Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Legea Nevoii - concept, model si maxime

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Legea Nevoii

concept, model si maxime




Cu mai multi ani in urma, am locuit (eu, sotia mea si cei doi copii mici ai nostri) la o ferma din sudul Georgiei, care avea un mic elesteu cu un doc vechi, mititel si cam subred. N-am sa uit niciodata ziua cind ne-am hotarit sa-i luam pe David si pe Jenny pentru prima oara la pescuit. Am cumparat patru undite si mulinete la o oferta speciala K-Mart cu $4,97. Am mai cumparat si pluta rosie si alba si citeva cirlige de alama stralucitoare.

Cind am ajuns acasa, i-am spus lui David:

— Du-te, misca niste pietroaie si vezi, poate gasesti citeva rime.

A luat-o la fuga, bucuros nevoie mare. Jennifer, care avea cam cinci ani, nici nu se putea gindi macar sa atinga rimele.

in citeva minute, ne-am indreptat cu totii spre lac, iar eu am pregatit pentru fiecare undita, mulineta, cirligele si pluta.

— Sa punem o rima, am zis.

Bine, tati, zise David, si a inceput sa infiga rima in cirlig, mai s-o omoare.

Jennifer era inspaimintata. S-a speriat atit de tare, ca ii venea sa plinga.

— Taticule, a tipat ea. Ce face David?

— isi pune o rima in cirlig, Jenny.

— Vai, tata, zise ea cu inocenta. De ce? Cu ce a gresit rima?

— Cu nimic, Jenny. Dar trebuie sa puna o rima in cirlig.

— Tata, Dumnezeu nu iubeste rimele?

La seminar nu ne-a pregatit nimeni pentru o asemenea intrebare.

Ba da, Jenny, le iubeste.

legea a cincea

— Eu n-o sa fac asa ceva unei rime.

— Jenny, dar daca vrei sa prinzi peste trebuie sa pui rime in cirlig,

— Tata, eu nu fac una ca asta!

S-a dus pina la capatul docului, carindu-si undita cu pluta rosie si alba, si a lansat cirligul stralucitor de alama, dar gol, in apa.

David s-a dus si el la capatul docului, in partea cealalta, si a aruncat si el in apa. Nu mai pescuise nimeni in acel elesteu de mult timp, asa ca misunau pestisorii peste tot. In citeva secunde, David a prins primul peste. A fost mare bucurie. Micutul peste se zbatea, in timp ce David sarea pe loc. A tras pestele din apa, i-a scos cirligul si 1-a asezat pe doc. Bineinteles ca Jennifer a venit fuga sa vada primul peste prins. Nu l-ar fi atins, dar era foarte entuziasmata.

intre timp, David a pus o alta rima.

— Jennifer, vrei o rima? a intrebat-o el.

— Nu, eu nu ma ating de rime.

David a dat din umeri si a aruncat undita. Aproape imediat a prins alt peste. Jennifer s-a uitat la undita ei, apoi la a lui. S-a mutat incet in directia fratelui ei si s-a oprit exact linga el. S-o fi gindit ca pestilor nu le era foame in locul unde pescuia ea. El si-a pus inca o rima, a aruncat undita si a prins al treilea peste. Iar fetita mea a inceput sa plinga.

— Ce s-a intimplat, draga mea?

— Tata, David are o undita norocoasa!

— Jennifer, esti sigura ca asta e problema?

— Da.

Atunci l-am induplecat pe David sa schimbe unditele intre ei. El a pus o rima in undita cu ghinion a lui Jennifer, a aruncat cirligul si pluta in elesteu si imediat a prins alt peste. Dupa citeva momente de tacere, Jennifer ne-a anuntat:

— N-am sa mai pescuiesc niciodata.

— Jenny, am spus, stii care e problema?

— Nu.

— Ghici ce le place pestilor sa manince?

Am vazut ca se gindeste. in cele din urma, a zis incet:

— Vrei sa spui ca pestilor le place sa manince rime?

— Da. Deci, de ce nu pui o rima in cirlig?

— Dar, tata, uite cit de frumos e cirligul!

Pentru ea, acel cirlig nou si stralucitor era de ajuns ca sa atraga pestii. M-am gindit adesea la ziua aceea memorabila, nu numai pentru ca Jennifer a luat atunci prima lectie de pescuit, ci pentru ca atunci am inteles limpede un lucru fundamental pentru pescuirea oamenilor. Ne indreptam cu pasi hotariti

Legea Nevoii

spre clasa, purtind cu noi Biblia mare si neagra, apoi mergem in fata si le cerem studentilor:

— Deschideti Bibliile la Ezechiel, capitolul 38! Si credem ca studentii nostri de-abia asteapta sa le vorbim din Ezechiel, capitolul 38. Ne imaginam ca toti dau buzna in clasa gindindu-se: „Oh, sper ca astazi vom discuta despre Ezechiel 38!' incercam sa-i atragem pe studenti cu un biet cirlig gol. Nu este de mirare ca nu sint interesati. Nu e de mirare ca, nu dupa multa vreme, ajungem sa ne intrebam daca merita „sa pescuim'.

Jenny a crezut gresit ca, daca ei i se parea atragator cirligul, la fel li se va parea si pestilor. Se astepta ca „ascultatorii' ei din elesteu sa priveasca viata din punctul ei de vedere.

Dar, sa va spun un secret — pestii nu sint atrasi de cirligele goale. Si nici elevii nu sint atrasi, de la sine, de continutul pur. Daca doriti sa aveti o clasa interesata si dornica sa invete, atunci incetati sa mai aruncati in apa cirligele stralucitoare de alama. Adesea sintem atit de fascinati de frumusetea continutului nostru, incit uitam ca studentii il vor evita, in afara cazului ca vor fi ademeniti de el.

„Parabola cirligului gol' ilustreaza una dintre cauzele majore ale predarii ineficiente: o ora structurata si condusa pentru a implini mai degraba nevoile profesorului decit pe cele ale elevului. Nu puteti forta un peste sa muste din momeala; tot asa nu puteti forta studentii sa invete.

Sa mergem un pas mai departe — cine trebuie sa puna momeala pe cirlig? Pestele sau pescarul? Pescarul, bineinteles! Dar ne asteptam ori ca pestii sa fie atrasi de cirligele noastre goale de alama, ori sa-si puna singuri momeala pe ele.

Aceasta este esenta Legii Nevoii. Ca profesor, am responsabilitatea de a-i face pe studenti sa vineze continutul meu. Numim acest lucru „motivatie'. Daca ati avut vreodata o clasa care nu parea interesata, motivul a fost probabil lipsa rimei in cirlig.

Pina la sfirsitul acestui capitol, veti intelege felul in care Hristos punea momeala in cirlig pentru ucenicii Sai. Veti descoperi cum sa va pregatiti undita pentru fiecare subiect pe care il predati astfel incit clasa sa devina atit de motivata, de sa sara in barca voastra chiar!

legea a cincea

Conceptul de nevoie

Exista o anumita reactie fizica si emotionala pe care numai profesorii o experimenteaza. Fiecare profesor a experimentat-o cel putin o data, altii de mult mai multe ori.

incepe cu o senzatie de rau la stomac, urmata de slabirea genunchilor, inrosirea fetei, slabirea vocii, straduinta de a gasi cuvintele potrivite si apoi bilbiiala. Cuprins de panica, profesorul ar vrea sa iasa cit mai repede din clasa, deoarece se simte incorsetat intre cei patru pereti.

Ce se intimpla? Este acea depresie care apare prima data cind studentii incep sa caste unul dupa altul si va intrebati daca mai are vreun rost sa predati. Apoi ia proportii cind altuia ii aluneca o revista dintre carti sau cind descoperiti ca un student despre care credeati ca ia sirguincios notite scrie, de fapt, o scrisoare de dragoste. Va surprinde neplacut cind unul dintre studenti se uita visator pe fereastra, iar altul crede ca e la finala de hochei dar cu monede.

Ati pierdut contactul cu ei. Ei nici nu va mai aud si, pur si simplu, vorbiti singur.

Ce faceti in acest caz? Ignorati ce se intimpla? Dati vina pe vremea de primavara, pe coeficientul de inteligenta scazut al studentului, pe ora tirzie? Jurati ca veti demisiona si va veti schimba profesia o data pentru totdeauna? Sau veti lua situatia in serios incercind sa o schimbati?

Acum imaginati-va, pentru o clipa, ca studentii va implora sa le impartasiti lucrurile ce le aveti de spus, ca sint nerabdatori sa inceapa ora si dezamagiti cind ea se termina si ca aplica plini de succes toate lucrurile invatate. Iar voi imi spuneti:

— Astea-s vise, nu stiti ce studenti am!

Poate asa ginditi acum, dar pina la sfirsitul Legii Nevoii veti descoperi puncte noi de vedere, care vor da o forta noua predarii voastre si o vor revolutiona. Dar, mai intii, sa analizam aceasta problema a „cirligului gol'.

Conceptia obisnuita in legatura cu motivarea studentilor sustine ca aceasta este problema lor. Daca sint apatici si plictisiti, este vina lor. Daca nu vor sa fie atenti, cu siguranta, nu este problema profesorului.

Legea Nevoii prezinta perspectiva opusa: profesorul poate si trebuie sa arate utilitatea lucrurilor pe care urmeaza sa le predea. Cu alte cuvinte, daca mergeti la pescuit, atunci puneti momeala in cirlig! Pentru a vedea cum se

Legea Nevoii

reflecta aceasta in viata obisnuita, sa analizam ce a facut Isus Hristos, invatatorul Suprem.

Cind studiati viata lui Hristos, nu puteti sa nu remarcati ca a vorbit, cu regularitate, in functie de nevoile celor care il ascultau. El a cautat sa le implineasca nevoile prin doua metode diferite. Prima, cind nevoile persoanei erau evidente, Isus cauta sa vina imediat in intimpinarea lor, pe loc si atunci. Dintre toti profesorii care au predat vreodata, Isus a fost Profesorul-maestru in intimpinarea nevoilor oamenilor!

A doua, cind oamenii nu erau constienti de nevoile lor, Isus cauta mai intii sa le scoata la suprafata pentru ca apoi sa le implineasca. in ambele situatii, Isus a predat ca raspuns la nevoile studentilor Sai, nu in ciuda lor. Punctul de plecare al predarii lui Isus a fost nevoile clasei Sale, nu continutul propriu-zis!

Ca profesori, ne confruntam zilnic cu ambele tipuri de situatii. Uneori nevoile studentilor nostri sint foarte vizibile si putem cauta sa venim in intimpinarea lor cit mai curind posibil. Daca e vorba de o problema particulara, cautam sa o implinim printr-o conversatie in particular sau prin corespondenta. Cind se observa aceeasi nevoie la intreaga clasa, cautam s-o rezolvam prin comentarii potrivite in expunerea noastra, indreptindu-ne aplicatiile in directia respectiva sau provocind discutii despre problemele in cauza.

In general insa, majoritatea profesorilor sint exact la polul opus: ei trebuie sa predea un subiect sau o lectie de care studentul se simte foarte putin atras sau nu simte nevoia sa o cunoasca. Ei nu predau ca raspuns la nevoile studentilor, ci pentru a respecta planul de invatamint dinainte stabilit. Deoarece acest lucru este adevarat, ceea ce inseamna ca aruncati cirligul gol in elesteu, la ce fel de raspuns ar trebui sa va asteptati in mod normal din partea studentilor? in asemenea clase ar trebui anticipate probleme reale, precum: dezinteresul, neatentia, lipsa de motivatie.

Cei mai multi profesori sint ingrijorati si chiar socati sa descopere ca studentilor le lipseste interesul si motivatia fata de subiectul sau ora lor. Dar trebuie oare sa fim socati? Cred ca sentimentele noastre sint deplasate si provoaca o tensiune si presiune excesive atit pentru profesor, cit si pentru studenti. Marea majoritate a orelor nu au legatura cu nevoile reale ale studentilor si, ca urmare, sint intotdeauna insotite de frustrare, apatie si lipsa de motivatie.

Daca sinteti tulburat de aceste comentarii, amintiti-va o clipa experienta din anii studentiei voastre. Nu vi s-a intimplat adesea sa fiti dezinteresat dorindu-va sa nu trebuiasca sa suportati un anumit curs sau prelegere? Nu v-ati

legea a cincea

zis niciodata: „Daca n-ar trebui sa iau examenul acesta, as putea' si ati enumerat o multime de alte lucruri care pareau sa merite mai multa atentie?

in timp ce pregateam materialul pentru aceste concepte, am petrecut destul de mult timp intervievind studentii despre experienta lor educationala. Majoritatea considerau ca mare parte din cursuri nu numai ca nu le implineau nevoile, dar erau in totala opozitie cu acestea. Am auzit deseori remarci de genul: „Cursul acela a fost o pierdere de vreme', „Total irelevant' sau „Cursul acela nu ma va ajuta absolut deloc'. imi amintesc ca am intrebat o clasa de aproximativ 25 de studenti de la colegiu la ce procent din orele lor ar renunta, daca ar putea-o face. Raspunsul lor a fost: la mai mult de jumatate.

Acesta este miezul problemei motivarii unei clase. in loc sa predam ca raspuns la nevoile studentilor nostri, pe care le percepem noi, predam adesea impotriva acestor nevoi.

Ce trebuie sa facem?

Gasim raspunsul in exemplul Maestrului invatator. El S-a lovit de o problema asemanatoare si, in intelepciunea Lui nelimitata, a oferit o solutie reconfortanta. Iar minunea consta in faptul ca metoda Sa poate fi folosita de oricine cauta sa intimpine nevoile studentilor sai.

Modelul in cinci etape folosit de Isus poate fi utilizat de orice profesor; da rezultate in vietile profesorilor din toata lumea care sint hotariti sa predea ca si Hristos. Aplicind modelul, singurii oameni mai entuziasmati decit profesorii sint studentii lor. Dintr-o data, ora devine incredibil de importanta si relevanta. Devine vitala pentru implinirea nevoilor lor.

Cum? Profesorul aplica cele cinci etape pe care le-a folosit Isus pentru a construi o nevoie in inimile studentilor Sai. Acestia reactioneaza la fel cum au facut-o ucenicii lui Isus, iar motivatia si entuziasmul cresc. Studentii devin atit de motivati, incit sorb cuvintele de pe buzele profesorului.

Daca prezentarea unei astfel de ore face sa vibreze o coarda sensibila in sufletul vostru, atunci ramineti cu noi pentru a discuta elementele necesare sa declanseze motivarea studentului prin Legea Nevoii. Pentru inceput, incercati sa identificati cele cinci etape folosite de Isus in cazul femeii de la fintina, in Ioan 4:5-30.

A ajuns linga o cetate din tinutul Samariei, numita Sihar, aproape de ogorul pe care-1 daduse lacov fiului sau losif. Acolo se afla fintina lui Iacov. Isus, ostenit de calatorie, sedea linga fintina. Era cam pe la ceasul al saselea. A venit o femeie din Samaria sa scoata apa (v. 5-7).

Legea Nevoii

Aceasta este clasa Maestrului — o femeie care a venit sa scoata apa. A trebuit sa vina. Era cald, era insetata, avea nevoie de apa. Nu o interesa deloc omul care se odihnea acolo.

Cit de aproape de situatia noastra! Studentii nostri vin, deoarece trebuie sa vina. Si majoritatea nici nu sint macar constienti de setea lor! Dar Isus profita de situatie. El stia ca, pentru a preda, trebuie sa-1 stirnesti pe cel ce te asculta sa invete. Observati ca Isus a luat asupra Sa sarcina de a o stirni pe studenta Sa sa doreasca sa invete, sa fie interesata de continutul lectiei.

Etapa 1: Captati atentia.

Primul lucru pe care il face Hristos este „captarea atentiei'. Ea a venit la fintina absorbita in gindurile ei, preocupata de propriul scop. Apoi, deodata, strainul ii spune: „Da-mi sa beau.'

Desi noua ne este greu sa intelegem de ce, vorbele Lui au surprins-o cu adevarat. Erau neasteptate. in definitiv, in cultura lor, un rabin evreu n-ar fi vorbit niciodata cu o femeie samariteana intr-un loc public. Lucrul care socheaza nu este ca a cerut apa, ci ca a vorbit cu ea. Cuvintele lui Isus i-au captat imediat atentia. invatatorul stia ca actiunile Lui vor stirni imediat interesul si acesta era, de fapt, scopul Sau.

Cind predati, urmati aceasta prima etapa „captind' imediat atentia studentilor. Folositi o propozitie provocatoare, o ironie, o gluma, o intrebare

legea a cincea

care sa dea de gindit, un zgomot care sa se auda, o schimbare brusca in stilul de a vorbi. Chiar si un moment apasator de tacere poate capta atentia studentilor.

Amintiti-va ca studentii intra in clasa cu atentia distrasa de diferite lucruri. Este datoria voastra sa o fixati asupra a ceea ce trebuie. Acest lucru s-a intimplat la sfirsitul ultimei ore (cel putin, asa sperati), dar, de atunci, atentia lor a fost furata de altele. Pentru a incepe ora, captati-le atentia. Puneti mina pe ea. Eliberati-o, caci la inceputul orei ea este captiva pe undeva. Nu le veti putea preda daca nu sint atenti. A avea atentia studentilor de partea voastra este prima cerinta universala a invatarii.

Atentia este uluitoare. Este imediat atrasa de cei mai intensi stimuli prezenti. Deci, pentru a capta atentia studentilor, tot ce trebuie sa faceti este sa „ invingeti stimula care le distrag atentia '.

Deoarece, de cele mai multe ori, majoritatea studentilor intra in clasa cu un nivel scazut de stimuli, invingerea lor este, de obicei, simpla si usoara. Daca e greu sa le captati atentia, este din cauza ca stimulii curenti sint mai puternici decit cei prezentati de voi. Deci, trebuie sa-i intariti!

„Atrageti' si „captati' atentia studentilor pe masura ce se elibereaza de sursa care a retinut-o si intrebati: „Ce e aceasta?' Le concentrati in alta directie vazul, auzul si, prin urmare, mintea. Timp de citeva secunde, ii aveti in mina. Dar este imposibil sa le mentineti atentia treaza mult timp daca nu treceti la a doua etapa din cele cinci folosite de Hristos, vizind construirea nevoii.

Etapa 2: Stirniti curiozitatea.

Atentia este de scurta durata. Trebuie sa trecem la alte impulsuri mai profunde si mai interesante care sa angajeze mai mult decit atentia temporara a studentilor nostri. Aceasta a doua etapa „ atita curiozitatea ' atit de mult, incit slabeste dependenta de stimulii exteriori ai vazului, auzului, mirosului, pipaitului sau gustului. Isus atita curiozitatea femeii intr-o maniera foarte instructiva, pina cind ea doreste ca invatatorul ei „sa-i spuna mai mult'.

Femeia Samariteanca I-a zis: „Cum Tu, Iudeu, ceri sa bei de la mine, femeie Samariteanca?' — Iudeii, in adevar, n-au legaturi cu Samaritenii (v.9).

Observati ce raspunde Isus. Spune El ceva la care v-ati fi asteptat, de genul: „Ei bine, mi-e sete si nu am cu ce sa scot apa'? Nu, El nici nu-i raspunde macar la intrebare, ci, pur si simplu, isi continua procesul de construire a nevoii:

Legea Nevoii

Drept raspuns, Isus i-a zis: „Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, si cine este Cel ce-ti zice: «Da-Mi sa beau!», tu singura ai fi cerut sa bei, si El ti-ar fi dat apa vie (v. 10).

Incercati sa va puneti o clipa in locul femeii. Raspunsul lui Isus probabil ca i-a stirnit curiozitatea: „Care este darul despre care vorbeste? Unde este? Cum sa-1 primesc? Cit valoreaza? Si, in definitiv, cine este omul acesta? De ce este el atit de important? Si ce inseamna oare «apa vie»?'



Nu pierdeti din vedere metoda folosita de Isus in predare. Nu neglijati nici momeala pe care a folosit-o pentru a-i stirni curiozitatea. De fapt, El a pus momeala nu intr-un cirlig sau in doua, ci in trei. Ati observat?

Momeala 1: Darul lui Dumnezeu „Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu'

Momeala 2: Identitatea Sa „(Daca ai fi stiut) cine este Cel ce-ti zice'

Momeala 3: Apa vie „El ti-ar fi dat apa vie'.

Era constient Isus ca ea nu stia raspunsul la acele intrebari? Provoca in mod intentionat mintea femeii pentru a incepe procesul de gindire? Este oare posibil ca Isus sa fi planuit, de fapt, acest proces de invatare? Daca da, care ar fi implicatiile modului Sau de abordare asupra metodei voastre? Cum ati stirnit curiozitatea studentilor ultima data cind ati predat? Sau ati trecut direct la lectie?

A trece direct la lectie inseamna a arunca un cirlig gol in apa. Studentii nu sint atrasi de cirlige goale. Isus a stiut acest lucru si a ales sa arunce trei momeli diferite. A fost dificil? Nu, doar o singura propozitie. A cerut timp? Nu, a fost o chestiune de citeva secunde. De ce trei cirlige? Deoarece diferitele tipuri de pesti sint atrase de momeli diferite, profesorii maestrii pun momeala

in mai multe cirlige.

Cite dintre ele a muscat femeia? Pe toate trei, dar in ordine inversa:

Momeala 3: Apa vie: „Doamne', I-a zis femeia, „n-ai cu ce sa scoti, si fintina este adinca; de unde ai putea sa ai dar aceasta apa vie?' (v. 11).

Momeala 2: Identitatea Sa: „Esti Tu oare mai mare decit parintele nostru Iacov?'(v.l2a). In originalul grecesc, felul in care este formulata aceasta intrebare presupune un raspuns negativ din partea lui Isus. Ea nu-si putea imagina pe cineva mai mare decit Iacov.

legea a cincea

Momeala 1: Darul lui Dumnezeu. Ea continua sa mentioneze darul lui Iacov — „care ne-a dat fintina aceasta, si a baut din ea el insusi si feciorii lui si vitele lui'. Indirect, ea intreba: „Care este acest dar pe care spui ca ni-1 oferi? Poate fi el mai bun decit aceasta fintina daruita noua de Iacov?'

Vedem in aceasta intimplare un exemplu remarcabil al metodei de predare folosite de Isus. El are cunostinte nesfirsite, o intelepciune nesfirsita si dragoste nesfirsita pentru studentul Sau si, totusi, alege foarte atent o metoda bine gindita. El ii stirneste curiozitatea incit ea sa nu aiba alta solutie decit sa caute, chiar sa doreasca mai multe informatii.

Acum Isus foloseste curiozitatea femeii si o conduce spre probleme mult mai profunde in care ea se regaseste imediat.

Etapa 3: Stimulati nevoia perceputa.

Femeia nu intelege inca pe deplin adevarata lectie pe care Isus planuieste s-o invete. Stiind aceasta, El continua sa-i hraneasca senzatia de nevoie. Este responsabilitatea profesorului de a atrage atentia studentilor spre ceea ce se intimpla in clasa. Cum a facut Isus lucrul acesta? El a ales sa-i „stimuleze nevoia perceputa' si, indrumind-o, sa „ia in considerare' problema cu mai multa seriozitate pina cind ea a simtit ca „ vrea acest lucru '.

Isus i-a raspuns: „Oricui bea din apa aceasta, ii va fi iarasi sete. Dar oricui va bea din apa, pe care i-o voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca apa pe care i-o voi da Eu, se va preface in el intr-un izvor de apa, care va tisni in viata vesnica' (v.13-14).

Primele doua etape doar o pregatesc pe a treia. Profesorul trebuie sa lege curiozitatea studentului de subiecte care ating cu usurinta si repede nevoile lor. Isus stia ca apa si setea o preocupau cel mai mult, asa ca a inceput de acolo. Cel mai bun punct de plecare pentru predare este nevoia pe care o simt studentii. Ceea ce simt si gindesc reprezinta suportul de lansare pentru lectiile noastre.

Isus stia ca ea ar fi dat orice ca sa nu mai mearga in fiecare zi pe caldura sa scoata apa. Momeala Sa, „nu-i va mai fi sete' si „se va face o fintina de apa', a facut-o sa spuna „ vreau aceste lucruri!'.

Cu cit incepeti mai aproape de nevoile preexistente ale studentilor, cu atit este mai usor sa le stimulati interesul. Prin urmare, maestrii predarii isi analizeaza intotdeauna studentii pentru a-i prelua de unde se afla la momentul respectiv. Ei urmaresc limbajul corpului si isi apleaca urechea la conversatiile

Legea Nevoii

lor, inainte si dupa ora. Profesorii eficienti s-au tesut pe ei insisi in chiar stofa vietii studentilor si cunosc intuitiv unde se afla acestia.

Introducerea voastra trebuie sa lege cu indeminare lectia de ceea ce-i intereseaza pe studenti. Nu trebuie sa va intrebati cum sa le mariti interesul ci numai cum sa va folositi de ceea ce-i intereseaza. Pentru a vedea un alt exemplu de creare a acestei legaturi vitale, analizati cum a folosit Hristos aceeasi procedura in cazul lui Nicodim, in capitolul precedent al Evangheliei lui Ioan.

Ce usurare sa va dati seama ca nu trebuie sa le provocati interesul — numai sa-1 descoperiti si sa cooperati cu el. Amintiti-va ca studentii intra intotdeauna in clasa interesati de ceva.

Urmatoarea etapa este cea mai provocatoare. Cum ii conduceti pe studenti spre subiectul pe care l-ati pregatit?

Etapa 4: Identificati adevarata nevoie.

Este clar ca Isus intentioneaza sa-i impartaseasca femeii despre darul mintuirii de pacate — dar ea e departe de a-si constientiza pacatul si faptul ca are nevoie de acest dar. Ea nu a venit la fintina framintata de situatia ei disperata si nevoia unui Salvator.

Invatatorul ei era deplin constient de lucrul acesta si, ca urmare, a continuat procesul de construire a nevoii. Isus este atit de hotarit sa construiasca nevoia, incit evita din nou sa raspunda la intrebarile ei despre apa miraculoasa. Schimba subiectul (in mintea ei, nu in a Lui) si ii spune:

Du-te de cheama pe barbatul tau, si vino aici (v. 16).

Are aceasta vreo legatura cu setea ei? Nu. Si totusi, da. Isus a vrut ca ea sa-si cunoasca setea la un nivel mult mai profund, nu numai la cel al nevoii simtite. Sa vedem ce se intimpla.

Femeia I-a raspuns: «N-am barbat.» Isus i-a zis: «Bine ai zis ca n-ai barbat. Pentru ca cinci barbati ai avut; si acela, pe care-1 ai acum, nu-ti este barbat. Aici ai spus adevarul» (v.17-18).

Isus nu a condamnat-o. De fapt, i-a laudat onestitatea. Apoi a facut o pauza, sa vada daca se prinde pestele. Sigur ca s-a prins — si inca a aruncat si ceva din propria momeala! Ea este motivata sa invete mai mult:

legea a cincea

Legea Nevoii

Doamne, I-a zis femeia, vad ca esti prooroc. Parintii nostri s-au inchinat pe muntele acesta; si voi ziceti ca in Ierusalim este locul unde trebuie sa se inchine oamenii (v. 19-20).

Ea vrea sa afle mai multe despre inchinarea inaintea lui Dumnezeu si cere indirect de la Isus mai multe informatii. El incurajase intrebarile ei, iar acum „ identifica adevarata nevoie '. Acesta este „punctul culminant' al construirii nevoii si il face pe student sa creada ca „Am nevoie de aceasta!'

Etapa 5: impliniti adevarata nevoie.

Numai cind studentii sint constienti de nevoile lor reale, ar trebui sa incepeti sa li le „ impliniti' cu ajutorul,,continutului'. Cu o clasa atit de motivata datorita nevoilor reale, va veti mai lupta oare cu studenti dezinteresati? Va veti mai lupta cu apatia?

In nici un caz! Vor fi profund miscati. „Am aflat! Pina la urma, am obtinut ce doream!'

„Stiu, i-a zis femeia, ca are sa vina Mesia, (caruia I se zice Hristos); cind va veni El, are sa ne spuna toate lucrurile.' Isus i-a zis: „Eu, Cel care vorbesc cu tine, sint Acela' (v.25-26).

Isus a evitat raspunsul pina cind elevul Sau a pus intrebarea potrivita. Profesorii sint cu adevarat eficace cind urmeaza acelasi tipar. In loc sa incepem ora cu prezentarea continutului, ar trebui sa-i cream studentului foame dupa continut. Din nefericire, cei mai multi profesori nu considera necesara aceasta etapa a construirii nevoii — ci vad in ea o pierdere din timpul pretios al orei.

Daca nu este necesara construirea nevoii, atunci de ce atotstiutorul nostru invatator a pierdut atit de mult din timpul lectiei Sale cladind nevoia? In acest caz, Isus a folosit mai mult timp pentru construirea nevoii decit pentru predarea lectiei. Facind astfel, a modelat o conceptie total diferita de cele care stau la baza predarii si predicarii contemporane. El a considerat construirea nevoii ca fiind prima parte a lectiei, nu doar un element suplimentar optional.

A construi nevoia echivaleaza cu a pune momeala in cirlig — primul lucru pe care-1 fac toti cei care vor sa prinda peste.

Sa ne tragem un pas inapoi si sa revedem ce a facut Isus. Care a fost planul Sau de-a lungul intregului proces? Ce putem invata, analizind lucrarea invatatorului Maestru, despre atitudinea inimii esentiala pentru implinirea nevoilor si pentru o predare eficace?

In primul rind, observati ca Isus a intilnit-o „acolo unde era ea'. El statea linga fintina, femeia s-a apropiat si El a cerut putina apa. Isus a luat legatura cu ea intr-un mod foarte firesc, intr-un loc familiar ei, abordind un subiect care o interesa. Vedem aici primul aspect al conceptului de nevoie, si anume: este crucial ca profesorul sa inceapa plecind de la cadrul de referinta al studentilor. Pentru a veni in intimpinarea nevoilor lor, trebuie ca mai intii sa-i intilniti pe terenul lor.

in al doilea rind, Domnul Si-a asumat responsabilitatea de a-i atrage atentia si de a discuta despre nevoile ei. Pe masura ce conversatia progresa, ea a devenit un participant activ. Dar Isus era in mod clar agentul responsabil care o stirnea sa invete. Prin intrebarile si comentariile Sale, El a facut ca intilnirea lor sa nu fie doar un schimb intimplator de idei. Acesta este al doilea ingre­dient al conceptului de nevoie. Profesorul trebuie sa-si asume responsa­bilitatea de a vorbi in functie de nevoile studentilor.

Implinirea nevoilor nu este o intimplare. Daca Isus n-ar fi simtit ca este responsabilitatea Lui ca intilnirea cu aceasta femeie sa se incheie cu implinirea citorva dintre nevoile ei, ea ar fi plecat la fel de saraca precum a venit. Acelasi lucru este valabil si pentru orele noastre. Daca noi nu ne asumam responsabilitatea de a ne adresa nevoilor studentilor, s-ar putea ca ele sa ramina neatinse.

Aceasta ne aduce la ultimul si, probabil, cel mai important ingredient al conceptului de nevoie. Discutind cu femeia despre sotii ei, Isus ar fi putut spune cu usurinta lucruri despre trecutul ei care ar fi darimat-o. Dar nu a facut-o. A vorbit cu ea cu bunatate si delicatete. Acesta este al treilea aspect: abordati nevoile studentilor cu delicatete si sensibilitate.

Isus stia ca adevaratele nevoi nu ies usor la suprafata. Cind ies, in cele din urma, sint insotite adesea de vulnerabilitate, de o durere afectiva. Este ca si in cazul unui baietel care alearga la mama lui dupa ce a cazut si si-a julit cotul. Trebuie sa i se curete rana, dar imediat ce mama incepe sa faca acest lucru, el se trage inapoi. Pentru ca ea sa poata veni in intimpinarea nevoii lui, ea trebuie sa actioneze delicat si cu sensibilitate.

Ori de cite ori vreti sa va adresati adevaratelor nevoi, din inima, ale clasei, sa nu fiti surprinsi daca veti gasi rani sensibile, delicate. Ca profesor care cauta sa implineasca nevoile studentilor, trebuie sa fiti blind.

Cu cit veti cistiga mai multa experienta in a preda studentilor astfel incit nevoile lor sa fie identificate si apoi implinite, problema motivarii studentilor va inceta sa mai fie o problema. De fapt, se va intimpla ca, din cind in cind, chiar sa sara in barca voastra!

legea a cincea

Iar povestile voastre pescaresti nu vor mai fi despre „pestele cel mare' care a scapat.

Maximele nevoii

Maxima 1: Construirea nevoii este responsabilitatea profesorului.

„Un mare profesor nu este unul care imparte doar cunostinte elevilor sai, spunea un profesor maestru, ci unul care le stirneste interesul si-i face sa doreasca sa acumuleze singuri cunostinte. El este bujia, nu furtunul de alimentare'.

Toti profesorii mari inteleg acest secret, si anume ca este responsabilitatea lor sa stirneasca interesul studentului inainte de a incepe sa predea continutul. Ei isi planifica sa le insufle dorinta de a sti. isi inspira si chiar isi ademenesc studentii. Ca si Isus cu femeia de la fintina, isi atrag studentii spre un tel dorit de acestia. ii conduc de la o etapa la alta pina cind sint cu totul absorbiti de lectie — entuziasmati ca obtin, in cele din urma, ceea ce si-au dorit cu adevarat!

Din nefericire, cei mai multi studenti au rareori parte de o astfel de predare. Profesorii lor intra in clasa si incep imediat sa prezinte subiectul zilei respective fara a le pasa deloc daca studentii sint atenti sau au anumite nevoi.

Iar apoi, cind studentii devin plictisiti sau neatenti, trebuie sa mai indure si critica profesorilor pentru ca nu vor sa fie atenti! in cele din urma, cind plictiseala lor ii duce la un comportament deranjant, profesorii se enerveaza si se lanseaza intr-o demonstratie de putere si autoritate.

in definitiv, este responsabilitatea studentilor sa fie atenti, nu-i asa? Tot asa cum este responsabilitatea pestilor de a pune momeala in propriul cirlig. (Imaginati-va un pescar tipind la pestele care nu vrea sa muste cind el foloseste un cirlig fara momeala.)

Vreti sa acceptati responsabilitatea de a pune momeala in cirlig ori de cite ori predati? Nici un peste nu si-a pus vreodata momeala in propriul cirlig — si nici n-o va face vreodata! Lipsa de atentie a studentilor este pur si simplu modul lor de a va spune: „Trebuie sa aruncati o momeala noua!'

Sa nu va mai suparati niciodata cind studentii nu sint atenti. Niciodata sa nu va mai descarcati minia asupra lor pentru ca nu au muscat din subiectul vostru. Ci dati-va silinta de a le recistiga atentia. Luati-va ochii de pe schema lectiei si atintiti-i asupra studentilor. Ei au nevoie de un traseu diferit, de o

Legea Nevoii

metoda diferita, un nou set de stimuli sau imbolduri. Un cirlig gol ii plictiseste; un cirlig cu momeala ii motiveaza.

Deoarece Dumnezeu a creat oamenii sa simta nevoia inainte sa fie atenti si sa invete, probabil ar trebui sa renuntam la aroganta noastra si sa cooperam cu El. Si daca Isus a predat folosind nevoia, poate ca ar trebui sa renuntam la metoda noastra si sa-I urmam exemplul. Cind o facem, nu numai ca sintem primim binecuvintarea lui Dumnezeu, dar ne si bucuram de incintarea studentilor nostri.

Deci, luati cirligul gol si, spre deosebire de fetita mea, puneti in el o rima suculenta, care se zvircoleste ademenitor.

Maxima 2: Chemarea majora a profesorului este implinirea nevoilor studentilor.

Prima maxima trateaza construirea nevoii inainte de predare; aceasta a doua maxima trateaza implinirea nevoilor care exista deja in studentii vostri atunci cind predati. in asa fel a invatat-o Isus pe femeia de la fintina, incit ea a simtit nevoia sa caute in El din ce in ce mai mult adevar, pina cind El a facut-o sa-si descopere adevarata nevoie.

Dintre toate maximele nevoii, aceasta este cel mai dificil de comunicat — de asemenea, si cea mai respinsa de cei care stau pe podium in spatele catedrei, de oriunde ar fi. Dar am vazut schimbari incredibile in viata a nenumarati profesori si predicatori care au implementat adevarul eliberator al acestei maxime.

Iata conversatia pe care am avut-o cu un pastor recent, la o conferinta:

— Biserica mea nu merge prea bine. Numarul celor care vin la biserica a scazut fata de anul trecut si s-a micsorat destul de tare in ultimele sase luni. Ce credeti ca nu merge?

— Poate ca problema tine de pastorul bisericii.

Poftim? Credeti as putea sa fiu eu problema? Nici macar nu ma cunoasteti!

— Nu sinteti dumneavoastra pastorul oilor? Ati spus ca turma nu este prea sanatoasa — ca oile va pleaca si nu mai au miei, asa cum obisnuiau. Cind se intimpla lucrul acesta, ne intoarcem inevitabil la pastor, deoarece el este raspunzator pentru starea turmei. Care credeti ca ar putea fi motivul?

— Nu stiu. Pur si simplu, oamenii nu mai vor o predica buna din Biblie. Televizorul a stricat totul. Oamenii vor sa fie distrati, dar nu am de gind sa fiu eu cel care-i distreaza!

Care este subiectul predicilor dumneavoastra din aceasta perioada?

legea a cincea

Predic cel mai bun studiu biblic al vietii mele din Galateni! Predau verset cu verset, chiar cuvint cu cuvint. intotdeauna mi-am dorit sa fac asta. Folosesc si limba greaca. Vreau sa spun, intru in profunzimea lucrurilor. Sondez adincimile!

— Serios? De cit timp predicati din Galateni?

— De doi ani si jumatate si de-abia incep capitolul al doilea.

— Si va place?

— Extraordinar de mult — dar ascultatorii sint din ce in ce mai putini.

— Ma intreb de ce. Permiteti-mi sa va pun o alta intrebare. Care este ideea principala a epistolei?

— Subliniaza faptul ca nu sintem salvati prin fapte.

— Domnule pastor, am incercat eu, citi din biserica dumneavoastra cred ca sint salvati prin faptele lor?

— Nici unul, din cite stiu eu.

— Atunci de ce va irositi doi ani pentru a le spune ceva ce stiu deja! De ce le predati Galateni?

— Deoarece intotdeauna am vrut sa predic din Galateni!

Vedeti greseala din gindirea acestui om? E tragic ce crede el, ca modalitatea corecta de a alege ce sa predice sau sa predea se bazeaza pe „dorinta sa de a predica din Galateni'. El se concentreaza asupra lui insusi, si nu asupra celor care-1 asculta. Accentul sau e pus pe ceea ce vrea el, iar nu pe ceea ce au ei nevoie. Ar trebui sa fie rasplatit cu Zmeura de Aur pentru rolul „Predicatorul fara momeala'.

Am purtat nenumarate asemenea conversatii, in diferite locuri. Profesorii si predicatorii simt ca datoria lor majora este de a explica adevarul. Singura greseala este ca adevarul nu are nici o nevoie! Biblia nu are nevoia de a fi predicata sau predata.

Numai oamenii au nevoi. Chemarea pastorului este de a implini nevoile oilor sale; chemarea pastorului sau a profesorului este de a veni in intimpinarea nevoilor clasei sale.



Daca ar fi sa intervievam oile acestui pastor, am descoperi ca ele pleaca dintr-un motiv bine intemeiat. Si-au pierdut speranta ca pastorul lor va mai predica vreodata astfel incit sa le satisfaca adevaratele lor nevoi. Pleaca deci pentru a gasi un pastor care o va face, in timp ce pastorul, in aroganta sa. da vina pe ele, deoarece nu raspund cum trebuie predicilor sale irelevante.

Cum putem sa ne inchidem singuri in asemenea morminte? Cum putem noi, cei care predam, sa pierdem atit de tare din vedere scopul nostru?

Permiteti-mi sa merg putin mai departe, pentru o clipa. Sa presupunem ca cineva din clasa voastra va suna intr-o seara si, cu o voce tremuratoare, va

Legea Nevoii

implora s-o ajutati pentru ca mariajul ei se destrama. Va intreaba daca va poate vizita impreuna cu sotul ei.

Sinteti de acord si le spuneti sa vina. Ati studiat despre Cortul intilnirii toata saptamina, deci sinteti pregatit. Cind vin, imediat va intoarceti la Exod si incepeti sa descrieti toate partile cortului — altarul, vasul pentru spalarile rituale, Sfinta Sfintelor. Ardeti de nerabdare sa le impartasiti tot ce-ati invatat.

Din cind in cind, va ridicati ochii si vedeti privirea lor perplexa. Dar este un material atit de bun! in definitiv, explicati Cuvintul Domnului — iar Cuvintul Domnului este insotit de putere si nu se va intoarce fara rod. Continuati sa vorbiti desenind fiecare parte, una dupa alta, pe o foaie de hirtie.

Dar, chiar la mijlocul discursului — chiar cind ajungeti sa interpretati semnificatia diferitelor culori ale invelitorilor cortului —, barbatul sare in picioare, venele de la git i se umfla si tipa: „Ce tot vorbiti acolo? Credeti ca asta imi va salva casnicia?'

Iese din camera cu pasi grabiti, iar sotia sa va priveste cu o totala lipsa de incredere, apoi, suspinind, iese dupa sotul ei. Nu va vine sa credeti. Au plecat. Doar faceati o treaba atit de buna invatindu-i Biblia! Cum au putut sa plece cind impartaseati atitea detalii semnificative despre Cortul intilnirii?!

Clatinati uimit din cap. Ce oameni fara minte! Oamenilor nu le mai pasa de Biblie. Oamenii nu mai vor „hrana tare'. Ei vor doar terci si lapte.

Nu mai vedeti niciodata acel cuplu. Secretara va spune ca sotul a inaintat actele pentru divort, iar sotia a inceput sa mearga la o alta biserica, in cealalta parte a orasului. Dar il cunoasteti pe pastorul la care se muta, stiti ca sinteti mai bun ca el la predicarea Cuvintului.

Povestea este ridicola, nu-i asa? Este patetica. E patetica, deoarece se repeta saptamina de saptamina, la sute de amvoane si in mii de clase!

Studentii intra in clasa, casatoriile lor sint ruinate, copiii lor au probleme serioase, iar cu banii sint la limita si iata-ne stind in picioare — calmi — pregatiti. Noi sintem gata. „Deschideti la cartea Exodului, va rog. Vreau sa va impartasesc citeva lucruri semnificative despre Cortul intilnirii'

Va suna familiar? Credeti-ma, avind experienta unuia care vorbeste despre acest subiect in toata lumea, in fata profesorilor si a predicatorilor, iaceasta este regula! Atit de mult s-a schimbat intelegerea noastra privind l'chemarea celor care predau^si predica. Am separat mesajul de cei carora sintem chemati sa-i slujim! Credem ca, daca am predicat ceea ce ne invata Biblia, ne-am implinit chemarea.

Dar singura posibilitate de a ne implini chemarea este sa predicam Biblia pentru nevoile oamenilor. Credeti ca pastorul care a facut consiliere maritala explicind Cortul intilnirii si-a implinit chemarea? Evident ca nu!

legea a cincea

De ce acest lucru este atit de evident in biroul de consiliere, iar in clasa nu? Colegul meu profesor si predicator, acest lucru este evident in clasa — pentru cei ce asculta, nu pentru cel care comunica. Deceptia este mare si profunda. Si, din experienta mea, pot spune ca este o situatie cu potential exploziv, din punct de vedere emotional.'

Profesorii simt ca nu este responsabilitatea lor sa implineasca nevoile studentilor atunci cind predau. Predicatorii simt ca nu este responsabilitatea lor sa implineasca nevoile ascultatorilor atunci cind predica.

Cei care predau simt ca, oarecum, responsabilitatea lor este sa predea continutul. Dar cu ce scop? Si pentru cine? Daca, prin continutul predat, trebuie sa ne ajutam ascultatorii, n-ar trebui sa avem intotdeauna in vedere ceea ce le lipseste ca sa poata trai in ascultare de Domnul?

Deoarece Biblia este de inspiratie divina, noi credem ca toate partile ei sint la fel de importante pentru cei care ne asculta. Dar nu sintl Daca spunem ca anumite parti nu sint atit de importante de predicat sau de predat, unii ar putea crede ca afirmam ca Biblia nu este inspirata, demna de incredere sau infailibila. Nici vorba, noi nu sustinem asa ceva.

Daca credeti altfel, atunci va provoc sa fiti sinceri in credinta voastra. Sa fim consecventi. Sa vedem daca ideile noastre preconcepute sint cu adevarat demne de incredere. Saptamina viitoare incepeti o serie noua si predati sau predicati urmatoarele sase versete, cuvint cu cuvint, prezentind cite doua sau trei versete la fiecare lectie:

Fiii lui Manase: Asriel, pe care 1-a nascut tiitoarea sa siriaca; ea i-a nascut pe Machir, tatal lui Galaad. Machir a luat de nevasta pe sora lui Hupim si Supim. Numele sorei lui era Maaca. Numele celui de-al doilea fiu era Telofhad: si Telofhad a avut fete. Maaca, nevasta lui Machir, a nascut un fiu, si i-a pus numele Peres; numele fratelui sau era Seres, si fiii sai erau Ulam si Rechem. Fiul lui Ulam: Bedan. Acestia sint fiii lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase. Soru-sa, Hamolechet, a nascut pe Ishod, pe Abiezer si pe Mahla. Fiii lui Semida erau: Ahian, Sihem, Lichi si Aniam (1 Cron. 7:14-19).

Sint numai sase versete dintr-un singur capitol — iar in primele noua capitole din 1 Cronici sint mai mult de patru sute de versete exact ca ele!

Sa ne intoarcem acum la exemplul prietenului nostru, pastorul, care si-a petrecut ultimii doi ani predicind primul capitol din Galateni, cu o medie de aproape patru saptamini pentru un singur verset. Deoarece toate partile Bibliei sint inspirate in egala masura, trebuie sa alocam fiecarui verset acelasi timp-Cele sase versete din 1 Cronici ar lua deci douazeci si patru de saptamini sau

Legea Nevoii

sase luni de predicare. in orice caz, inca ati mai predica, dupa opt sute de saptamini sau mai mult de cincisprezece ani, tot din 1 Cronici 1-9!

Sper ca zimbiti, pentru ca exemplul este extrem de ridicol. Daca cineva ar predica timp de cincisprezece ani din aceste genealogii, ar fi greu chiar si pentru Duhul lui Dumnezeu sa ramina cu el.

De ce adevarul care reiese din acest exemplu este atit de usor de acceptat, iar principiul in discutie atit de dificil? De ce nu ne-ar trece prin cap sa predam sau sa predicam aceste versete timp de cincisprezece ani? Deoarece nu sint relevante pentru nevoile oamenilor de astazi. Deoarece nu ar ajuta adunarea si toata lumea ar pleca!

Asta-i tot.

Daca admitem cu totii ca sintem selectivi in privinta pasajelor pe care le predam — nu ne vom planifica nici o serie de predici din 1 Cronici 1-9 — va incurajez sa fiti si mai selectivi decit sinteti. Fiti loiali credintelor pe care le aveti deja ca nu toata Biblia trebuie predata la fel tuturor oamenilor.

Ati preda Romani 9-11 copiilor de cinci ani sau Ezechiel 40-48 unei clase formate din nou-convertiti? Bineinteles ca nu. Nu sint pasajele potrivite in cazul unor asemenea ascultatori.

Vedeti cit de selectivi sinteti? Aceasta maxima nu incearca sa va convinga sa fiti selectivi, ci sa va ajute sa fiti si mai selectivi. Si, deoarece un anumit grad de selectie este recomandat, ar putea fi recomandabil un grad si mai mare de selectie? Ar putea selectarea mesajului potrivit pentru un anumit auditoriu sa va imbunatateasca lucrarea de predare in acest moment?

Va ia numai o clipa pentru a intreba, asa cum am facut eu, o persoana obisnuita, care frecventeaza bisericile si scolile noastre: „Credeti ca predicarea si predarea sint relevante, in general, pentru nevoile dumneavoastra?' Mai putin de 20 la suta din cei pe care ii intreb raspund afirmativ. Ceilalti, 80 la suta, au sentimentul ca le predam din 1 Cronici 1 -9. Cu toate acestea, noi, profesorii, dam vina pe studenti ca nu sint atenti. Noi, predicatorii, dam vina pe adunari deoarece nu mai vor „o predica buna'. In realitate, ei tinjesc dupa o predica buna — buna pentru ei. Una care le plineste adevaratelor lor nevoi.

Credeti sau nu, Biblia nu are nevoie sa fie invatata. Numai oamenii au nevoie sa li se predea si adevarata lor nevoie este cea care ar trebui sa hotarasca planul nostru de predare si predicare. Daca simtiti ca am atins o coarda sensibila aici, ati intuit bine. Deoarece urmarit acest lucru peste tot pe unde am fost, sint constient de frustrarea raspindita in rindul studentilor.

legea a cincea

Profesorul nu merge impreuna cu studentii, el preda ceva care nu are nici o aplicabilitate in viata — si nu-si da seama ca in momentul respectiv nu-i ajuta cu nimic. Predicatorul este si el departe, predicind ceva irelevant pentru biserica sa — si nu-si da seama ca frecventa scazuta este un indiciu ca a luat-o razna de atitea ori, incit oile au pornit-o spre pasuni mai verzi. Sint infometate si au plecat sa caute mincare.

Trebuie sa ne deschidem ochii, inimile si urechile la porunca lui Isus data tuturor celor care vor sa predea sau sa predice — „Pasteti oile Mele!' Cind ascultam aceasta porunca, oile ramin, cresc si se inmultesc. Clasa se dezvolta. Se duce vorba ca, daca ti-e foame, mai sus pe strada gasesti mincare din belsug.

Chemarea majora a unui profesor este de a implini nevoile reale. Daca am intelege vreodata pe deplin si am aplica acest principiu, orele noastre n-ar mai fi aceleasi. Ar fi relevante. Dupa parerea celor care trebuie sa ne asculte, majoritatea orelor noastre nu sint interesante; sint nepotrivite, necores­punzatoare, neadecvate si inaplicabile. Ele nu implinesc nevoile studentilor nostri.

Multi profesori gindesc: „Responsabilitatea mea este sa predau Cuvintul si responsabilitatea lui Dumnezeu e sa-1 faca relevant. Nu trebuie sa ne preocupe daca subiectul pe care l-am ales este relevant sau nu, aceasta este grija lui Dumnezeu. Alegeti orice pasaj si predicati-1. Alegeti oricare adevar si predati-1. intr-un fel sau altul, Dumnezeu il va fixa in mintea lor.'

Care este punctul de plecare corect pentru predicare si predare? Majoritatea ar spune ca Biblia este punctul de plecare — predicati-o numai, si ea va fi relevanta. incepeti cu continutul, iar el ii va ajuta cumva pe studenti. Vedeti ordinea: in primul rind continutul, in al doilea rind nevoia.

Aceasta ordine este inversata! A predica pasajul si a spera ca el va veni in intimpinarea nevoilor ascultatorilor este ca si cum un pastor s-ar duce la amvon si ar lasa Biblia sa se deschida oriunde, avind incredere ca Dumnezeu va vorbi prin el, indiferent unde s-ar deschide. Citi dintre noi ar recomanda o asemenea metoda?

Este corect acest mod traditional de a gindi in legatura cu selectarea subiectului? Isus Hristos a inceput cu continutul, cautind apoi pe cineva sa-L asculte sau a inceput cu nevoile ucenicilor Sai, predind adevarul potrivit acelei nevoi? Aproape fara exceptie, Isus a predat ca raspuns unei nevoi vizibile sau ascunse a auditoriului Sau. Isus a inceput cu nevoile lor.

Apostolul Pavel a scris scrisorile Noului Testament numai pentru ca a avut ceva interesant de zis? A vrut sa predea o doctrina si s-a decis sa scrie o carte? Putin probabil. Pavel a scris scrisoare dupa scrisoare ca raspuns la nevoile unei

Legea Nevoii

adunari sau ale unei persoane. In primul rind, nevoia, apoi scrisoarea; mai intii, problema, apoi proclamarea.

Nu numai Isus si Pavel au inceput cu nevoile ucenicilor lor, ci si ceilalti apostoli. Observati-i pe Petru, Iacov, Ioan sau Luca. Ei si-au dat seama ca singura ratiune a lucrarii lor este data de nevoile semenilor lor.

Cind au sesizat o nevoie, acea nevoie a determinat programul lor. N-au venit niciodata cu un program sperind ca el va implini o nevoie. Si-au dat seama ca prima etapa si cea mai importanta in pregatirea lectiei este alegerea subiectului potrivit. Ei n-au putut niciodata sa separe cele doua lucruri. Dar noi, cu siguranta, tocmai asta ne straduim sa facem.

Cum de putem desparti alegerea subiectului de pregatirea pasajului? Cum putem fi atit de hotariti sa ne pregatim in mod adecvat continutul, dar sa-1 alegem in mod gresit?

E posibil ca un subiect nepotrivit, dar perfect pregatit, sa fie un mesaj gresit pentru cei carora le este adresat? Daca pacientul meu e pe moarte suferind de o boala rara de rinichi, iar eu ii indepartez cu indeminare vezica biliara inseamna ca l-am ajutat?

Dumnezeu ne-a dat intelepciune si discernamint ca sa putem alege cu atentie continutul potrivit clasei. Deci, alegeti-va subiectul cu mare atentie! Selectati un subiect adecvat si aplicabil celor care va asculta — un subiect pe care ei l-ar descrie ca fiind extrem de interesant. (Urmatorul capitol va va arata cum sa selectati subiectul care sa-i intereseze pe cei ce va asculta de fiecare data cind predati.)

Care este, prin urmare, datoria noastra, chemarea pe care o avem? implinirea nevoii studentului este chemarea majora a profesorului.

Maxima 3: Construirea nevoii este principala metoda folosita de profesor pentru motivarea studentilor.

Studentii si bisericile de pretutindeni se lupta cu problema motivarii. Cum putem spulbera multumirea de sine si sa inlaturam plictiseala din clasa? Care este secretul motivarii?

Miezul motivarii este crearea unei nevoi. Profesorul care motiveaza este profesorul care creeaza nevoia. Daca acea nevoie este potrivita, atunci, in mod automat, il va incita pe student la actiune. Cind plictiseala, apatia si dezinteresul domnesc in clasa, lucrul acesta se datoreaza profesorului. Profesorul nu si-a facut datoria de „a crea o nevoie'Hn studentii sai.

legea a cincea

Este dificila construirea unei nevoi? Cere mult timp? in cele mai multe cazuri, ne ia mai putin de doua minute. in cazul femeii de la fintina, Isus a folosit doar o suta si ceva de cuvinte pentru a o motiva sa-si caute Mintuitorul.

Urmati exemplul lui Hristos. Folositi-va cuvintele pentru a construi o nevoie. Fiti extravaganti, daca vreti, si folositi de doua ori mai multe cuvinte decit a folosit El — va va lua numai patru minute.

Daca vreti sa prindeti peste, puneti momeala in cirlig.

Daca vreti studenti motivati, construiti o nevoie.

Maxima 4: Nevoia motiveaza in masura in care e perceputa de stu­dent.

Aceasta este a doua jumatate a secretului prin care profesorii maestrii isi motiveaza studentii. Ei stiu ca, in primul rind, nevoia este simtita.

Cind cautati sa le slujiti studentilor prin construirea nevoii, amintiti-va ca trebuie sa le atingeti sentimentele. Ca sa-i miscati, trebuie sa-i motivati. Cind le puneti in fata nevoia, trebuie s-o faceti in asa fel incit sa o simta.

Trebuie sa construiti aceasta nevoie, ducind-o din subconstient in constient. Trebuie sa claditi si sa claditi pina cind, in cele din urma, apare in constiinta elevilor. Cind construiti o nevoie, o scoateti la lumina.

Una dintre legile universale ale comunicarii este ca, pe masura ce studentul simte mai puternic nevoia de a invata, cu atit va fi mai motivat sa invete — si, in cele din urma, cu atit mai mult va invata.

in prima faza, trebuie sa aprindem o lumina in inima studentului. El trebuie sa vrea acest lucru. Trebuie sa doreasca sa invete. Trebuie sa simta un imbold puternic la invatare.

Profesorul trebuie sa trezeasca aceste sentimente in student inainte de prezentarea continutului. Conduceti-va clasa sa va urmareasca mesajul asa cum a facut Isus cu femeia de la fintina. N-ar fi extraordinar sa puteti crea o asemenea foame pentru invatatura incit studentii sa fie cei care scot lectia de la voi, iar nu voi cei care incearca sa le-o bage in cap?

Profesorii maestrii stiu cum sa motiveze orice auditoriu, oricind, pentru orice subiect. Cum pot sa faca acest lucru? Ei cunosc cele sapte principii universale de motivare, care vor fi prezentate in capitolul urmator, si le folosesc cu maiestrie intotdeauna.

Voi cite dintre ele cunoasteti? Puteti sa le enumerati? Stiti cum se folosesc? Sau ati ajuns la concluzia ca motivarea studentilor este o intimplare? Trebuie doar sa asteptati si sa vedeti ce iese. Ati ajuns la concluzia ca nu aveti carisma sau personalitatea necesara pentru a-i motiva pe studenti?

Legea Nevoii

Sper ca nu, deoarece nici una din variantele de mai sus nu este corecta. Adevarul este ca aceste principii universale de motivare dau rezultate intotdeauna, in cazul oricui. Am avut citiva profesori la colegiu si facultate care le foloseau frecvent in timpul predarii. La orele lor, sala era plina. Reuseau sa ne motiveze in fiecare ora, intr-o masura extraordinara.

Unii dintre studentii vostri — probabil cei 80 la suta care spun ca, pentru ei, orele sint incredibil de plictisitoare — s-ar putea sa spere, chiar sa se roage sa descoperiti aceste principii universale ale motivarii.

Dar poate ca voi sinteti exceptia. Probabil ca studentii ar spune contrariul despre ora voastra. Atunci nu aveti nevoie sa cititi mai departe. Lasati legile universale pentru motivare pentru studiu intr-o zi ploioasa. Dar pentru cei care doresc sa stie cum sa-si „stimuleze' studentii, voi sublinia aceste principii in „Sugestiile nevoii'.

Maxima 5: Construirea nevoii precede intotdeauna noile unitati de continut.

Cari F. H. Henry, unul dintre cei mai mari invatati crestini in viata, a spus odata: „Am avut un profesor bun de filozofie care refuza sa ne raspunda la intrebari pina cind, pur si simplu, il oboseam cu ele.' Pina cind clasa nu asteapta cu nerabdare raspunsul, sa nu i-1 dati.

Nu este interesant ca Isus a zis: „Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni?' Daca pescuiti cu musculita, intrati intru-un riu in apa pina la briu si incepeti sa aruncati undita si sa o desfasurati din ce in ce mai mult, cam sapte sau noua metri. Apoi va alegeti un loc promitator, probabil intr-o margine sau sub un copac si doar atingeti apa cu momeala. Nu lasati momeala sa se scufunde; vreti numai sa atrageti atentia pestelui.

— Ce-a fost asta? spune pestele.

— Nu stiu. A trecut, spune vecinul sau.

— Urmatoarea e a mea.

Deci lasati musculita jos, iar si iar. Tot timpul pestii spun: „Vreau, vreau. Arata atit de bine. Sper ca se intoarce.' in cele din urma, unul dintre ei nu mai poate rezista si musca.

Clasa nu trebuie sa stie niciodata ca voi construiti nevoia. Ei n-ar trebui sa spuna niciodata: „Profesorul ne motiveaza pentru lectie.' Pescarul cu experienta ascunde cirligul. Cu cit profesorul are mai multa experienta, cu atit mai mult elevul gindeste: „Ard de nerabdare sa aud ce are de spus. De asta am nevoie.'

legea a cincea

Legea Nevoii

Pe masura ce va prezentati lectia, urmariti sa construiti nevoia pentru fiecare unitate de continut inainte de a o preda. Va puteti pierde studentii, daca simt ca mesajul vostru nu este relevant pentru ei.

Isus a procedat in acelasi fel cu femeia de la fintina. Ea nu cauta mintuirea, ci dorea apa. Si ce a zis Isus? „inainte de a raspunde nevoii tale de mintuire, te voi ajuta s-o doresti.'

Cind i-ati ajutat ultima data pe studenti sa doreasca raspunsul pe care urmau sa-1 primeasca? Un gram de nevoie construita face mai mult decit un kilogram de continut, deoarece continutul nu are valoare pina cind studentii nu sint pregatiti sa-l primeasca.

Cred ca acesta este motivul pentru care Pavel, inspirat de Duhul Sfint, a dedicat trei capitole din Epistola catre Romani discutarii pacatului inainte de a trece la mintuire. La sfirsitul celor trei capitole, distruge orice indreptatire de sine imaginabila. Astfel ajungem sa cerem ajutor! Dupa care, prezinta solutia.

Puteti folosi acelasi principiu in marturisirea lui Hristos. Pina cind persoana cu care vorbiti nu simte nevoia de a-L cunoaste pe Hristos, nu exista nici un motiv de a-i da solutia. Nu este pregatita pentru ea. Trebuie sa va concentrati atentia asupra nevoii sale, sa o demonstrati cu Scriptura pina cind, in cele din urma, isi da seama de situatia in care se afla si spune ceva de felul: „Oh, nu! Nu am nici o speranta — ma duc in iad!' in acest punct, ati putea spune: „Biblia ne invata ca exista o solutie — dar nu stiu daca va intereseaza sa aflati mai multe despre ea.' Daca ati invatat secretul construirii nevoii inainte de impartirea bunatatilor, persoana respectiva va fi extrem de motivata sa afle solutia!



Exista patru situatii distincte in care ar trebui sa construiti nevoia.

Construiti nevoia la inceputul fiecarei serii. De fiecare data cind incepeti o noua unitate importanta (trimestru, semestru, module), explicati cu atentie avantajele pe care le va avea studentul daca va lua parte. Cu cit ziditi mai bine acum aceasta nevoie, cu atit mai putin va trebui s-o construiti mai tirziu. Prezentarile clare ale nevoii „agata' studentul pentru toata durata semestrului astfel incit va dori sa nu piarda nimic.

Construiti nevoia la inceputul fiecarei lectii. Nu va bazati pe faptul ca studentul isi aminteste sau a fost in clasa cind ati construit nevoia pentru intregul ciclu. De obicei, studentii intra in clasa fara o viziune clara privind foloasele pe care le-ar trage din lucrurile pe care urmeaza sa le auda. Atrageti atentia studentului asupra valorii fiecarei lectii pentru a asigura o invatare cit mai buna.

in decursul unei lectii, construiti nevoia pentru lectia urmatoare. Ajutati-i pe studenti sa anticipeze ceea ce vor cistiga din frecventarea si atentia acordata orei urmatoare.

Aduceti la suprafata nevoia ori de cite ori simtiti ca scade interesul, se diminueaza motivatia sau creste apatia. Amintiti-va, principala arma de lupta impotriva unei clase lipsite de motivatie este sabia construirii nevoii!

Maxima 6: Nevoia trebuie construita in functie de caracteristicile auditoriului si de circumstante.

Pentru a construi nevoia la care sa raspunda continutul predat de voi, trebuie sa va cunoasteti bine auditoriul. Constientizati caracteristicile personale ale studentilor si imprejurarile in care se afla.

La selectarea nevoii potrivite contribuie multi factori. Mijloacele de construire a nevoii folosite pentru copiii de trei ani, treisprezece ani si adulti de treizeci si saizeci de ani difera foarte mult. Virsta determina in mare masura metodele adecvate care ne stau la indemina pentru construirea nevoii.

Pe linga aceasta, interesul preexistent al unui grup determina in mare masura metodele adecvate. Ati incercat vreodata sa predati la o clasa unde toti studentii sint obligati sa participe, impotriva vointei lor? Profesorul trebuie sa-si alcatuiasca o strategie de construire a nevoii diferita decit in cazul studentilor care iau parte pentru ca asa au ales ei sau au platit sa invete ceva ce tin neaparat sa stie.

Trebuie sa cunoasteti caracteristicile studentilor si conditiile lor de viata. Virsta este evidenta, dar ce puteti afla despre ocupatie, implicare sociala, pasiuni si trasaturi de personalitate?

Stiti cum sa construiti o nevoie daca le predati unor copii de patru ani? „Stiti, copii, veti spuneti, ca in aceasta geanta am cele mai mari prajituri pe care le-ati vazut vreodata. Am de gind sa impart aceste prajituri mari, siropoase, cu ciocolata. Dar nu chiar oricui. Va voi spune o poveste, iar baietilor si fetitelor care stau cei mai cuminti le voi da o prajitura mare. Cine vrea o prajitura?'

Trebuie sa-i mituiti pe copiii mici pentru a fi atenti? Absolut. Nici o indoiala in aceasta privinta. In cazul copiilor de patru ani, nu folositi niciodata cuvintele pentru a-i motiva, decit daca nu aveti alta solutie. In cazul adultilor, cuvintele pot fi de ajuns, desi nici aici nu este chiar sigur. V-ar placea o

prajitura?

legea a cincea

Maxima 7: Construirea nevoii poate fi impiedicata de factori care nu sint controlati de profesor.

Profesorul trebuie sa fie sensibil la factorii interni sau externi care ar putea sa impiedice motivarea studentilor. Pe cit posibil, profesorul trebuie sa invinga acesti factori, dindu-si seama ca, din cind in cind, trebuie sa cedeze in fata lor.

In general, principiile care stau la baza procesului de predare-invatare sint similare cu legile care guverneaza natura. De exemplu, tineti un chibrit aprins linga o foaie de hirtie si aceasta va lua foc. Nu e nevoie de un profet care sa prezica arderea hirtiei de o suta de ori, daca operatia este repetata de o suta de ori.

in acelasi fel, construind nevoia in mod corespunzator, puteti sa va asteptati ca studentii vostri sa fie atenti 100% din timp. O clasa motivata nu este un secret — in cazul anumitor profesori, clasa este motivata de fiecare data. Si, totusi, este adevarat ca, uneori, e posibil sa fi parcurs aceste etape si sa fi descoperit, spre dezamagirea voastra, ca hirtia nu ia foc. Exista exceptii de la regulile generale:

Regula: Hirtia arde in totalitate cind e aprinsa cu chibritul.

Exceptie: Hirtia uda nu arde.

Exceptie: Hirtia uscata nu arde in lipsa unei cantitati suficiente de oxigen.

in predare, activitatile potrivite de construire a nevoii vor avea ca rezultat motivarea corespunzatoare a studentului pentru a invata. Dar exista si „reguli pentru hirtia uda'. Sa ne gindim la cele doua categorii principale de factori care impiedica procesul de construire a nevoii.

Factori externi

Daca instalatia de aer conditionat este stricata, iar temperatura in clasa se ridica la 40° C, va fi dificil sa-i faceti pe studenti sa se concentreze. Plinsul unui copil sau un alt zgomot poate sa distraga atentia tuturor studentilor.

Daca incercati in repetate rinduri sa construiti o nevoie, fara a reusi, aceasta s-ar putea datora influentei unor exceptii de la regula. Legea ramine valabila, dar e posibil ca vreun factor extern sa actioneze impotriva eforturilor voastre. Va trebui sa restabiliti nevoia — sa le captati din nou atentia si sa continuati din acel punct. Datoria voastra este sa mentineti atentia si motivatia

__________ ______ ____ ______________Legea Nevoii

studentilor aratindu-le nevoia lor, care va fi satisfacuta prin participarea la lectie.

Factori interni

Cum va puteti da seama ca aveti o problema de distragere a atentiei care porneste din clasa? Observati limbajul corpului studentilor — bratele incrucisate, aplecarea in fata, privirile nerabdatoare sau dezgustate, mormaielile pe un ton scazut sau tipetele ascutite pot fi, de asemenea, indicii. Comentariile negative sau ostile pot fi un alt semn. Aceste semnale indica faptul ca studentii traiesc un conflict interior intre nevoia pe care incercati sa o ziditi si o alta convingere pe care o au, probabil una gresita.

Cu cita eficacitate ati reusi in cazul unei clase de adolescenti de la scoala duminicala sa construiti nevoia de a-L marturisi pe Hristos, cind majoritatea tinerilor nu traiesc in evlavie si se indoiesc de adevarul Bibliei? incercati sa construiti nevoia de a face sacrificii financiare pentru bugetul misiunii, cind oamenii nu sint de acord cu modul in care sint cheltuiti banii.

Ori de cite ori incercam sa construim o nevoie a auditoriului intr-o problema care este in contradictie cu o convingere sau cu un angajament asumat anterior, apare un conflict interior. Lupta interioara poate fi mai temperata sau mai intensa, in functie de unul din urmatorii trei factori:

a.    Cit de mare este distanta dintre domeniul in care vreti sa construiti o nevoie fata de convingerea lor prezenta;

b.    Cit de mare este intensitatea si implicarea emotionala cu care construiti nevoia;

c.    Cit de repede ati trecut prin cele cinci faze de construire a nevoii, pe care le vom discuta in capitolul urmator.

Crestinii nou-convertiti vor sari peste toate aceste faze cind isi vor impartasi noua lor credinta prietenilor apropiati si familiei. Ei vor incerca sa-i faca pe cei apropiati sa-si dea viata lui Hristos inainte de a le arata ca El este raspunsul la problema pacatului. Nu e de mirare ca au parte de reactii atit de violente la marturisirea lor.

Dar mai exista si alte feluri de piedici interne, care ii tulbura pe studenti. De pilda, in timpul slujbei de dimineata, pastorul indragit de toata lumea demisioneaza pe neasteptate, dupa cincisprezece ani de slujire, spre stupoarea tuturor. Sau, daca sinteti profesorul de scoala duminicala al liceenilor, echipa locala a pierdut campionatul simbata noaptea, la ora 11:30 — la un punct

legea a cincea

diferenta. Sau un elev este suparat fiindca parintii sai divorteaza ori este preocupat de un proiect important la o alta materie.

Unul dintre studentii mei de la colegiu obisnuia sa adoarma in timpul orei. Eu imi acceleram expunerea facind eforturi sa construiesc nevoia in acest tinar, dar fara nici urr rezultat. in cele din urma, am vorbit cu el in particular si am aflat ca-si luase o slujba de noapte, deoarece sotia sa suporta greu sarcina si nu mai putea sa lucreze. Citeodata mai lasi cite un student sa doarma!

Ce ar trebui sa faceti daca urmati etapele standard de motivare a studentilor si nu se intimpla nimic? in primul rind, incercati mijloacele ce va stau la indemina: apropiati chibritul de hirtie si tineti-1 ceva mai mult. Cu alte cuvinte, expuneti mesajul cu mai multa forta si prelungiti-1 citeva momente. Daca situatia nu se schimba, atunci este vorba de „hirtie uda' sau „lipsa de oxigen' si se cere o schimbare de strategie.

Cauza principala a acestei situatii se afla undeva intr-o ierarhie universala a nevoilor, de la cea mai importanta la cea mai putin importanta. Nevoile fizice — mincare, apa, aer — se afla pe primul plan. Pe al doilea plan sint nevoile de siguranta — organizare, protectie, sanatate. Pe al treilea loc sint nevoile sociale si asa mai departe. Daca nevoia pe care incercati s-o construiti nu are nici un impact asupra studentilor, probabil exista o alta nevoie, mai stringenta, in actiune.

Ce faceti in acest caz? Iata citeva optiuni:

Nu va ingrijorati din aceasta cauza. in definitiv, este problema lor. Si, in plus, trebuie sa mergeti mai departe pentru a termina materia. Deci continuati sa predati, pur si simplu, fara a le capta atentia. (Daca ati ales aceasta varianta, intoarceti-va la Capitolul 1 al acestei carti si recititi-1.)

Pe cit posibil, va opriti si rezolvati nevoia cea mai stringenta, apoi va intoarceti la lectie. Daca studentii sint adormiti, rugati-i sa se ridice in picioare si sa se intinda; daca le este cald, deschideti fereastra.

Daca este o problema mai serioasa, va opriti si o rezolvati. in primul rind, le spuneti studentilor ca simtiti agitatia clasei. Aduceti problema la suprafata fie printr-o discutie generala, fie prin mijloace mai directe, de pilda ii cereti unui student mai vorbaret sa va explice ce se intimpla. Apoi le cereti studentilor acordul sa renunte la alte activitati pentru a va putea atinge obiectivele stabilite pentru ora respectiva.

Daca nevoia lor este mai grava, luati in calcul posibilitatea aminarii lectiei si a folosirii timpului disponibil pentru rezolvarea problemei lor. in acest scop, va fi necesar sa cintariti importanta nevoilor lor — cea care-i framinta pe studenti, ori cea pe care voiati sa o vizati. Cereti participarea studentilor pentru a folosi bine respectiva ora, in contextul circumstantelor dificile ori adverse.

Legea Nevoii

Odata, studentii mei de la colegiu aveau un examen important ora urmatoare si erau nelinistiti. Le-am spus: „Nu-i asa ca va apasa gindul la testul din ora urmatoare? Facem o intelegere — daca imi acordati patruzeci de minute din urmatoarele cincizeci si cinci, va las sa recapitulati ultimele cincisprezece minute. De acord?' A mers. Deci cereti-le permisiunea. Tratati-i pe studenti ca pe niste adulti care au propriile nevoi.

Ori de cite ori clasa va permite, intoarceti-va la etapa de construire a nevoii pe care ati parasit-o. Relaxati-va, incetiniti ritmul, adoptati un limbaj informai al corpului si preluati din nou controlul. Citeodata, asemenea intreruperi va ofera ocazia de a preda mai personal si mai intim un adevar. Daca simtiti ca Duhul Sfint foloseste acea intrerupere, treceti direct la subiect. Poate citeva momente de rugaciune vor fi cel mai benefic mod de utilizare a orei.

intr-o zi, a fost ucis un student, iar clasa a aflat vestea in pauza. Ne-am oprit, am vorbit despre acest lucru si ne-am rugat pentru familie si prieteni. Am renuntat la lectia pe care o planificasem. Oricum, cine ar mai fi invatat-o in ziua aceea?

Este o nebunie sa continui prezentarea continutului atunci cind studentii sint preocupati de o nevoie mai importanta. „Da, dar trebuie sa-mi termin lectia!' De ce? Lectiile nu au nevoi, numai oamenii. Iar scopul predarii este rezolvarea nevoilor studentilor, indiferent care ar fi acestea.

Semnificatie

Legea Nevoii poate fi sintetizata in trei cuvinte:

„A construi nevoia '.

Profesorul trebuie sa construiasca nevoia inainte de a preda continutul.

Concluzie

Profesorul trebuie sa afle adevarata nevoie a studentilor inainte de a preda continutul.

Legea Nevoii are la baza un adevar fundamental despre natura umana: cu totii sintem motivati de nevoile noastre. Si cum predarea este cel mai bine realizata atunci cind elevii sint motivati sa invete, mai bine ne-am asigura ca

legea a cincea

ceea ce predam se adreseaza nevoilor lor, altfel ne trezim ca tinem in apa un cirlig minunat, dar gol.

in multe privinte, etapa de construire a nevoii in munca de predare se aseamana cu rolul pe care-1 joaca publicitatea in marketing. Reclamele au un singur scop — de a-1 face pe consumator sa cumpere produsul. Miliardele de dolari cheltuite pentru publicitate in fiecare an sint un indiciu ca ea trebuie sa fi avut efect.

La fel s-a intimplat si in familia mea. Am facut odata o lista cu medicamentele din cutia noastra de medicamente, apoi m-am dus pina la o farmacie din apropiere si l-am intrebat pe farmacist daca as putea cumpara aceleasi produse, dar mai ieftin. A ris si mi-a zis ca as fi putut economisi aproape jumatate din bani daca as fi cumparat medicamente generice, nu de marca.

Acest „peste' a selectat anumite marci in locul variantelor generice, deoarece asa am ales eu. Nu m-a fortat nimeni. Am muscat din momeala. Am platit cu 40 de procente mai mult, si aceasta pentru ca cineva a stiut sa construiasca in mine simtul nevoii prin reclama.

Nu gresiti cu nimic daca incercati sa motivati o alta persoana sa faca ceea ce doriti voi. Am facut-o si eu cind i-am cerut sotiei mele sa se casatoreasca cu mine. O fac atunci cind il rog pe un necrestin sa creada in Domnul nostru Isus Hristos si sa-L primeasca in viata lui. Si, deoarece noi ii invatam pe oameni insusi Cuvintul lui Dumnezeu, care poate sa ne salveze sufletele si sa ne duca la bogatia mostenirii lui Hristos, cu cit mai mult ar trebui, prin comparatie cu cei care vind hrana pentru ciini, iaurt inghetat ori hamburgeri, sa-i ajutam pe oameni sa „cumpere' viata de credinta?

Un profesor de la o scoala duminicala, pe care am frecventat-o recent impreuna cu Darlene, a descris foarte frumos templul din Ezechiel, dar am simtit ca nu era constient de problemele grupului. Dupa ora, i-am spus ce mult apreciam prezentarea lui si cit de mult am invatat. Apoi l-am intrebat:

— Stiti care sint problemele clasei?

— Ce vreti sa spuneti? a intrebat el.

— De exemplu, cuplul de acolo. Fiica lor este internata in spital pentru ca sufera de anorexie si are mai putin de 45 kg. Problema nu este inca rezolvata. Iar cuplul de acolo — sotul si-a pierdut slujba acum opt luni si sint pe punctul de a-si pierde casa. Celalalt cuplu — tatal lui tocmai a murit; mama lui are Parkinson si s-a mutat la ei, iar acum sint la capatul puterilor. Parcurgind clasa cu privirea, i-am enumerat problemele majore ale fiecarui cuplu.

— N-am avut nici cea mai mica idee ca biserica e plina de asemenea probleme — cel putin, clasa mea, mi-a raspuns el.

Legea Nevoii

Cum i-a ajutat ora de astazi? l-am intrebat si i-am vazut fata intunecindu-se.

— Oh, ma indoiesc ca i-a ajutat prea mult.

— Daca unul din aceste cupluri ar fi venit acasa la dumneavoastra aseara si v-ar fi spus problemele lor, ati fi scos Biblia si le-ati fi vorbit despre templul lui Ezechiel?

— Bineinteles ca nu, a ris el.

— De ce nu?

— Pentru ca as fi observat ca problema lor este tratata biblic in alta parte si as fi incercat sa-i ajut folosind pasajul potrivit din Scriptura.

Atunci, de ce nu faceti tot asa cind veniti sa predicati la scoala duminicala?

Prieteni, haideti sa ne luam astazi angajamentul ca vom incerca sa implinim adevaratele nevoi ale studentilor nostri. Nu e un angajament care se ia usor. Adevarata predare cere sacrificiu. Adesea veti fi in situatia de a lasa la o parte propriile nevoi pentru a implini nevoile altora. La aceasta se reduce totul, nu-i asa?

Fie ca studentii sa se inghesuie la orele voastre, stiind ca in fiecare saptamina ii veti hrani cu o mincare care-i satisface — carne adevarata din Cuvintul lui Dumnezeu.

Intrebari pentru discutii

Citi profesori pe care i-ati avut ca student „au construit nevoia' cu regularitate, inainte de a preda continutul? De ce credeti ca sint atit de putini? Ce s-ar fi intimplat daca, mai intii, ar fi construit nevoia?

Puneti in contrast „nevoia simtita' cu „adevarata nevoie' a studentilor. Enumerati cinci din nevoile simtite ale studentilor vostri si cinci nevoi reale. Cu care ati avut cel mai mult de-a face in anul care a trecut? De ce?

Credeti ca majoritatea profesorilor isi dau seama ca principala lor chemare este de a veni in intimpinarea nevoilor reale ale studentilor? Daca nu este asa, care cred ei ca este chemarea lor? Descrieti diferentele pe care studentii lor le-ar observa daca ei ar preda pentru a implini nevoile reale.

Maxima 3 afirma ca principala metoda folosita de profesor pentru a-si motiva studentii este de a construi nevoia. Cititi relatarea discutiei dintre Isus si Nicodim, din loan capitolul 3, si descrieti modul in care Isus a construit nevoia acestuia. Credeti ca Isus era constient de faptul ca zidea o nevoie in

legea a cincea

Nicodim? Daca era, ce implicatii are faptul acesta asupra urmatoarei ore pe care o veti preda?

5. Dumnezeu este Maestrul tuturor profesorilor maestri. El Si-a luat un angajament fata de voi si de mine si a promis sa „implineasca toate nevoile voastre dupa bogatia Sa, in slava, in Isus Hristos' (Filipeni 4:19; NASB). Fie ca stiti, fie ca nu, Dumnezeu cauta sa ne implineasca nevoile de fiecare data. Daca i-am lua un interviu despre voi, care este nevoia importanta in legatura cu care v-a invatat in ultimul an si cum a construit-o?






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 742
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site