Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


MANIFESTARILE AFECTIVE LA ANTEPRESCOLAR

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic




MANIFESTARILE AFECTIVE LA ANTEPRESCOLAR

La varsta de 2 ani copilul dobandeste, in legatura cu limbajul, 2 feluri de experiente:




intelege ca tot ce il inconjoara poarta un nume, iar el va dori sa il afle, drept pentru care va pune frecvent intrebarea „ce este asta?”;

intelege ca daca se exprima in cuvinte dorintele sale sunt mai repede si mai bine indeplinite, iar cei din jur il vor iubi si il vor aprecia mai mult.

Dupa varsta de 2 ani apare fraza gramaticala si copilul invata flexionarea cuvintelor si a determinativelor (adjective, adverbe). Propozitiile formate la inceput din subiect si predicat adauga la acestea adjectivele utilizate mai des de catre adult.

Catre varsta de 3 ani, limbajul este folosit de copil in 3 situatii de baza:

verbalizarea actiunilor pe care le intreprinde

comunicarea cu ceilalti

cuvantul este material pentru jocul verbal specific copilariei, in care copilului ii place sa se joace cu cuvintele, sa le modifice si sa le repete.

Cele mai frecvente abateri de la pronuntia corecta, in acest stadiu, sunt eliziunile (omiterea unor silabe cu valoare mai mica in recunoasterea cuvintelor), simplificarea articularilor cu abatere mai mica sau mai mare de la structura reala, inlocuirea unor sunete mai greu de pronuntat cu altele mai usoare, metateza (mutarea unor sunete sau silabe unele in locul altora), perseverarea unor sunete si silabe, contragerea (contopirea a doua cuvinte, obtinandu-se o structura mai usor de pronuntat). Multe din aceste dificultati dispar catre varsta de 3 ani, dar unele se pastreaza pana la varsta de 4-5 ani.

In general, competenta lingvistica este in avans fata de performanta, in sensul ca intelege mai repede si mai multe cuvinte decat reuseste sa foloseasca in comunicarea cu altii. Insusirea limbajului creeaza copilului punti noi de legatura cu ambianta, ii imbogateste experienta si ii consolideaza un instrument al activitatii mentale care influenteaza intreaga sa viata si dezvoltare psihica.

Gandirea la anteprescolar

Se dezvolta incepand cu al doilea an de viata. Pana la 1 an si sase luni – 1 an si 8 luni, copilul continua sa isi consolideze reactiile circulare tertiare si sa isi insuseasca mai bine conduite noi. Continua sa dezvolte achizitiile specifice celui de-al 5-lea substadiu al inteligentei senzorio-motorii. Aceste conduite se manifesta acum in mod stabil si pot fi extinse la situatii noi:

A)                conduita sforii: daca in preajma copilului se amplaseaza o jucarie care il atrage, dar nu o poate ajunge direct si daca jucaria este legata cu o sfoara, el va apuca sfoara si ii va aplica 1-2 din cheile senzorio-motorii pe care le cunoaste. Aceasta tatonare continua pana gaseste conduita care va misca jucaria si atunci copilul va realiza brusc legatura dintre sfoara si obiect si va trage de ea, satisfacandu-si dorinta;

B)                conduita batului: mai complexa, include o schema de actiune care sta la baza utilizarii instrumentelor. Conditiile sunt aceleasi, numai ca jucaria nu este legata cu sfoara, dar copilul dispune de un bat cu care ar putea ajunge la jucarie. El aplica batului miscarile cunoscute si daca la un moment dat o miscare mai precisa sau mai puternica misca jucaria, trece brusc la o alta problema, a carei solutionare ar apropia obiectul.

La peste 2 ani, copilul incepe sa surprinda mai rapid in plan perceptiv reactiile dintre obiecte. Coordonarile intre scheme se exteriorizeaza, iar inventarea de mijloace si gasirea solutiilor nu mai necesita o tatonare practica. Cautarea mijloacelor noi se realizeaza in plan mental. Acesta este al 6-lea stadiu al inteligentei senzorio-motorii, stadiu in care pot fi interiorizate actiunile, obiectele si modul in care acestea se pot manevra si este substadiul conduitelor inventate prin combinari mentale, mai mult sau mai putin rapide.

Aceasta etapa in dezvoltarea gandirii opereaza cu entitati mentale specifice, pe care Piaget le-a numit preconcepte, acestea fiind un fel de notiuni legate de primele semne verbale, notiuni care se afla la ½ drumului intre generalitatea conceptului si individualitatea elementelor care il compun. Caracterul gandirii este:

egocentric – copilul se plaseaza in centrul mediului si totul se invarte in jurul sau

animist – copilul extinde la lucrurile din jur, ceea ce ii este lui specific, ca fiinta vie)

magic – subiectul este stimulat, in special de dorinte si placeri, fapt care il face sa poata realiza legaturi intre obiecte sau fenomene care in realitate nu sunt legate intre ele.

Dezvoltarea afectiva si sociala intre 1- 3 ani

Viata afectiva conditioneaza in continuare desfasurarea altor laturi ale psihismului infantil. Se remarca in aceasta perioada caracterul capricios al emotiilor, exteriorizat prin trecerea rapida de la emotii pozitive la emotii negative, de la ras la plans si invers. Reactiile emotionale sunt expresie directa a relatiei personale cu ambianta si nu mai sunt descarcari oarbe de energie cu cauze nedefinite. Copilul exprima acum clar bucuriile si suferintele sale prin expresii emotionale, modelate prin imitatie (de ex. bate din palme).

Relativa superficialitate a emotiilor este caracteristica acestei varste, desi uneori pot aparea trairi atat de intense incat antreneaza manifestari organice spectaculoase: reactii de voma, slabirea sau anularea controlului sfincterian, paloare intensa, tremuraturi.

Apare aproape exprimata nevoia evidenta de a primi afectivitatea celor din jur. Copilul cere afectivitate prin gesturi si expresii dragalase sau chiar verbal. Atasamentul fata de mama devine si mai intens, sentimentul fiind exclusivist si simbolic, in sensul ca exprima ca un rezonator sentimentele mamei. Prezinta atasament si in legatura cu obiectele preferate, poate trai intens o situatie la care este spectator contopindu-se cu personajele.

Intre 2 ani si 6 luni – 3 ani, poate aparea criza afectiva a copilului, situatie in care copilul tinde sa isi manifeste unele capacitati, dar se loveste de constrangerile si reactiile pe care adultul doreste sa i le impuna in comportament.

Criza se manifesta prin: plans violent, bataia cu piciorul in podea etc., manifestari pe care adultul le percepe ca pe un esec personal in educatia copilului, motiv pentru care devin si mai incapatanati in a-si impune regulile. Aspectul violent al crizei este si mai vizibil cand copilul este obosit si cand este neadaptat la situatia in care se afla. Cauza principala se pare ca ar fi tendinta de autoafirmare a copilului, in lipsa capacitatilor necesare acestei autoafirmari. Psihanalistii spun ca aceasta criza este o prima incercare a copilului de a se elibera de situatia de dependenta pe care o are fata de adult. Efectele care pot aparea dupa incetarea crizei sunt: cresterea capacitatii de adaptare fata de exigentele adultului si/sau interiorizarea normelor si inceperea constituirii supraeului.



Dezvoltarea motricitatii la anteprescolar

Este spectaculoasa si relevanta, in sensul cresterii gradului de finete al miscarilor si multitudinii actiunilor, pe care le poate realiza cu obiectele. Pana la varsta de 1 an si 8 luni se consolideaza si se perfectioneaza miscarile de apucare, legate de alimentatie, de viata cotidiana si de manevrarea jucariilor.

La mai mult de 2 ani, miscarile se diversifica, copilul poate deschide si inchide usi (manevrand clanta), robinete, sertare. Mersul se imbunatateste mult si variaza, in sensul ca merge lateral, inapoi, face viraje, urca si coboara treptele in pasi, alternand picioarele. Miscarile nu sunt intotdeauna perfecte, copilul se deplaseaza in cele mai neasteptate locuri, lipsindu-i experienta si reglajele foarte fine, motiv pentru care se pune frecvent in pericol. Catre 3 ani, atat mersul cat si echilibrul se perfectioneaza, aparand miscarile coordonate, in genul pedalatului.

Dezvoltarea motrica are consecinte ample in psihismul infantil, in sensul largirii campului de explorare a lumii, a dezvoltarii normalitatii, ca si cele de cunoastere a functionalitatii lucrurilor, a satisfacerii independente a unor trebuinte si experimentarii motorii in explorarea lumii, in special prin joc.

Caracteristici ale jocului la anteprescolar

la copilul de peste 3 ani, jocul aproape se confunda cu intreaga sa activitate, 90% din timpul de veghe al copilului fiind destinat jocului

simplitatea jocului – copilul imprastie, aduna, transporta jucarii, deci manipularea obiectelor (a jucariilor) este continutul de baza a activitatii ludice. Intentionalitatea este clara, dar copilul nu reuseste intotdeauna sa pastreze organizarea jocului in directia in care a intentionat, modificandu-l adesea dupa stimuli situativi

jocul nu se poate realiza in absenta jucariilor sau a obiectelor de manipulat, acestea avand un foarte mare rol in stimularea si desfasurarea jocului prin calitatile lor functionale, pe care copilul le foloseste ca atare. Din acest punct de vedere este importanta calitatea jucariilor oferite copilului.

durata scurta a jocului. La inceputul stadiului aceasta este de 5-6 pana la 10 minute,, iar catre 3 ani poate ajunge la 20 de minute. In cursul jocului se inregistreaza multe intreruperi datorita atentiei instabile si a planului mental neformat, care nu poate proiecta si conduce activitatile copilului

copilul se joaca alaturi de alti copii, dar nu impreuna cu acestia. Campul constiintei fiind limitat, el nu poate cuprinde ceea ce fac alti copii si nu poate controla eficient mai multe planuri ale desfasurarii jocului.

Relatiile copilului cu alti copii de varsta lui, in timpul jocului, pot fi:

active-pozitive, cand copilul ofera jucaria celuilalt, dar numai la schimb cu alta, il trage pe celalalt copil la joc sau il saruta, aratand ca il place

active-negative cand copilul fura jucaria celuilalt sau o ascunde, incearca sa il supere sau sa il loveasca

pasive-pozitive, exprimate printr-o implicare minima a copilului si printr-o conduita de asteptare a reactiei celuilalt

pasive-negative, cand copilul suporta cu stoicism tot ce vine negativ din partea celuilalt

defensive-active, care presupun un raspuns la ceea ce i se intampla negativ din partea celuilalt (plans, fuga, cerere de ajutor, incercare de rezolvare a situatiei intr-un fel)

defensive-negative, in care copilul doar plang, fara a incerca alta rezolvare.

Dezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine

Constiinta de sine parcurge mai multe etape:

in perioada de sugar, copilul nu face deosebirea intre sine si realitatea inconjuratoare

la sfarsitul primului an de viata copilul exerseaza actiuni cu mai multe obiecte, ceea ce duce la disocierea actiunii de obiectul in sine

dupa varsta de 1 an are loc o desprindere actiunii de propria fiinta, concretizata prin faptul ca el devine autor al mai multor modalitati de a actiona cu obiectele

la 1 an si 8 luni apare verbalizarea rezultatelor actiunilor in care copilul isi utilizeaza prenumele



la 2 nai si 6 luni – 3 ani, copilul foloseste cuvantul eu pentru a se indica pe sine ca agent al diverselor actiuni si dorinte. El retine in memorie elemente care apartin identitatii sale. Are progrese importante privind reprezentarea mentala a propriei organizari corporale. Cunoaste si denumeste parti ale fetei si trunchiului, indica deseori fara greseala mana stanga si mana dreapta si se identifica in imaginea din oglinda sau in fotografii. Stie al cui este si cum il cheama, desi retine mai greu numele de familie. Aceasta perioada a aparitiei constiintei de sine marcheaza inceputul evolutiei personalitatii.

Dezvoltarea motricitatii la anteprescolar

Este spectaculoasa si relevanta, in sensul cresterii gradului de finete al miscarilor si multitudinii actiunilor, pe care le poate realiza cu obiectele. Pana la varsta de 1 an si 8 luni se consolideaza si se perfectioneaza miscarile de apucare, legate de alimentatie, de viata cotidiana si de manevrarea jucariilor.

La mai mult de 2 ani, miscarile se diversifica, copilul poate deschide si inchide usi (manevrand clanta), robinete, sertare. Mersul se imbunatateste mult si variaza, in sensul ca merge lateral, inapoi, face viraje, urca si coboara treptele in pasi, alternand picioarele. Miscarile nu sunt intotdeauna perfecte, copilul se deplaseaza in cele mai neasteptate locuri, lipsindu-i experienta si reglajele foarte fine, motiv pentru care se pune frecvent in pericol. Catre 3 ani, atat mersul cat si echilibrul se perfectioneaza, aparand miscarile coordonate, in genul pedalatului.

Dezvoltarea motrica are consecinte ample in psihismul infantil, in sensul largirii campului de explorare a lumii, a dezvoltarii normalitatii, ca si cele de cunoastere a functionalitatii lucrurilor, a satisfacerii independente a unor trebuinte si experimentarii motorii in explorarea lumii, in special prin joc.

Caracteristici ale jocului la anteprescolar

la copilul de peste 3 ani, jocul aproape se confunda cu intreaga sa activitate, 90% din timpul de veghe al copilului fiind destinat jocului

simplitatea jocului – copilul imprastie, aduna, transporta jucarii, deci manipularea obiectelor (a jucariilor) este continutul de baza a activitatii ludice. Intentionalitatea este clara, dar copilul nu reuseste intotdeauna sa pastreze organizarea jocului in directia in care a intentionat, modificandu-l adesea dupa stimuli situativi

jocul nu se poate realiza in absenta jucariilor sau a obiectelor de manipulat, acestea avand un foarte mare rol in stimularea si desfasurarea jocului prin calitatile lor functionale, pe care copilul le foloseste ca atare. Din acest punct de vedere este importanta calitatea jucariilor oferite copilului.

durata scurta a jocului. La inceputul stadiului aceasta este de 5-6 pana la 10 minute,, iar catre 3 ani poate ajunge la 20 de minute. In cursul jocului se inregistreaza multe intreruperi datorita atentiei instabile si a planului mental neformat, care nu poate proiecta si conduce activitatile copilului

copilul se joaca alaturi de alti copii, dar nu impreuna cu acestia. Campul constiintei fiind limitat, el nu poate cuprinde ceea ce fac alti copii si nu poate controla eficient mai multe planuri ale desfasurarii jocului.

Relatiile copilului cu alti copii de varsta lui, in timpul jocului, pot fi:

active-pozitive, cand copilul ofera jucaria celuilalt, dar numai la schimb cu alta, il trage pe celalalt copil la joc sau il saruta, aratand ca il place

active-negative cand copilul fura jucaria celuilalt sau o ascunde, incearca sa il supere sau sa il loveasca

pasive-pozitive, exprimate printr-o implicare minima a copilului si printr-o conduita de asteptare a reactiei celuilalt

pasive-negative, cand copilul suporta cu stoicism tot ce vine negativ din partea celuilalt

defensive-active, care presupun un raspuns la ceea ce i se intampla negativ din partea celuilalt (plans, fuga, cerere de ajutor, incercare de rezolvare a situatiei intr-un fel)

defensive-negative, in care copilul doar plang, fara a incerca alta rezolvare.

Dezvoltarea constiintei asupra lumii si a constiintei de sine

Constiinta de sine parcurge mai multe etape:

in perioada de sugar, copilul nu face deosebirea intre sine si realitatea inconjuratoare

la sfarsitul primului an de viata copilul exerseaza actiuni cu mai multe obiecte, ceea ce duce la disocierea actiunii de obiectul in sine



dupa varsta de 1 an are loc o desprindere actiunii de propria fiinta, concretizata prin faptul ca el devine autor al mai multor modalitati de a actiona cu obiectele

la 1 an si 8 luni apare verbalizarea rezultatelor actiunilor in care copilul isi utilizeaza prenumele

la 2 nai si 6 luni – 3 ani, copilul foloseste cuvantul eu pentru a se indica pe sine ca agent al diverselor actiuni si dorinte. El retine in memorie elemente care apartin identitatii sale. Are progrese importante privind reprezentarea mentala a propriei organizari corporale. Cunoaste si denumeste parti ale fetei si trunchiului, indica deseori fara greseala mana stanga si mana dreapta si se identifica in imaginea din oglinda sau in fotografii. Stie al cui este si cum il cheama, desi retine mai greu numele de familie. Aceasta perioada a aparitiei constiintei de sine marcheaza inceputul evolutiei personalitatii.

PRESCOLARUL (a doua copilarie)

Semnificatia generala a stadiului cuprins intre 3-6 ani

Se distinge printr-o crestere semnificativa a capacitatilor fizice si psihice ale copilului, facand posibila o noua echilibrare cu ambianta.

Dezvoltarea motorie si senzoriala sunt deosebite in aceasta perioada.

Dezvoltarea proceselor psihice complexe schimba caracteristicile comportamentului copilului, largind posibilitatile de anticipare si organizare.

Cresterea autonomiei in plan practic prin formarea a numeroase deprinderi de autoservire si de manipulare a obiectelor.

Dezvoltarea constiintei morale si constituirea bazelor personalitatii.

Formele de adaptare la mediu se diversifica, copiii putand avea:

o adaptare foarte buna, atunci cand se despart usor de parinti la gradinita, cand intra rapid in relatii cu ceilalti copii, cand manifesta initiativa in joc

copiii cu o adaptare buna sunt cei la care despartirea de parinti este usoara, relatiile cu ceilalti sunt rapide, dar nu au initiativa in joc, asteapta sa fie invitati, atitudine care dispare in timp

adaptarea dificila este atunci cand copilul tine strans de mana persoana care il aduce la gradinita, care manifesta o stare tensionata, dar manifesta curiozitate fata de ceea ce vede (specific prescolarului mic)

adaptarea foarte tensionata presupune ca prescolarul are o stare accentuata de neliniste, nu da drumul mainii mamei si refuza sa stabileasca relatii cu ceilalti copii

neadaptarea este specifica prescolarului mic, copilul manifestand refuz pe toate planurile, situatie care trebuie sa fie tratata cu mult tact, pentru a nu fi transformata in negativism.

Dezvoltarea perceptiilor

Perceptia tactila

Pe baza dezvoltarii evidente a sensibilitatii tactile, prin cresterea rolului sau in explorarea lumii, se dezvolta si perceptiile tactile, ca sursa de informatie despre lumea inconjuratoare, ce ajuta la acumularea unor experiente directe si personale. Copilul dezvolta strategii noi de pipaire a obiectelor necunoscute, perceptiile tactile le intaresc pe cele vizuale, copiii isi insusesc verbal cuvinte care exprima calitatile tactile ale obiectelor, limbajul ajutandu-i in fixarea acestor perceptii.

Perceptiile vizuale

Copilul este capabil de discriminari vizuale mai fine, pe care are posibilitatea sa le identifice verbal si sa le fixeze in memorie. Sunt bine insusite formele geometrice principale, care devin repere de baza in identificarea unor forme mai complexe. Se dezvolta constanta de marime si se consolideaza constanta de forma. Se insusesc denumirile culorilor de baza si a nuantelor si sunt verbalizate si fixate relatiile de pozitie dintre obiecte.

Perceptiile auditive

Se dubleaza sensibilitatea diferentiala a sunetelor, fata de stadiul anterior. Auzul are 3 forme clare:

fizic – realizeaza identificarea sunetelor si sursa emiterii lor

fonematic – diferentierea intre sunetele cuvintelor si chiar intre consoane mai apropiate; din acest punct de vedere copiii au dificultati in a distinge diftongii, triftongii, si nu isi stabilesc pe deplin structurile analitico-sintetice, lucru care se va intampla in clasa intai. Tocmai pentru acest motiv copilul este capabil la aceasta varsta sa invete limbi straine, pentru ca nu s-au stabilizat inca dominantele limbii materne;

muzical – copiii nu numai ca asculta muzica, ci si canta, majoritatea pot reproduce linii melodice simple, iar exceptional pot canta, pot interpreta si melodii complexe.

Perceptia timpului

Este favorizata de ritmicitatea programului zilnic si de comunicarea cu adultii. In acest stadiu, copiii se orienteaza relativ bine la momentele zilei, dar nu intotdeauna le verbalizeaza corect, gresind in special in folosirea adverbelor.

Invata si retin zilele saptamanii, dobandesc repere in identificarea anotimpurilor, invata lunile anului si invata sa citeasca ceasul, chiar daca nu il citesc intotdeauna corect.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 610
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site