Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DELINCVENTA CA FENOMEN PSIHOSOCIAL;DEFINIRE, CARACTERIZARE SI FACTORI IMPLICATI

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DELINCVENTA CA FENOMEN PSIHOSOCIAL;DEFINIRE, CARACTERIZARE SI FACTORI IMPLICATI

Delincventa reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial, prin care se incalca regulile de drept ale unei comunitati, sanctionate penal datorita consecintelor grave pe care le implica.




In toate formele sale de manifestare, delincventa constituie o amenintare serioasa pentru echilibrul social, cu multiple implicatii de ordin politic, juridic, economic, educational si cultural.

Clasificarea comportamentelor delincventiale se face dupa o serie de criterii cu valoare complementara (67; 88; 177 s.a.):

Gradul de intentionalitate : neintentionat; neintentionat, insa in cadrul unei situatii preinfractionale; premeditat.

Modul de participare la comiterea delictului: individual, in grup restrans, in cadrul unui fenomen de multime.

Gradul de responsabilitate: perfect responsabil, sub imperiul unei emotii puternice, deficienta intelectuala minora, deficienta mentala majora, boala psihica, stare patologica determinata de intoxicare (cu alcool, droguri, substante chimice, medicamente etc.).

• Repetabilitatea infractiunii: pentru prima oara, recidiva simpla, recidiva multipla.

Gravitatea infractiunii: usoara, medie, grava, crima.

• Imprejurarile producerii infractiunii: cu circumstante atenuante, fara circumstante atenuante.

Studiul fenomenelor psihosociale legate de devianta si delincventa trebuie sa vizeze atat structura si dinamica personalitatii subiectului, respectiv factorii psihogeni care stau la baza producerii comportamentului discordant, cat si aspectele tinand de contextul social general si particular, respectiv factorii sociopatici implicati si conditiile particulare in producerea acestor comportamente delincventiale.

Cauzele interne ale delincventei pot fi identificate atat la nivelul structurii generale a personalitatii (configuratia sistemelor motivationale, atitudinale, caracteriale), cat si in planul schemelor relationale pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza, in urma procesului de socializare si integrare sociala.

Dintre acesti factori, cei mai semnificativi sunt legati de configuratia motivationala a subiectului. Prevalenta unor motivatii biogene, primar­instinctuale, sau a unora formate pe fondul consumului de droguri si alcool determina in mod semnificativ producerea comportamentelor deviant-delincventiale. In acest sens se poate vorbi chiar de o „motivatie cvasi­patologica“, in care predomina emotiile violente, cu persistenta starilor de afect mult timp dupa ce factorul declansator a disparut; aparitia unei motivatii patogene poate fi declansata si intretinuta chiar de suferintele victimei, in conditiile unei accentuate instabilitati emotionale. Consumul de alcool sau/si droguri constituie unul dintre cei mai importanti factori favorizanti in producerea comportamentelor deviant-distructive, cu o pondere de pana la 45­60 %. Alcoolismul este un puternic favorizant al conduitelor delincventiale.

Nu trebuie ignorata nici relatia speciala care se poate instala intre agresor si victima: unele cercetari evidentiaza faptul ca cca. 4 % dintre comportamentele agresive se produc ca raspuns la provocarile explicite sau implicite venite din partea victimei. Dupa cum s-a aratat, aceasta relatie specifica victima-agresor este studiata cu mijloace interdisciplinare de victimologie, care poate fi considerata ca o ramura specializata a psihologiei sociale.

q       Dintre cauzele interne ale delincventei, pe langa cele mentionate mai sus, foarte importante sunt cele care tin de starile de frustrare si agresivitate, nativa sau dobandita: pentru cca. 65 % dintre delictele comise in tarile occidentale pe o perioada de mai multi ani, au fost invocate stari de frustrare si agresivitate cronica, cauzele acestor stari conducand la unii sau altii dintre factorii mentionati anterior. Pentru adulti, pe langa factorii mentionati intervin si cei legati de esecurile repetate in plan profesional sau familial, precum si starile de 'vid existential' care se definesc in zona de interferenta a unor factori subiectivi si obiectivi care definesc relatiile sociale ale subiectului.

q       Cauzele externe ale delincventei deriva din modul de organizare a grupurilor, institutiilor, activitatilor si vietii sociale in general. Stresul social specific societatii moderne hipertelinologizate si informatizate, fenomenul tranzientei relationale, ocupationale, organizationale si rezidentiale, rigiditatea institutiilor sociale active - corelata cu destramarea institutiilor traditionale, degradarea continua a echilibrului ecologic si artificializarea existentei cotidiene, anomizarea vietii sociale, politice si economice, alterarea calitatii vietii s.a., sunt tot atatia factori care pot facilita sau conditiona aparitia comportamentelor deviante si -la limita- a delincventei.



Acesti factori psihosociali si socioculturali se pot organiza spontan in configuratii specifice pentru anumite compartimente ale vietii sociale si pentru anumite spatii cultural-istorice, generand sociopatiile, ca forme denaturate si traumatizante de raportare a individului la mediul sau social.

O problema psihosociala cu totul deosebita o reprezinta delincventa juvenila, fenomen care cunoaste o ingrijoratoare extindere in societatea contemporana. Cauzele sunt in primul rand de ordin social, fiind acuzate in egala masura familia, distributia inegala a produsului social, saracia, anomia specifica societatilor hiperdezvoltate, influenta nociva a unor grupuri promotoare ale violentei, toxicomania, destramarea traditiilor comunitare si a institutiilor care sustin coeziunea sociala pe baza unor valori universale, influenta nefasta a mass-media promotoare de „violenta pasiva“, accesibilitatea armelor si drogurilor etc.

Astfel, se constata ca cca. 80 % dintre delincventii juvenili provin din familii destramate, corupte, alcoolice sau incomplete, iar cca. 60 % dintre tinerii americani care au comis delicte afirma ca s-au inspirat din emisiunile tv., care se intrec a difuza programe avand ca tema delincventa si violenta in toate formele lor. O parte insemnata a tinerilor delincventi provin din familii sarace, frustrarea fiind in acest caz generatoare de comportamente delincventiale; o alta parte provine din familii cu o stare materiala foarte buna, explicatia tinand exacerbarea trebuintelor si aspiratiilor consumatoriste, fara o corelare eforturile de obtinere personala a bunurilor materiale dorite.

In ultima perioada exista tendinta ca problemele generale ale tineretului, sub aspect social, cultural, economic, politic, educational, psihologic psihosociologic, sa fie abordate intr-o maniera unitara, in cadrul unei discipline    de sine statatoare: juventologia. Aceasta este o stiinta cu caracter interdisciplinar, in cadrul careia psihologia sociala detine o pondere apreciabila Ca o sinteza a celor expuse mai sus, profilul psihosocial al delincventului prezinta urmatoarele trasaturi dominante:

tendinte agresive, manifeste sau latente;

carente educationale (slabiciunea supraeului);

instabilitate emotionala (fragilitatea eului);

sentimente accentuate de insecuritate si frustrare;

inadaptare sociala si profesionala;

dezradacinare culturala;

provenienta din familii dezorganizate sau corupte;

tendinte spre conduite duplicitare si egocentrice;

pretentii materiale exacerbate, necorelate cu efortul social pozitiv;

anturaj promotor al valorilor negative, al negativismului si deviantei;

influenta directa a unor grupuri delincventiale;

tulburari patologice ale personalitatii.

In concluzie, principalii factori determinanti ai fenomenului de delincventa si criminalitate au fost identificati atat la nivel macrosocial (tinand de crizele de sistem) si microsocial (tinand de influenta grupurilor), cat si la nivel individual (tinand de deficiente ale personalitatii si tulburari de adaptare). In consecinta, strategiile de combatere a delincventei trebuie sa porneasca de la c diagnosticare si interpretare a interdependentei acestor factori, actiunile profilactice trebuind sa vizeze toate aceste planuri si directii.

Combaterea delincventei implica politici si strategii educationale, economice si sociale de mare anvergura. Experienta tarilor in care criminalitatea este foarte ridicata demonstreaza ineficienta strategiilor exclusiv punitive: ir SUA, unde se mentine pedeapsa capitala pentru crime deosebit de grave, acest fapt nu a determinat a scadere a numarului acestor delicte in comparatie cu alte tari unde aceasta pedeapsa nu mai este aplicata. Dimpotriva! Atunci cand principiile morale ale societatii sunt profund afectate, pedepsele singure, oricat de severe ar fi acestea, nu mai pot remedia situatia.

Este necesar sa se actioneze asupra cauzelor, nu asupra efectelor. Se pot avea in vedere urmatoarele directii de actiune: asistenta sociala calificata, eliminarea marilor discrepante in distribuirea resurselor si beneficiilor, o educatie morala riguroasa, folosind inclusiv valentele formative ale credintelor religioase stoparea promovarii violentei prin mass-media, blocarea definitiva a traficului cu droguri s.a.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 915
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site