Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INVENTARUL DE PERSONALITATE TIPOLOGIC MYERS BRIGGS

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




INVENTARUL DE PERSONALITATE TIPOLOGIC MYERS BRIGGS

1. Teoria lui C.G. Jung privind tipologia de personalitatii

Indicatorul de tipuri Myers- Briggs este un instrument de evaluare a personalitatii legat de psihologia analitica a lui Carl G. Jung, vizand tipologia de personalitate construita de-a lungul dinamicii dintre atitudinea extraverta si cea introverta, dintre eul constient si continuturile inconstiente, si a celor patru tipuri de functii de cunoastere.




Autorul, C.G.Jung descrie si aduce argumente empirice privind existenta si dinamica unei tipologii in care se pune in joc o viziune structurala asupra psihicului.

 

Carl Gustav Jung, 1875 – 1961

Psihiatru si psiholog elvetian, intemeietor al psihologiei analitice si a modelului de analiza de profunzime si psihoterapie care ii poarta numele.

Introduce in viziunea sa structurala si dinamica asupra psihicului, instanta denumita inconstient colectiv, precum si documenteaza stiintific relevanta psihologica a unor formatiuni psihice precum: arhetipurile, complexele, etc. precum si modalitati dinamice de functionare precum individuarea, functia simbolica etc. Se diferentiaza net de psihanaliza freudiana, prin amploarea viziunii sale si prin accentul pus pe sensul vietii umane si pe dezvoltarea constiintei.

Exista mai multe nivele psihice: psihicul constient, psihicul inconstient personal si matricea de baza formativa sau psihismul inconstientului arhetipal. In dinamica dintre cele trei instante intervin, complementar, aspecte distincte care permit o viziune tipologica asupra personalitatii umane.

Teoria tipurilor porneste de la datele empirice care indica o predispozitie a indivizilor spre a prefera o anumita atitudine si o anumita functie de cunoastere, care, prin exersare conduce la un sentiment de 'competenta personala' iar intarirea succesului se generalizeaza si pentru alte zone de activitate care se rezolva prin implicarea acelorasi abilitati. Aceasta dinamica conduce treptat la definirea unor trasaturi de suprafata, deprinderi si comportamente asociate acestei functii. In acest context, tipologia jungiana descrie reactii si preferinte curente, aspecte forte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale in functie de orientarea si functia dominanta la nivelul eului constient: introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert afectiv, extravert afectiv, cf. tabelului 6. Sunt, de asemenea descrise si 16 tipuri secundare, in situatia cand preferintei dominate i se adauga functia secundara. O descriere mai extinsa apare in M. Minulescu, Introducere in analiza jungiana, 2001.

Tabel: Descrierea celor 8 tipuri psihologice bazale

Denumirea tipului

Descriere abreviata

Tipul gandire extraverta: ET

Persoane care traiesc in concordanta cu reguli precise; tind sa-si reprime sentimentele si emotiile, pentru a ramane obiectivi dar, ca urmare, tind si spre dogmatism in gandire si opinii

Tipul afectiv extravert: EF

Persoanele de acest gen reprima analiza logica si tind sa evalueze preponderent din prisma valorii afective; se conformeaza valorilor, obiceiurilor si traditiilor in care s-au format. Empatici si deosebit de sensibili la expectatiile si opiniile altora.

Tiul senzorial extravert: ES

Se centreaza pe informatiile senzoriale, cauta noi senzatii si experiente. Tind sa fie orientati si legati de realitatea imediata, traita si se pot adapta cu usurinta la situatii si oameni.

Tipul intuitiv extravert: EN

Au o capacitate acuta de a simti si exploata oportunitatile ceea ce ii ajuta in politica sau afaceri; sunt atrasi de idei noi si tind sa se manifeste creativ dar si sa inspire pe altii spre realizari si reusite.

Tipul gandire introverta: IT

Persoanele nu se descurca bine in relatiile interumane, au dificultati in comunicarea ideilor proprii si dau aparenta de raceala si lipsa de consideratie pentru ceilalti; au o capacitate de actiune practica ineficienta.

Tipul afectiv introvert: IF

Traiesc mai ales in planul experientelor afective si a valorilor afective pe care si le construiesc in plan interior; din afara, par misteriosi si inaccesibili si tind sa fie tacuti, modesti, cu o putina consideratie pentru sentimentele celorlalti.

Tipul senzorial introvert: IS

Persoane predominant irationale, care traiesc relativ detasati de viata de fiecare zi; privesc majoritatea activitatilor umane cu benevolenta si amuzament dar sunt foarte sensibili in plan estetic, se centreaza pe propriile senzatii, reprima intuitia.



Tipul intuitiv introvert: IN

Persoane care se centreaza puternic pe propriile intuitii dar au putin contact cu realitatea practica. Sunt vizionari, viseaza „cu ochii deschisi”. Sunt greu de inteles de cei din jur si uneori le apar acestora ca ciudati si excentrici

2. Inventarul tipologic Myers-Briggs - forma G

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a personalitatii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mama si fiica, care au plecat in cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice. Rezultatele MBTI surprind diferente valoroase intre indivizii normali; chestionarul se adreseaza personalitatii normale si nu este conceput ca un test clinic.

2.1. Atitudinile: Extraversia (E) si Introversia (I). Preferinta J./P.

Cea mai mare parte a 'Tipurilor psihologice' a lui Jung (1921) este consacrata istoriei si descrierii extraversiei si introversiei. Acestea sunt vazute ca atitudini complementare sau ca orientari complementare in raport cu viata.

Jung a descris orientarea extraversie versus introversie (EI), precum si functiile complementare senzorialitate - intuitie (SN) si gandire-afectivitate (TF) in mod explicit in operele sale. La nivelul testului MBTI, alaturi de orientarea spre lumea exterioara, extraversie, si de orientarea spre lumea interioara, introversie, conform Jung, este descrisa si complementaritatea JP. Aceasta reprezinta orientarea predilecta spre rationalitate sau orientarea judicativa (J, de la 'judgement', ratiune) si, respectiv, orientarea predilecta spre non-rational sau perceptie (P, de la 'perception').

Preferinta JP asa cum este retinuta in formula tipologica are doua utilitati. In primul rand, descrie atitudini si comportamente fata de lumea inconjuratoare, relativ stabile, identificabile la un mare numar de indivizi. In al doilea rand, este folosita, in conjunctie cu EI, pentru a stabili care dintre cele doua functii preferate este cea dominanta si care este cea auxiliara. Aceasta recunoastere a potentialitatii functiei JP si dezvoltarea subsecventa a teoriei sale este contributia adusa de Briggs si Myers la teoria tipurilor psihologice.

2.2. Descrierea scalelor MBTI

Cele patru scale masurate de MBTI sunt:

I. EI: preferinta pentru focalizarea atentiei: Extravertire - Introvertire

II. SN: preferinta pentru adunarea informatiei din mediu: Senzorialitatea - Intuitia

III. TF: preferinta pentru luarea deciziilor: Gandirea logica - Afectivitatea

IV. JP: preferinta pentru orientarea fata de lumea exterioara: Judecata - Perceptia

Scala E-I: descrie modul cum este orientata energia la dispozitia eului

Extravert

Cei care prefera extraversia tind sa-si fixeze atentia catre lumea exterioara si catre mediul exterior. Extravertii sunt stimulati de ceea ce se intampla in lumea din jurul lor si tind sa-si focalizeze energia catre mediu. Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o intelege si de aceea tind spre actiune.

Introvert

Introvertii sunt stimulati si incitati de ceea ce se intampla in lumea lor interioara si aceasta este zona catre care tind sa-si directioneze energia. Introvertii sunt mai interesati si mai in largul lor atunci cand munca sau activitatea desfasurata le cere ca o mare parte din timp sa stea singuri. Ei prefera sa inteleaga lumea inainte de a o experimenta si, astfel, inainte de a actiona, adesea mediteaza la ce au de facut.

Scala S-N: descrie modul cum este perceputa informatia

Senzorial

Simturile (vizual si auditiv in principal) ii spun acestui tip uman despre ceea ce exista 'acolo', ori se intampla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de putere de evocare, vizuale, colorate, graitoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat 'aici si acum', fiind astfel realisti si practici. Exceleaza in situatiile in rememorarea si manuirea unui mare numar de fapte sau date concrete.



Intuitiv

Cealalta cale de a afla este intuitia, care iti dezvaluie intelesul, realitatile si posibilitatile ce se afla dincolo de informatia transmisa de simturi. Intuitia cerceteaza ansamblul si cauta sa descopere ceea ce este esential. Daca preferi intuitia, devii expert in descoperirea de noi posibilitati si cai de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciaza imaginatia si inspiratia.

Scala T-F indica felul cum iei decizii. Scala T-F este singura scala care se coteaza diferentiat in functie de sexul subiectului.

Logic, rational

Odata dobandita informatia printr-una din caile perceptive, ea trebuie folosita. Tipurile 'T' folosesc gandirea ca metoda conclusiva, prezicand consecintele logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act particular. Cand folosesti gandirea decizi in mod obiectiv, pe baza cauzei si efectului, iei decizia analizand si cantarind dovezile, inclusiv realitatile neplacute. Oamenii ce prefera gandirea cauta un standard obiectiv al adevarului. Ei exceleaza adesea in analiza situatiilor de criza, ori care cer adaptabilitate marita dar nu in cazurile in care se manifesta situatii ambigue.

Afectiv

Tipurile 'F' folosesc afectivitatea ca metoda conclusiva. In acest fel, tipurile 'F' iau in consideratie ceea ce este important pentru ei si pentru cei din jur, fara sa pretinda ca acest lucru este si logic. Acesti oameni prefera sa devina empatici, favorabili si plini de tact in deciziile lor. Este important de inteles ca termenul 'afectivitate' se foloseste in acest context cu sensul de 'decizii luate pe baza de valori' si nu se refera la sentimente sau emotii in sine.

Scala J-P implica raspunsul la problema modului cum abordezi rational sau irational datele de informatie asupra realitatii interioare sau exterioare?

Rational (tradus uneori ca ”judicativ”)

Aceasta scala descrie stilul de viata pe care il adopti in confruntarea cu lumea exterioara si modalitatile prin care te orientezi in relatie cu ea. Dihotomia descrisa aici se bazeaza pe doua din scalele anterioare: in relationarea cu mediul fie preferi o atitudine bazata pe evaluare constienta si pe concluzii proprii (indiferent daca ele sunt rational-logice ori afectiv-valorice), fie preferi o atitudine non-rationala bazata pe perceptie (senzoriala sau intuitiva). Cei care prefera o atitudine rationala tind sa traiasca in mod ordonat, planificat, sa-si regleze si controleze viata. Ei prefera sa pastreze 'franele' situatiei, prefera sa ia decizii. Sunt organizati si structurati si vor ca lucrurile sa-si urmeze calea planificata, sa fie bine stabilite.

Perceptiv

Cei care prefera procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuitie) prefera sa traiasca intr-un mod flexibil si spontan. Prefera sa-si traiasca viata, mai degraba decat sa o inteleaga sau controleze, raman deschisi experientei, bucurandu-se de ea si avand incredere in abilitatea lor de a se adapta momentului.

Functia dominanta

Dintre cele patru functii (senzoriala - intuitiva; logica - afectiva) doua sunt preferate deoarece sunt mai dezvoltate. Dar dintre cele doua, una este mai puternica: este functia cea mai dezvoltata, functia numarul unu. Este functia care raspunde prima cand te afli in fata unei informatii noi. Abia dupa aceea raspunde a doua functie auxiliara. La cea de-a treia si a patra functie, opuse celor doua, se ajunge mai greu, dar ele in principiu pot fi accesate constient, formate si utilizabile – chiar daca pe termen mai scurt.

Functia dominanta, fiind cea mai dezvoltata, ne este si cea mai familiara.

Functia dominanta se manifesta diferit la extravertiti si la introvertiti. Pentru primii ea este utilizata inspre afara, spre realitatea din jur, aici si acum. In schimb la introverti, functia preferentiala este menita construirii realitatii interioare. cea mai buna a introvertitilor este inauntru, ascunsa.

Temperamentul

Cercetarile asupra tipului efectuate de Dr. David Keirsey si Marilyn Bates, la Universitatea din California, arata ca anumite combinatii de litere sunt atat de strans legate intre ele incat pastrarea a doua litere pentru un tip devine de la sine inteleasa. Keirsey si Bates au constatat ca a doua litera in tipul individual determina temperamentul sau. Daca a doua litera pentru o persoana este S, atunci urmatoarea litera importanta pentru evaluarea temperamentului este ori J, ori P. Daca a doua litera este N, atunci urmatoarea litera importanta in evaluare este ori T, ori F.

Tipuri de temperamente :

SJ (senzorial si rational) sau temperamentul epimetean (sau 'gardian'). Combinatia genereaza un dezvoltat simt al datoriei. Persoanele cu aceste litere sunt asezate, ascultatoare si in primul rand doresc sa fie de folos grupurilor sociale carora le apartin. Se simt cel mai bine cand au obligatii; vor sa fie cei care poarta de grija intregii lumi. Se simt mai bine atunci cand dau decat atunci cand primesc. Fiind cei mai responsabili dintre cele patru temperamente, deseori devin coloana vertebrala a majoritatii institutiilor: familie, biserica, corporatii, cluburi, banci si natiune. De exemplu, SJ cuprinde aproximativ 38% din populatia U.S.A. si sunt cunoscuti ca traditionalisti sau stabilizatori.



SP (senzorial si perceptiv) sau temperamentul dionisiac (de asemenea 'artizan'). Combinatia genereaza un interes pentru bucuriile vietii si distractie. SP vrea sa fie angajat, implicat, sa faca ceva acum. Frecvent plictisiti de un status quo, adesea sunt spontani si impulsivi. Prefera sa lucreze mai ales cu situatii de criza, pe care le conduc bine in practica, pe cai bine stabilite. De exemplu, SP cuprinde aproximativ 33% din populatia USA si sunt cunoscuti ca cei care rezolva probleme sau negociatori.

NT (intuitiv si logic) sau temperamentul prometean (de asemenea 'rational'). Combinatia genereaza un interes pentru putere si intelect. Este cunoscut pentru dorinta sa de putere - nu neaparat putere asupra oamenilor, ci putere asupra mediului inconjurator. Ei doresc sa fie capabili sa inteleaga, sa controleze, sa prezica si sa explice realitatea. Aceasta face din NT oameni de stiinta naturali. Le place teoria abstracta si construiesc planuri arhitecturale marete pentru viitor. Doresc sa fie cunoscuti pentru competenta lor. NT cuprinde aproximativ 12% din populatia U.S.A. si sunt cunoscuti drept vizionari.

NF (intuitiv si afectiv) sau temperamentul apolonian (de asemenea 'idealist'). Se afla in cautarea autenticitatii si auto-actualizarii. Sunt cautatori naturali, in cautarea Sinelui. Doresc sa devina asa cum sunt in realitate. NF este cel mai idealist si romantic dintre tipuri. Au mare capacitate de ascultare empatica. Adesea NF au o abilitate verbala dezvoltata. NF cuprinde aproximativ 12% din populatia U.S.A. si sunt cunoscuti drept catalizatori.

Concepte:

functie dominanta, este functia cea mai dezvoltata, functia numarul unu. Este functia care raspunde prima cand te afli in fata unei informatii noi. Este si cea mai familiara.

preferinta E-I, descrie orientarea eului spre lumea exterioara, extraversie, fata de orientarea complementara spre lumea interioara, introversie

preferinta JP, implica problema modului cum abordezi rational sau irational datele de informatie asupra realitatii interioare sau exterioare

preferinta S-N, descrie modul cum este perceputa informatia

preferinta T-F, indica felul cum ia eul deciziile.

temperamentul apolonian, NF -intuitiv si afectiv

temperamentul dionisiac, SP - senzorial si perceptiv

temperamentul epimetean, SJ - senzorial si rational

temperamentul prometean, NT - intuitiv si logic

tip de personalitate, in genere orice denumire utilizata pentru a clasifica personalitatea unui om; exista diferite tipologii, fiecare avand un sistem propriu de categorializare dar toate pleaca de la presupunerea ca exista modele coerente de comportament sau stiluri consistente dea actiona care sunt suficient de bine definite ca sa permita clasificarea indivizilor. De fapt, presupunerea are o valoare euristica desi ca adevar absolut ramane inca o incertitudine. (DP 85)

tipologia jungiana, pornind de la o viziune structurala si dinamica a psihicului uman, Jung descrie o tipologie in care intervine modul in care se orienteaza eul constient in raport cu lumea    complementar fata de orientarea inconstientului si, de asemenea, intervine felul si masura in care eul isi dezvolta si stapaneste in raporturile cu realul cele patru functii posibile de cunoastere: doua rationale, functia logica si functia valorica sau afectiva, si doua irationale, respectiv functia senzoriala si functia intuitiei. De exemplu, in situatia in care in planul constient al psihismului exista o predominanta orientare spre lumea exterioara vorbim de extraversia eului si a functiei preferentiale, oricare ar fi aceasta. De asemenea complementar, ontogenetic se va dezvolta o a doua functie, secundara, care va avea insa, o orientare introverta pentru a permite accesul eului si inspre alte zone. Complementar, in inconstient se manifesta introversia si celelalte functii ramase recesive si nesocializate.

Tipologia jungiana descrie reactii si preferinte curente, aspecte forte si aspecte limitative pentru 8 tipuri principale in functie de orientarea si functia dominanta la nivelul eului constient: introvert senzorial, extravert senzorial, introvert intuitiv, extravert intuitiv, introvert logic, extravert logic, introvert afectiv, extravert afectiv. Sunt, de asemenea descrise si 16 tipuri secundare, in situatia cand preferintei dominate i se adauga functia secundara.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2334
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site