Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DEPRINDERILE - Definirea si caracterizarea deprinderilor

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DEPRINDERILE

1. Definirea si caracterizarea deprinderilor

Mergem, mancam, ne spalam, citim, scriem, dansam, inotam, mergem pe bicicleta, conducem automobilul, aprindem si stingem lumina; toate aceste acte nu le-am stiut la nastere, ci le-am invatat, iar acum le facem in mod automat, fara sa gandim cum sa le facem si fara sa gresim, cu toate ca la inceput eram atenti cand le faceam, ba la unele am gresit deseori. In psihologie, ele se numesc deprinderi




Deprinderile sunt componente operationale automatizate ale actiunii dobandite in cursul experientei si perfectionate prin repetare.

Subliniem doua caracteristici ale oricarei deprinderi:

1) Este un act automatizat, se desfasoara fara control constient detaliat in momentul respectiv, dar inainte de a se fi automatizat s-a desfasurat sub controlul constient.

2) Este o componenta invatata a com­portamentului, iar nu innascuta, desi se desfasoara fara efort constient minutios.

Mecanismul formarii deprinderilor

Intiparirea. Formarea actului automatizat este in primul rand un proces de intiparire prin repetarea aceleiasi miscari.

De exemplu, un cercetator a aplicat colodiu in urechile unui animal, de experiment, provocandu-i prin aceasta miscari de stergere si curatire. O luna dupa incetarea experimentului, cand urechile sobolanilor, studiate la microscop, nu ma prezentau urme de iritare, numarul de miscari 'de curatire' era foarte mare. (W. C. Olson, cf. G. W. Allport)

Intarirea Reactiile care duc la obtinerea a ceea ce s-a dorit au tendinta de a se repeta si, prin aceasta, de a se pastra. Reusita functioneaza ca o recompensa.

Conditionarea. o explicatie pentru modul cum se formeaza multe dintre deprinderile si obisnuintele omului este conditionarea (reflexele conditionate). Pavlov a demonstrat experimental ca ori de cate ori un stimul necesita un raspuns motor

neconditionat, un alt stimul care il insoteste va tinde sa provoace acelasi    raspuns motor, chiar daca va actiona singur.

De exemplu, cand un copil se arde la flacara, isi retrage mana de durere in mod reflex (reflexul de aparare) si fuge de acolo. Pe viitor, ajunge doar sa vada focul ca sa se indeparteze (reflex conditionat). Senzatia dureroasa a produs reactia de retragere. Ea a fost insotita de senzatia vizuala. De acum, cea vizuala singura va produce reactia de evitare. Stimulul vizual a fost denumit 'excitant conditionat'.

Deprinderile sunt acte postvoluntare. la inceput, mai ales actele complexe, care urmeaza a deveni deprinderi, necesita control constient si efort voluntar (ganditi-va cum v-ati format deprinderea de scris). Controlul constient si efortul scad pe masura ce deprinderea s-a format (ganditi-va la scriere asa cum o stapaniti acum). De orice natura ar fi ele, rolul deprinderilor in activitate este foarte mare, deoarece ele prezinta urmatoarele caracteristici:

facilitate (se desfasoara usor, fara efort);

rapiditate si precizie;

Tema

Argumentati ca     scrisul,

asa cum ii practicati acum

cand luati notite, este un

act postvoluntar.

  automatizare - miscarile fiind automatizate, omul isi indreapta controlul constient spre aspectele dificile si care necesita deliberari creative.



Tema

Argumentati ca     scrisul,

asa cum ii practicati acum

cand luati notite, este un

act postvoluntar

De exemplu, cand cititi aceasta lectie, va indreptati atentia spre continutul ei ca sa intelegeti si nu asupra descifrarii cuvintelor, ca in clasele primare. Deprinderea de citire automatizat o aveti formata din primele patru clase. la fel si in ceea ce priveste scrisul, cand luati notite, nu va concentrati asupra grafiei si    ortografiei care au devenit deprinderi, ci asupra explicatiilor profesorului.

Termeni de retinut: deprindere, intiparire, intarire, conditionare, deprindere ca act postvoluntar si caracteristicile ei - facilitate, rapiditate, precizie, automatizare.

Felurile deprinderilor

Clasificarea se face dupa diverse criterii. Dupa complexitate, deprinderile pot fi considerate simple sau complexe. Dar nici o deprindere nu este atat de simpla incat sa implice un singur act, o singura miscare, ci presupune un numar de miscari facute in situatii diferite. o deprindere complexa, formata din multe miscari, necesita invatarea lor separata si exersarea in situatii diverse. Cu cat miscarile sunt mai variate, cu atat se cere mai multa practica. De exemplu, dactilografia, operarea pe calculator, conducerea unui vehicul.

Deprinderi senzoriomotorii - deprinderi intelectuale

Continutul deprinderilor senzoriomotorii rezida intr-o componenta perceptiva si una motorie (de executie prin miscare). De exemplu, la desen, la sport, la activitati practice manuale. Continutul deprinderilor intelectuale este in principal mental. De exemplu, deprinderi de rezolvare de probleme la matematica, analiza gramaticala etc. si in cele intelectuale sunt prezente miscari (in scriere), dar componenta senzoriomotorie este auxiliara. Cititul, scrisul, socotitul sunt la origine predominant senzoriomotorii si devin apoi intelectuale (instrumente pentru orice activitate intelectuala).

o deprindere trebuie formata de la inceput corect. Sa nu se ajunga la automatizarea erorilor. Este mult mai dificil sa corectezi o deprindere gresita decat sa o formezi de la inceput corect. Daca scrisul s-a automatizat cu greseli (fie de grafie, fie de punctuatie etc.), oricare activitate in care el este componenta ca deprindere este facuta la nivel inferior (o compunere, o scrisoare, luarea notitelor etc.).

Deprinderile servesc dezvoltarii personalitatii

Ele intra in alcatuirea personalitati umane ca invarianti operationali care deservesc conduita. Unul dintre principule conduitei este cel al economiei (dispozitia de a actiona in acelasi fel in situatii similare - P Janet). in orice imprejurare, deprinderile se integreaza in conduita inteligenta, pentru a fi conduita 'pe masura, combinandu-se in mod adecvat in situatia noua. Orice actiune presupune utilizarea selectiva a deprinderilor si, cu cat cineva are mai multe deprinderi, cu atat are mai multe posibilitati de alegere si de asociere buna pentru o situatie sau alta, are mai mare grad de libertate combinatorica. Acest fapt este foarte important pentru creatie.

Va vom relata un caz. Unul dintre cei mai mari pianisti ai secolului, Arthur Rubinstein, avea inchiriat la Londra un apartament in cel mai select hotel. Odata, un client s-a plans proprietarului ca nu poate sa se odihneasca din cauza ca deasupra lui zdrangane unul la pian toata ziua. 'Daca nu-l evacuati, eu n-o sa mai stau in hotelul dumneavoastra. 'Nu-l putem evacua, caci are apartamentul inchiriat permanent. Acela este Rubinstein'. 'Cum sa fie, domnule, Rubinstein? Eu aud numai zdranganituri, nu muzica asa cum interpreteaza Rubinstein in sala de concert'. 'Cred ca face exercitii pentru degete. Oricum nu vom renunta la banii lui'.

Curba exercitiului

Exercitiul este reluarea repetata a componentelor activitatii, insistandu-se asupra corectitudinii.



Fig. 28. Performanta in asamblarea unui motor in urma demonstratiei cu impartirea in subunitati sau nu (Sheffield, Margolius si Hoehn, 1961)

Nu orice repetare este exercitiu, ci numai acele repetari cand cel care invata cunoaste scopul exersarii, isi reprezinta clar actiunile repetate, sarcina este impartita in subunitati distincte si este motivat de calificativul obtinut. Trebuie sa subliniem ca recompensa duce la cresterea dorintei subiectului de a continua sa repete, pe cand sanctiunea duce la descresterea repetarii.

Rezultatul exercitiului bine facut este imbunatatirea performantei calitative si scaderea numarului de erori. Acest fapt se poate reprezenta grafic. Cresterea calitativa a performantei si descresterea numarului de erori nu se face linear cu timpul (deci cu numarul de exercitii), ci in linii frante. Aceasta depinde atat de complexitatea deprinderii cat si de particularitatile psihice ale celui care invata. Pot sa apara platouri, scaderi, progrese.

Priceperi si obisnuinte

Obisnuinta

Cand deprinderea se asociaza cu o trebuinta, ea a devenit obisnuinta, ceea ce apare ca o necesitate

Kant spune: 'Deprinderile fac actiunile usoare, obisnuinta le face necesare.' (Constuetudo altera natura = obisnuinta este a doua natura, spune un dicton latin. De exemplu, obisnuinta de a ne spala inainte de masa, obisnuinta de a fuma etc.).

Priceperea este definita ca imbinare optima a deprinderilor si cunostintelor in fiecare situatie.

Optim inseamna aici 'cu cele mai bune rezultate'. la priceperi ajung cei cu aptitudini in domeniul respectiv, ei acumuland foarte multe deprinderi si cunostinte. Toti oamenii au deprinderi, dar numai unii au si priceperi. De exemplu, exista multe croitorese, dar numai cele pricepute sunt cautate.

Transferul deprinderilor. Cand formarea unei deprinderi noi este usurata de o deprindere deja consolidata, avem de-a face cu fenomenul de transfer. De exemplu, cine stie sa mearga cu bicicleta va invata mai usor sa mearga cu motocicleta.

Interferenta deprinderilor. Cand o deprindere insuficient consolidata sau formata cu erori impiedica formarea altei deprinderi, vorbim despre fenomenul negativ al interferentei deprinderilor. De exemplu, nestapanind corect o limba straina pe care o inveti la scoala, folosesti gresit structuri ale ei intr-o alta limba pe care o inveti in aceeasi perioada la scoala.

Transferul trebuie incurajat, iar interferenta poate fi evitataa astfel:

- nu incepi invatarea unei deprinderi noi pana cand alta, pe care se bazeaza, nu este bine consolidata;

intre invatarea unor deprinderi asemanatoare sa se lase un interval de timp suficient.

De retinut: Cu cat ai deprinderi mai multe bine formate, cu atat creste probabilitatea transferului ca fenomen pozitiv in formarea deprinderilor.

Termeni de retinut: deprinderi simple, deprinderi complexe, deprinderi senzoriomotorii, deprinderi intelectuale, principiul economiei, exercitiu, interferenta deprinderilor, obisnuinta, pricepere.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 14317
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site