STRUCTURI CONCEPTUALE IN PSIHOLOGIA SOCIALA

CONCEPTUL DE FENOMEN PSIHOSOCIAL este un concept cheie al psihologiei sociale, reprezentand o structura de baza larga si flexibila, care desemneaza orice rezultat al intrepatrunderii dintre social si psihologic, respectiv orice modificare a socialului produsa prin impactul psihologicului si respectiv orice modificare a psihologicului obtinuta prin impactul social. Asta nu inseamna ca fenomenul psihosocial se rezuma la a vedea pe rand cand faptul social obiectiv, cand faptul psihologic subiectiv, ci trebuie sa se refere la efectele cumulative in care termenii nu se alatura, ci se compun intr-un fenomen de sine statator psihosocial.

Sarcina cercetarii psihosociale este de a surprinde reversibilitatea, tranzactia cu dublu sens de la social la psihologic si de la psihologic la social.

Fenomene sau fapte sociale sunt:

acordul interpersonal;

atitudinile, opiniile si comportamentele reciproc impartasite de persoane, grupuri sau colectivitati;

fenomenele de prestigiu, autoritate, popularitate, conducere;

mentalitatile si starile de spirit;

traditiile si obiceiurile;

moralul si atmosfera proprie vietii de grup;

proiectarea si managementul vietii.

Ceea ce E. Durkheim numea lucru social sau fapt social, adica reprezentarile colective, constiinta publica, conventiile lumii, condensand in acestea comportamentele privind vestimentatia (moda), comunicarea, educatia, indeplinirea angajamentelor s.a., sunt in realitate fenomene sociale. Caracteristica principala a acestor fenomene este reprezentata de generalitate, extensie si difuziune.

CONCEPTUL DE INTERACTIUNE poate sa insemne miscarea psihica a fiintei umane care mijloceste un model personal si un model al lumii ce ar putea sa insemne individualitatea omului ca obiect si subiect, deci cuprinderea omului in lume si cuprinderea lumii in om.

In acest concept intra intregul sistem al indatoririlor, atributiilor, sarcinilor si solicitarilor asociate pozitiei dictate de situatia in care persoana este obligata sa se comporte in mod interactionist. Datorita interactiunii, schimburile interumane se petrec rapid si intens, emanatiile subiectiv-afective se intrepatrund, se combina si se amplifica reciproc.

Interactiunea tinde catre specializare si se converteste mai devreme sau mai tarziu in influenta.

CONCEPTUL DE INFLUENTA SOCIALA este conceptul cu cea mai mare rezonanta psihosociologica. El se produce prin mecanisme ce includ imitatia, sugestia, contaminarea psihica si afecteaza intens si pe termen lung gandirea, sentimentele, convingerile si conceptiile.

Profunzimea penetratiei influentei depinde de permeabilitatea sistemului care, la randul sau, este creata cu ajutorul motivatiei.

CONCEPTUL DE    MOTIVATIE

Procesele motivationale opereaza la nivelul tuturor formelor de interactiune, de conduita si de relationare interumana, constituind suportul dinamico-energetic al integrarii umane in sistemul solicitarilor cotidiene, interpersonale, educationale, profesionale si culturale.

CONCEPTUL DE COMPORTAMENT este de asemeni un concept fundamental al psihologiei sociale, reprezentand forma cea mai expresiva a imbinarii intre psihologic si social.

Am expus, asadar, o suma de structuri conceptuale fundamentale si care au semnificatia unor scheme generative valabile pentru intregul domeniu al psihologiei sociale. Pe langa aceste concepte exista si concepte particularizatoare care sunt mult mai numeroase decat cele fundamentale si care au rolul de a prelua si de a imbogati explicatia genezei fenomenelor psihosociale. Ex: conceptele de personalitate interpersonala, interinvatare, intercunoastere si comunicare

Comunicarea si intercunoasterea functioneaza ca un sistem reglator pentru interactiune si influenta. Conduitei de interactiune si influenta i se asociaza un demers de cautare si explicare a resorturilor motivationale, ceea ce poate duce la o crestere sau reducere a potentialului de interactiune intre parteneri.