru maniera in care te manifesti fata de lumea din jur.

Cercetariile au demonstrat ca factorii stresori sunt mai periculosi decat crezi. Expertii in sanatate au fost de acord ca peste 85% din afectiuni reprezinta un rezultat direct al stresului necontrolat. Acest lucru implica maniera in care procesezi si reactionezi in fata 'microtraumelor' ce iti influenteaza sanatatea. Recatiile ostile si furioase sunt responsabile pentru declansarea posibilelor atacuri de cord sau a accidentelor cardio-vasculare.


Ce poti face pentru a pastra firavul balant al organismului?

Din fericire exista foarte multe lucruri ce pot fi facute. In primul rand trebuie sa cauti sa reduci factorii stresori. Cantitatea de energie si de timp nu se afla sub controlul tau, dar iata o lista cu masuri preventive pentru mentinerea unui bun echilibru:

Identifica si apoi schimba modul in care percepi factorii stresori;

Invata sa spui 'nu';

Incearca sa ai in jurul tau oameni optimisti;

Razi! In situatii dificile este mai bine sa faci haz de necaz.

Asigura-te ca ai un regim alimentar sanatos: limiteaza zaharul, grasimile, sarea, cafeina si alcoolul.

Acorda o mare atentie odihnei: culca-te mai devreme si daca iti permite orarul, dormi la pranz.

Nu uita de exercitii!


Fiecare dintre sfaturile de mai sus necesita un plan bine pus la punct pentru a fi integrate in viata zilnica. Nu exista o viata lipsita de stres, insa se poate atinge oricand o viata calma in care factorii stresori sa fie mediati. Cel mai important lucru consta in stabilirea prioritatilor. Daca atentia ta se indreapta catre ce este important, iritatiile zilnice isi pierd din semnificatii.

Stresul, cine are timp de el?

Stresul desemneaza maniera in care reactionezi fie la situatiile exterioare presupuse de scoala, munca, familie, prieteni, fie fata de propriile tale ganduri, dorinte si sentimente. Stresul este o reactie normala pentru oamenii de toate varstele. El este produs de instinctul de protectie al organismului fata de presiunea fizica si emotionala impuse in diferite momente.




Dauneaza stresul intotdeauna?

Nu, stresul nu are intotdeauna urmari negative. De fapt, o parte din stres produce chiar beneficii. Multi dintre noi nu s-ar motiva suficient de mult pentru diferite activitati - sport, muzica, dans, munca, scoala etc. - in lipsa existentei sentimentului competitiv. In lipsa stresului impus de 'un termen limita', un numar destul de mare de persoane n-ar fi capabile sa se organizeze si sa termine la timp proiectele in care sunt implicate.


Daca stresul este atat de normal, de ce ma simt rau? Insumarea tuturor lucrurilor care se intampla in decursul unei singure zile determina aparitia senzatiei de coplesire si lipsa de putere. Lucrurile pe care nu le poti controla in mod direct creeaza o mare presiune asupra ta, devenind de multe ori frustrante. Poate ca parintii tai nu se mai impaca bine sau poate ca viata ta sociala este un dezastru. De asemenea, te poti simti rau in momentele in care tu singur iti impui anumite standarde - sa obtii note cat mai bune la scoala sau sa fii promovat la serviciu. O reactie comuna in fata stresului este reprezentata de autocritica. Poti deveni dintr-o data trist sau suparat pentru ca amuzamentul initial al lucrurilor este inexistent in prezent, iar perceptia vietii este departe de fi roz. Cand se intampla asemenea lucruri, cel mai simplu este sa te gandesti ca nu poti face nimic pentru a te simti mai bine. Mare greseala!

Bineinteles ca exista intotdeauna solutii de detensionare ce pot fi facute:
 

mananca sanatos respectand un program al orelor de masa;

bea mai putina cafeina;

odihneste-te cat mai mult; somnul nocturn nu poate fi substituit cu somnul diurn; asigura-te ca-ti rezervi suficient de mult somn pe timpul noptii;

nu renunta la activitatea fizica zilnica, chiar daca e vorba de numai 5 minute de exercitii.



Cum pot combate stresul?

Chiar daca nu poti controla intotdeauna factorii stresori, este bine sa stii ca poti controla modalitatile in care ii raspunzi. Sentimentele pe care le simti in legatura cu anumite lucruri sunt strans legate de gandurile pe care le ai fata de lucrurile respective. Daca esti capabil sa-ti schimbi perspectiva si maniera de interpretare, vei fi apt sa-ti modifici si sentimentele.

Citeste cu mare atentie indicatiile de mai jos si aplica-le pe cele care se potrivesc cel mai bine modului tau de a fi:

Intocmeste o lista pe care sa treci toate lucrurile care te streseaza! Gandeste-te la familie, la prieteni si la activitatile in care esti implicat - privind scoala, munca sau modul in care alegi sa-ti petreci sfarsiturile saptamanale. Accepta ca nu vei putea ajunge sa controlezi niciodata absolut toate lucrurile trecute pe lista. Acesta nu constituie insa un motiv de descurajare. Ia lucrurile pe rand si vezi ce nume ce poate schimba si in ce fel.

Preia controlul asupra lucrurilor ce se lasa ajustate! De exemplu, daca lucrezi prea mult si simti ca nu mai ai suficient timp liber pentru tine - pentru a citi, studia, pentru a te uita la un film in compania prietenilor, pentru a iesi intr-o cafenea - este bine sa nu te lasi pe o ureche. Actioneaza! Vorbeste cu seful tau - prezinta-i situatia de la munca, starea ta interioara si propune-i o solutie!

Acorda-ti pauze din cand in cand! Aminteste-ti faptul ca nu poti face fericite toate persoanele din viata ta. Este omeneste sa mai gresesti din cand in cand! Oamenii nu sunt instrumente tehnice lipsite de suflet. Cand simti ca-ti scapa lucrurile de sub control, ia-ti o pauza, retrage-te intr-un loc linistit si fa-ti ordine printre ganduri si idei. Daca lucrurile nu se calmeaza, ia-ti cateva zile libere. Nu uita ca inaintea sanatatii nu exista nici o prioritate!

Nu te implica in lucruri ce nu-ti plac si pe care nu vrei de fapt sa le faci! Orice om are nevoie de o lista a prioritatilor. Este imposibil ca intr-o viata de om sa impaci pe toata lumea. Daca esti oricum coplesit de responsabilitatile pe care le ai de indeplinit, nu te grabi sa te implici in alte activitati oricat de atractive ar parea la prima vedere. Daca esti prea obosit si nu te mai simti in stare sa iesi in oras, nu o face! Mai este si maine o zi!

Gaseste pe cineva cu care poti vorbi! Discutiile pe care le porti cu familia sau cu prietenii iti creeaza oportunitatea de a-ti exprima sentimentele. Daca nu te simti in stare sa-ti deschizi sufletul nici in fata familiei, nici in fata prietenilor, apeleaza la o persoana ce nu are tangente cu anturajul tau. Acesta poate fi un preot, un psiholog sau chiar medicul de familie.



Lucruri ce nu te ajuta sa combati stresul

In lupta impotriva stresului exista atat modalitati eficiente, cat si false modalitati. Este mai mult decat periculos sa incerci sa scapi de probleme prin intermediul consumului de alcool, al fumatului excesiv, al consumului de droguri sau a altor pastile.
Aceste alternative pe cat sunt de atragatoare, pe atat sunt de periculoase! Folosirea lor pentru solutionare problemelor nu numai ca nu ajuta in nici un fel, dar agraveaza si adauga noi probleme - aparitia adictiei, a certurilor familiale si a problemelor de sanatate.

de Carmen Oprea

Cum sa faci fata stresului?

Simptomele stresului au manifestari mentale, sociale si fizice: starea de epuizare, lipsa sau, din contra, cresterea apetitului, cefaleea, starile de plans, insomniile. Evadarile in alcool, pastilele sau alte comportamente compulsive reprezinta de asemenea indicatorii stresului. Sentimentele de panica, frustrare si apatie acompaniaza stresul.

Daca simti ca stresul iti afecteaza viata de zi cu zi, primul lucru pe care ar trebui sa-l faci este sa te programezi la un psiholog.

Strategii de control al stresului

Uita-te in jur - incearca sa descoperi daca exista vreun lucru pe care-l poti face pentru a schimba sau controla situatia in care te afli;

Indeparteaza-te de contextul stresor - permite-ti zilnic o pauza (chiar daca este vorba de numai cateva minute);

Nu face mult zgomot pentru nimic - incearca sa-ti stabilesti prioritatile; fereste-te sa incepi foarte multe lucruri in acelasi timp si sa nu duci la bun sfarsit nici unul dintre ele;

Incearca sa modifici modul in care reactionezi - focalizeaza-ti gandurile pe o problema care nu-ti da pace si verifica-ti reactiile pe care le ai;

Invata ce mod de relaxare ti se potriveste cel mai bine - meditatiile si exercitiile respiratorii si-au dovedit eficienta in controlarea stresului. Practicarea lor iti elibereaza mintea de gandurile suparatoare.

Stabileste-ti tinte tangibile - daca reduci numarul dorintelor imposibil de realizat vreodata, poti decongestiona circuitul si afluenta factorilor stresori;

Nu te supraincarca - rezolva problemele si conflictele pe masura ce apar sau fa-le fata intr-un mod selectiv in functie de prioritati;

Modifica-ti perspectiva de a privi lucrurile - invata sa recunosti stresul si sa nu te lasi coplesit de el;

Evita reactiile extreme - De ce ura cand o simpla neplacere este mult mai potrivita? De ce anxietate generala cand poti fi numai usor nervos? De ce deprimare cand tristetea este mult mai usor de manuit?

Asigura-te ca dormi suficient de mult - lipsa odihnei are repercusiuni serioase asupra stresului;

Evita sa-ti administrezi singur calmante sau sa gasesti alte 'fugi' - consumul de bauturi alcoolice si de pastile mascheaza stresul, creand iluzia de solutionare a problemelor; in realitate ele agraveaza lucrurile intr-o masura si mai mare;

Incearca sa profiti de stres - daca nu te poti lupta cu ceea ce te preocupa, incearca sa utilizezi stresul intr-un mod productiv;

Lucreaza impotriva stresului prin activitatea fizica indiferent ca e vorba de plimbari, alergat, tenis, gradinarit sau indeplinirea activitatilor obisnuite intr-o gospodarie;

Adopta o maniera pozitiva de a privi lucrurile - stresul poate ajuta memoria de scurta durata - el genereaza producerea glucozei care este trimisa la creier, oferind neuronilor energia de care au nevoie. Pe de alta parte daca stresul se prelungeste poate impiedica distributia glucozei, afectand memoria.



Cum poti reduce stresul?

Primul pas care trebuie facut pentru reducerea stresului consta in recunosterea momentelor in care te simti stresat. Primele semne de recunoastere a stresului includ tensiunea acumulata in umeri si la nivelul gatului.

Urmatorul pas este reprezentat de atitudinea pe care o ai in lupta impotriva stresului. Cel mai bine ar fi sa eviti evenimentul sau lucrul generator de stres - dar de multe ori te poti afla in imposibilitatea de a opera acesta eliminare. In cazul in care evitarea nu este posibila, cel mai bine ar fi sa constientizezi cum reactionezi in fata stresului si sa modifici maniera de raspundere fata de factorii stresori.


Ce poti face?

nu te ingrijora fata de lucruri ce nu pot fi controlate - vremea, de exemplu;

pregateste-te cat mai bine - de parca ai avea de sustinut un interviu pentru un post pe care ti-l doresti foarte mult - pentru evenimentele ce pot genera stresul;

incerca sa privesti orice schimbare ca pe o provocare, nu precum o amenintare;

incearca sa-ti rezolvi conflictele cu persoanele din jur;

cere ajutorul prietenilor apropiati, familiei sau profesionistilor;

fixeaza-ti scopuri realiste privind atat dorintele personale, cat si realizarile profesionale;

practica regulat exercitii;

mananca echilibrat si asigura-te ca dormi suficient de mult;

mediteaza;

indeparteaza-te de stresul zilnic prin activitati facute alaturi de prieteni - evenimente sociale, excursii in grup - sau relaxeaza-te prin hobby-urile pe care le ai.



De ce sunt exercitiile folositoare?

Activitatea fizica este o modalitate potrivita pentru a combate stresul deoarece constituie un mod sanatos de producere a energiei. De asemenea te ajuta sa fii intr-o forma mai buna, lucru ce te va determina sa te simti atat fizic, cat si psihic mult mai bine.


Ce este meditatia?

Meditatia reprezinta o forma de ghidare a gandurilor.
Meditatia poate lua forme multiple:

o poti face prin activitatile fizice in cadrul carora repeti aceeasi miscare - plimbari, inot;

poti medita prin intermediul practicarii exercitiilor specifice de relaxare;

meditatie prin exercitii de intindere - intinderea spatelui, a gatului, a cefei, a mainilor etc;

meditatie prin exercitii de respiratie profunda.


Exercitiile de relaxare sunt relativ usoare.
Incepi cu un anumit muschi. Incordeaza-l pentru cateva secunde si apoi relaxeaza-l. Este bine sa faci acest exercitiu simplu cu fiecare muschi.

Exercitiile de intindere sunt foarte utile pentru detensionarea organismului. Lasa-ti capul pe spate si executa miscari circulare. In orice pauza, oricat de scurta ar fi, indiferent unde te-ai afla poti face acest exercitiu simplu. Roteste-ti usor umerii in fata si in spate.

Exercitiile de respiratie profunda te ajuta sa obtii o cantitate mai mare de oxigen. Procedeaza in urmatorul fel:

intinde-te pe o suprafata plata;

plaseaza o mana pe stomac, imediat sub buric si cealalta mana pe piept;

respira cat mai lent si incearca sa-ti ridici putin stomacul in timpul inspiratiei;

tine-ti respiratia timp de o secunda;

expira incet si lasa-ti stomacul sa revina in pozitia initiala.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1758
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved