Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TEST GRILA - psihologie medicala si psihopatologie

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




psihologie medicala si psihopatologie




Multiple Choice

Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

1. Dintre caracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate putem enumera:

Modele de comportament episodice

Sunt Ego-sintonici

Complianta crescuta la tratament

Au abilitati empatice reduse

a.

b.

c.

d.

e.

2. Alte denumiri ale tulburarii de personalitate de-a lungul timpului au fost:

Personalitate dizarmonica

Nevroza de caracter

Nebunie morala

Psihoza discordanta

a.

b.

c.

d.

e.

3. Printre tulburarile anxioase (conform clasificarii DSM-IV) se inscriu:

Atacurile de panica

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Reactia acuta la stres

Tulburarea de stres posttraumatica

a.

b.

c.

d.

e.

4. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD sunt:

Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

Explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor

Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent

Educatia despre relatiile obisnuite la trauma

a.

b.

c.

d.

e.

5. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

Tulburarea de personalitate paranoida

Tulburarea de personalitate histrionica

Tulburarea de personalitate schizotipala

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a.

b.

c.

d.

e.

6. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

Isi subliniaza repetat si exagerat calitatile

Are pretentii exagerate de tratament favorabil

Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri

Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare

a.

b.

c.

d.

e.

7. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasiv-agresiva?

Rezistenta la solicitari sau indemnuri1. Rezistenta la solicitari sau indemnuri

Comportament frecvent lamentativ1. Comportament frecvent lamentativ

Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.1. Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.

Neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.1. Resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi

Neincredere in fortele proprii si stima de sine

a.

b.

c.

d.

e.

8. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

Intoxicatiilor

Relatiilor afective negative intrafamiliale

Afectiunilor lobilor frontal si temporal

Abandonului matern

a.

b.

c.

d.

e.

9. Caracteristicile schemelor cognitive descrise de Beck in etiologia tulburarilor de personalitate sunt:

Integreaza si ataseaza semnificatie evenimenteler

Pot fi recunoscute si descrise in functie de nivelul lor de activare si manifestare

Pot avea un continut idiosincratic

Variaza in functie de rolul pe care il joaca

a.

b.

c.

d.

e.

10. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:

Tulburarea somatoforma

Alcoolismul

Episoadele psihotice tranzitorii

Tulburarea distimica

a.

b.

c.

d.

e.

11. In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

Factori perinatali

Factori psihodinamici

Factori de mediu

Ereditatea

a.

b.

c.

d.

e.

12. Care dintre tulburarile de personalitate NU apartin grupei B: dramatic-emotionale?

Tulburarea antisociala

Tulburarea histrionica

Tulburarea antisociala

Tulburarea evitanta

a.

b.

c.

d.

e.

13. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate NU fac parte:

Standarde si opinii inflexibile

Relatii interpersonale instabile

Deseori rezistenta la tratament

Abilitati empatice crescute

a.

b.

c.

d.

e.

14. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

Tulburarea de personalitate schizoida

Tulburarea de personalitate borderline

Tulburarea de personalitate schizotipala

Tulburarea de personalitate histrionica

a.

b.

c.

d.

e.

15. Dintre caracteristicile tulburarii de personalitate de tip schizoid fac parte:

Sunt indiferenti la laude sau critici

Au preocupari reduse ori absente pentru activitatea sexuala.

Exprima foarte putine emotii

Incidenta este mai mare la femei decat la barbati

a.

b.

c.

d.

e.

16. Dintre complicatiile tulburarii de personalitate de tip antisocial NU fac parte:

Tulburarea de somatizare

Dependenta de droguri

Moartea violenta

Retardul mintal

a.

b.

c.

d.

e.

17. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:

Este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei

Are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare colorat

Considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate

Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

a.

b.

c.

d.

e.

18. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:

Inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.

Este lipsit de empatie: este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora

Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.

Nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv.

a.

b.

c.

d.

e.

19. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:

Sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense

In activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte bine

Are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor.

Caracteristica principala a acestei personalitati este lipsa de interes fata de alte persoane si relatii sociale

a.

b.

c.

d.

e.

20. Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:

Sunt caracterizati de desconsiderarea si violarea drepturilor altora

Lipsiti de remuscare fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de justificare a acestor fapte

Incapabili de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale

Sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si aplatizati emotional

a.

b.

c.

d.

e.

21. Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici:

Are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

Pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior.

Sunt indiferenti la laude sau critici

4. Au un comportament automutilant si amenintari recurente de suicid.

a.

b.

c.

d.

e.

22.

Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:



Caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa.

Manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare.

Interpretativ si hipersensibil fata de comentariile celorlalti.

Este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora

a.

b.

c.

d.

e.

23. Ingrijirea cu succes a unui pacient cu tulburare de personalitate considerat dificil (agitat, revendicativ si noncompliant), internat intr-o sectie de spital, se bazeaza pe urmarirea si imbunatatirea urmatorilor factori:

Comunicarea

Personal constant

Justificarea

Limite ferme

a.

b.

c.

d.

e.

24. Interventia de tipul stabilirii de limite in managementul medical al pacientilor cu tulburari de personalitate se face pentru:

Tulburarea de personalitate borderline

Tulburarea de personalitate paranoida

Tulburarea de personalitate antisociala

Tulburarea de personalitate schizotipala

a.

b.

c.

d.

e.

25. Urmatoarele tulburari de personalitate sunt mai prevalente la barbati decat la femei:

Tulburarea de personalitate dependenta

Tulburarea de personalitate histrionica

Tulburarea de personalitate depresiva

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

a.

b.

c.

d.

e.

26. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite urmatoarele criterii:

Simptomele psihologice sau vegetative trebuie sa fie manifestari primare ale anxietatii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau ganduri obsesive

Anxietatea trebuie sa fie limitata la prezenta situatiilor sau obiectelor particulare

Situatiile fobice sunt evitate ori de cate ori este posibil

Pacientul sau rudele sale de gradul i trebuie sa fi avut cel putin un episod depresiv

a.

b.

c.

d.

e.

27. Care din urmatoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale schizofreniei?

Alogie

Comportament bizar

Abulie

Halucinatii si idei delirante

a.

b.

c.

d.

e.

28. Tulburarile asociate episodului depresiv major in cadrul tulburarii bipolare pot fi:

Tulburari fobice

Anxietate

Somatic: constipatie, acuze somatice multiple

Ideatie deliranta mai ampla - de saracie, de ruina, negare, pierdere

a.

b.

c.

d.

e.

29. Pentru definirea mai precisa a termenului de psihoza au fost propuse numeroase criterii:

Pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte

Incapacitatea de a distinge intre experienta subiectiva si realitate

Existenta ideatiei delirante

Comportamente inadecvate, bizare

a.

b.

c.

d.

e.

30. Elementele definitorii in paranoia sunt:

Delir cronic bine sistematizat nehalucinator

Discrepanta intre aspiratii si posibilitati

Personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui)

Este o boala catastrofica denumita si 'cancerul bolilor mintale'

a.

b.

c.

d.

e.

31. Dintre formele clinice de schizofrenie NU fac parte:

Schizofrenia simpla

Schizofrenia hebefrenica

Schizofrenia catatonica

Schizofrenia diferentiata

a.

b.

c.

d.

e.

32. Printre tipurile de halucinatii se afla:

Auditive

Vizuale

Olfactive

Kinestezice

a.

b.

c.

d.

e.

33.

Caracteristici de prognostic negativ in schizofrenie sunt cu exceptia:

Personalitate izolata

Debut brusc

Atitudinea familiei indiferenta

Ereditate cu boli afective

a.

b.

c.

d.

e.

34. Intre simptomele anxietatii putem enumera:

Ameteala

Transpiratii

Disconfort epigastric

Disocierea eu-ului

a.

b.

c.

d.

e.

35. Intre subtipurile de tulburare deliranta NU se afla:

Tipul somatic

Tipul afectiv

Tipul mixt

Tipul excentric

a.

b.

c.

d.

e.

36. Elementele definitorii ale parafreniei sunt:

Caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majora a imaginarului

Juxtapunerea unei lumi imaginare realului, in care bolnavul continua sa se adapteze bine

Mentinerea indelungata a nucleului personalitatii

Predominanta limbajului asupra actiunii

a.

b.

c.

d.

e.

37. Urmatoarele afirmatii despre delirul senzitiv de relatie sunt adevarate:

Debutul este marcat de obicei de circumstante umilitoare, esecuri sentimentale care ranesc orgoliul crescut al subiectului

A fost descris de Kretschmer

Delirul apare frecvent la subiectii rezervati, timorati, timizi, cu pulsiuni sexuale inhibate

Este in prezent asimilat cu tipul de persecutie din tulburarile delirante

a.

b.

c.

d.

e.

38. Studiile epidemiologice si clinice sugereaza faptul ca in aparitia tulburarii delirante anumiti factori de risc sunt relevanti:

Deteriorarea senzoriala/ Izolarea

Izolarea sociala

Trasaturile de personalitate

Emigrare recenta

a.

b.

c.

d.

e.

39. Intre bolile in care pot aparea idei delirante paranoide se afla:

sifilis

dementa

boli tiroidiene

SIDA

a.

b.

c.

d.

e.

40. Intre afirmatiile referitoare la schizofrenie sunt adevarate:

Probabilitatea cronicizarii este redusa

Are o frecventa importanta: 5-10% din populatie.

Are o rata de suicid de 1%

Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.

a.

b.

c.

d.

e.

41. Dimensiunea psihotica a schizofreniei este data de:

Ideile delirante

Dezorganizarea vorbirii

Halucinatii

Afectul nepotrivit

a.

b.

c.

d.

e.

42. Intre simptomele episodului maniacal se afla:

Fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt accelerate;

Distractibilitate

Capacitatea de judecata este superficiala, formala, situationala

Imaginatia si capacitatea creativa este crescuta si productiva

a.

b.

c.

d.

e.

43. Intre factorii primari de risc pentru depresie se afla:

Istoric familial de boala depresiva

Sexul masculin

Comorbiditate medicala

Varsta de debut peste 40 de ani

a.

b.



c.

d.

e.

44. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala afectiva bipolara sunt adevarate:

Boala bipolara apare in mod egal la femei si barbati

Episoadele depresive si maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de normalitate

Exista o corelatie directa intre durata ciclurilor si severitatea bolii.

Administrarea cronica a unor medicamente poate precipita un episod depresiv major.

a.

b.

c.

d.

e.

45. Posibilitatile de evolutie in ciclotimie sunt:

Se limiteaza doar la perioada adolescentei;

Se poate opri din evolutie printr-o vindecare fara recidive;

Mai mult de jumatate din bolnavi pot dezvolta o boala afectiva bipolara

In general, evolutia ciclotimiei este in faze intrerupte de remisiuni in care functionarea sociala si interpersonala este normala.

a.

b.

c.

d.

e.

46. Tulburarile disociative NU cuprind:

Amnezie psihogena

Fuga psihogena

Personalitate multipla

Tulburare de adaptare

a.

b.

c.

d.

e.

47. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica:

Trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioada de aproximativ o luna

Atacurile sa apara in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv

Atacurile sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile

Intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi anxietatea anticipatorie este obisnuita)

a.

b.

c.

d.

e.

48. Referitor la factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

La rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panica riscul de a dezvolta aceeasi tulburare este de 4-8 ori mai mare decat la rudele de acelasi grad ale indivizilor din grupul de control.

Anxietatea reprezinta un raspuns conditionat elaborat, fie prin imitarea comportamentului parintilor, fie prin procesul clasic de conditionare, care implica asocierea unui stimul neplacut cu o situatie neutra.

Concordanta tulburarii de panica la gemenii monozigoti este mai mare decat la cei dizigoti.

Factorii biologici nu sunt implicati in aparitia atacurilor de panica.

a.

b.

c.

d.

e.

49. Psihogeniile au ca elemente definitorii:

Prezenta evenimentului psihotraumatizant

Terenul constitutional

Legatura inteligibila intre continutul trairilor patologice si trauma

Determinism biologic

a.

b.

c.

d.

e.

50. Dupa Sigmund Freud intre caracteristicile care diferentiaza psihozele de nevroze NU se afla:

Comprehensibilitatea limbajului

Critica asupra bolii

Gradul de constientizare a problemelor mintale

Momentul debutului

a.

b.

c.

d.

e.

51. In clasificarea clasica a tulburarilor nevrotice din nevrozele diferentiate fac parte:

Nevroza depresiva

Neurastenia

Nevroza anxioasa

Nevroza fobica

a.

b.

c.

d.

e.

52. Fobiile pot fi impartite in urmatoarele categorii:

Agorafobia

Tulburarea anxioasa sociala

Fobia simpla

Fobii nespecifice

a.

b.

c.

d.

e.

53. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:

Vorbitul in public

Vorbitul la telefon

Urinatul in toaletele publice

Mancatul in locuri publice

a.

b.

c.

d.

e.

54. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:

Vorbitul in public

Vorbitul la telefon

Urinatul in toaletele publice

Mancatul in locuri publice

a.

b.

c.

d.

e.

55. Despre agorafobie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Jumatate din bolnavii cu agorafobie sunt barbati.

Se pare ca exista anxietate sau alcoolism la alti membri de familie

Majoritatea simptomelor apar in copilarie

Bolnavii cu agorafobie dezvolta si depresie

a.

b.

c.

d.

e.

56. Referitor la fobiile specifice, urmatoarele afirmatii sunt false:

Reprezinta teama de anumite obiecte sau situatii care provoaca teroare

Frica de boli reprezinta una dintre cele mai frecvente fobii

Freud a conceput fobia ca rezultatul conflictelor centrate pe complexele oedipiene nerezolvate.

Simptomele psihologice si vegetative sunt secundare gandurilor obsesive

a.

b.

c.

d.

e.

57. Intre criteriile neurasteniei se afla:

Sentimentul de oboseala dureroasa si persistenta dupa eforturi mintale minore

Sentimentul persistent si neplacut de oboseala si slabiciune corporala dupa eforturi fizice minore

Incapacitate de relaxare

Durere musculara

a.

b.

c.

d.

e.

58. Referitor la sindromul de burnout, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Apare frecvent in profesiunile care presupun o implicare directa in ajutorarea celorlalti

Defineste mai bine asa numitul stres profesional

Sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare

Face parte din grupul psihozelor

a.

b.

c.

d.

e.

59. Simptomele neurasteniei care apartin domeniului emotional sunt:

Disforie

Gandire ineficienta si neproductiva

Tensiune emotionala

Lipsa de energie

a.

b.

c.

d.

e.

60. Intre criteriile de diagnostic DSM IV pentru tulburarea deliranta figureaza:

Idei delirante nonbizare (adica implicand situatii care survin in viata reala, cum ar fi faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta, inselat de sotie/sot, ori de a avea o maladie, cu durata de cel putin o luna).

In afara impactului ideii (ideilor) delirante, functionalitatea individului nu este deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este in mod straniu sau bizar.

Daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a fost scurta in raport cu durata perioadelor delirante.

Tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (ex. medicamente, droguri) sau ale unei boli.

a.

b.

c.

d.

e.

61. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:

Paranoia

Psihoza paranoida

Parafrenia (tardiva)

Delirul senzitiv de relatie

a.

b.

c.

d.

e.

62. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:

Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. Bolnavul este „…un suflet frant care reflecta realitatea ca o oglinda sparta” (fiecare fragment altceva).

Bolnavul pierde contactul vital cu realul

Este o boala catastrofica denumita si „Cancerul bolilor mintale”. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.

4. Are o rata de suicid de 10%.

a.

b.

c.

d.

e.

63. Schizofrenia reziduala presupune:

Tulburari psihomotorii

Existenta in trecut a cel putin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile (ex. Idei delirante, halucinatii, dezorganizare a vorbirii).

Cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie

Pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament dar ele nu mai sunt marcate

a.

b.

c.

d.

e.

64. Formele clinice de schizofreniei sunt:

Schizofrenia dezorganizata

Schizofrenia paranoida

Schizofrenia catatonica

Schizofrenia simpla

a.

b.

c.

d.

e.



65. Instrumentele de evaluare a pacientului shizofren sunt:

BPRS – scurta scala de cotare psihiatrica

PANSS – scala sindromului pozitiv si negativ in schizofrenie

CDSS – scala de depresie Calgary in schizofrenie

Scala de cotare a comportamentului disruptiv

a.

b.

c.

d.

e.

66. Tulburarile afective sunt caracterizate prin:

Exagerari patrunzatoare, prelungite si “infirmizante” ale dispozitiei si afectivitatii

Disfunctii neurochimice si psihomotorii

Disfunctii comportamentale si cognitive

Ambivalenta sau inversiune afectiva

a.

b.

c.

d.

e.

67. Principalele caracteristici ale nevrozei sunt:

Este o tulburare functionala

Este exprimata clinic printr-o simptomatologie de intensitate redusa resimtita neplacut de catre bolnav

Bolnavul nu pierde contactul cu realitatea exterioara oricat de severa este starea sa

provoaca dificultati de adaptare caracterizate prin anxietate, iritabilitate, tulburari ale principalelor functii fiziologice

a.

b.

c.

d.

e.

68. Tulburarea anxioasa generalizata se caracterizeaza prin:

Anxietate persistenta pentru o perioada rezumata la cateva saptamani

Exista frecvent trei aspecte cheie ale bolii: ingrijorare si neliniste greu de controlat, tonus muscular crescut (cefalee, agitatie) si hiperactivitate vegetativa

Debuteaza dupa varsta de 30-35 de ani

Este posibil ca anxietatea persistenta sa predispuna pacientul la depresie.

a.

b.

c.

d.

e.

69. Tulburarea de panica prezinta urmatoarele manifestari:

Atacuri de panica recurente

Atacurile apar si dispar brusc, au o durata de cateva minute, aparitia lor nu este predictibila

simptomele psihologice de: frica, teroare, „teama de moarte”, „teama de a nu innebuni”, sentimente de derealizare, depersonalizare

simptome fizice: dispnee cu tahipnee, palpitatii, tahicardie, dureri de tip anginos, senzatia de inec

a.

b.

c.

d.

e.

70. Caracteristicile fobiei:

Frica specifica, intensa declansata de un obiect sau o situatie care nu au prin ele insele un caracter periculos

Caracterul irational al fricii este recunoscut ca atare de catre subiect

Frica nu poate fi controlata volitiv

Existenta conduitelor de evitare sunt menite sa asigure evitarea situatiei fobice de catre subiect

a.

b.

c.

d.

e.

71. Factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii obsesiv compulsive sunt:

Infectie streptococica

Factori neuroendocrini

Traumatisme cranio-cerebrale

Factori familiali

a.

b.

c.

d.

e.

72. Intre simptomele tulburarii de stres posttraumatic se afla:

Sentimentul distantarii, izolarii de cei din jur;

Tulburari de memorie (legate de incidentul marcant), de atentie si de concentrare;

Dificultati in luarea deciziilor;

Atitudine protectoare excesiva fata de cei dragi, teama exagerata pentru siguranta acestora

a.

b.

c.

d.

e.

73. Elementele definitorii ale agorafobiei sunt:

Teama de a fi singur in locuri care nu pot fi parasite imediat in eventualitatea ca ar aparea un atac de panica

Este una dintre cele mai grave fobii intru-cat interfera cu functionalitatea individului in societate

Bolnavii cu agorafobie dezvolta depresie, alcoolism, obsesii.

Cei mai multi dintre agorafobici sunt barbati

a.

b.

c.

d.

e.

74. Interventiile terapeutice indicate in fobia sociala sunt:

Expunerea la stimulii evitati

Antrenamentul abilitatilor sociale

Managementul anxietatii

Terapia cognitiv comportamentala de grup

a.

b.

c.

d.

e.

75. Compulsia este definita ca fiind:

Teama de a traduce in practica o idee obsesiva sau o fobie

Comportament repetitiv care pare sa se supuna unui scop si care are un caracter stereotip

Comportament care are ca finalitate suprimarea obsesiei, prevenirea sau reducerea anxietatii

Ritualuri compulsive care produc placere sau gratificare

a.

b.

c.

d.

e.

76. In prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse in trecut sub termenul de psihoza cuprinde:

Tulburare psihotica indusa de alcool

Tulburare psihotica indusa de substanta

Schizofrenia si alte tulburari psihotice

Tulburarea afectiva

a.

b.

c.

d.

e.

psihologie medicala si psihopatologie

Answer Section

MULTIPLE CHOICE

1. ANS: B

2. ANS: A

3. ANS: D

4. ANS: A

5. ANS: C

6. ANS: A

7. ANS: D

8. ANS: C

9. ANS: D

10. ANS: D

11. ANS: D

12. ANS: E

13. ANS: E

14. ANS: C

15. ANS: A

16. ANS: E

17. ANS: A

18. ANS: C

19. ANS: A

20. ANS: A

21. ANS: B

22. ANS: A

23. ANS: D

24. ANS: C

25. ANS: E

26. ANS: A

27. ANS: B

28. ANS: D

29. ANS: D

30. ANS: A

31. ANS: E

32. ANS: D

33. ANS: B

34. ANS: A

35. ANS: B

36. ANS: D

37. ANS: A

38. ANS: D

39. ANS: D

40. ANS: E

41. ANS: C

42. ANS: A

43. ANS: C

44. ANS: D

45. ANS: B

46. ANS: E

47. ANS: D

48. ANS: A

49. ANS: A

50. ANS: E

51. ANS: E

52. ANS: A

53. ANS: D

54. ANS: D

55. ANS: B

56. ANS: E

57. ANS: D

58. ANS: A

59. ANS: C

60. ANS: D

61. ANS: D

62. ANS: D

63. ANS: B

64. ANS: D

65. ANS: A

66. ANS: A

67. ANS: D

68. ANS: B

69. ANS: D

70. ANS: D

71. ANS: A

72. ANS: D

73. ANS: A

74. ANS: D

75. ANS: A

76. ANS: D






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3044
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site