STUDIU PRIVIND INFLUENTA CULORILOR DIN VESTIMENTATIE ASUPRA TRAIRILOR EMOTIONALE

RAPORT DE CERCETARE

UNIVERSITATEA BUCURESTI

STUDIU PRIVIND INFLUENTA CULORILOR DIN VESTIMENTATIE ASUPRA TRAIRILOR EMOTIONALE

1. R E Z U M A T

Cercetarea de fata isi propune studiul influentei culorilor din vestimentatie asupra trairilor emotionale, utilizand pentru acesta testul de Masurare a emotiilor muncii realizat de University of South Florida.

Studiul a fost realizat pe doua grupuri alese aleator formate fiecare din cate 30 de studenti anul 1 la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, respectiv un grup de control si unul de experiment. Grupul de control a fost chestionat fara a se lua in considerare vestimentatia, fiind selectionat aleator din baza de date, iar grupul experimental a fost chestionat si evaluat in functie de culorile ce le alcatuiau vestimentatia.

Proba la care au fost supusi subiectii se numeste chestionarul de Masurare a emotiilor muncii, iar datele colectate au fost introduse impreuna cu cele de la grupul de control in calculator si prelucrate cu ajutorul programului de statistica SPSS. Aceste date au fost prelucrate cu ajutorul testului t pentru esantioane independente folosind modelul ANOVA unifactorial unilateral.

Rezultatul obtinut in urma prelucrarii datelor cu ajutorul testului t releva faptul ca exista o diferenta statistica semnificativa deoarece p<0.05 pentru emotiile negative. Astfel ca ipoteza statistica se confirma pentru emotiile negative.

Ca urmare, obiectivul cercetarii este indeplinit si s-a demonstrat ca influenta culorilor are un rol semnificativ, din punct de vedere statistic asupra modului de exteriorizare a trairilor emotionale, lucru dovedit cu ajutorul chestionarului de Masurare a emotiilor muncii .

INTRODUCERE

1.1 Fundamente teoretice

Cuvantul "emotie" provine din latinescul "emoveo" care inseamna a misca din loc. Emotia se defineste ca o stare afectiva mai mult sau mai putin intensa cu o conturare si un obiectiv bine precizate (ex:furie,frica,dezgust)

Afectivitatea diferentiala, emotia este un proces afectiv bine conturat, de baza, foarte frecvent, si nuantat ca intensitate.

Emotia reprezinta un fenomen afectiv fundamental ce se dezvolta fie ca o reactie spontana si primara, sub forma emotiilor primare sau afectelor, fie ca procese mai complexe, legate de o motivatie secundara si care reprezinta, dupa sistematizarea noastra, emotiile propriu-zise. Aici este locul sa vorbim despre bucurie si tristete, iubire si ura, admiratie si dispret, simpatie si antipatie, speranta si deznadejde, anxietate, mandrie, vigilenta, furie, afectiune, invidie, multumire, vina, rusinea, satisfactie si insatisfactie sau indignare, placere si neplacere sau dezgust.

Fiind bine delimitate ca sens, intrucat, asa cum arata H. Wallon, urmeaza matritele sociale, emotiile prezinta totodata si modele clare de bipolaritate. Dupa cum se vede, toate emotiile sunt date in cupluri de contrarietate valorica, conformandu-se unei scheme similare logicii, cea a afirmatiei si negatiei. Totusi, dialectica afectiva este mai bogata si complexa decat cea intelectiva intrucat nu tinde sa rupa unitatea contrariilor, trairile emotionale fiind real biunivoce, mai mult sau mai putin ambigue si avandu-si nucleul dominant situat undeva pe scara valorilor intre extremele pozitive si negative, emotia complexa fiind intotdeauna gradata si pluritonala. In fapt, intr-o imprejurare de viata, omul incearca concomitent mai multe feluri de emotii in legatura cu constelatia motivationala si complexitatea relatiilor subiectiv-obiective. In timp ce afectele se exprima foarte puternic in comportament, uneori consumindu-se in expresii si getica, emotiile complexe sunt exprimate intr-un mod mai rafinat si urmeaza unele tipare sau conveniente socioculturale. Deosebirea este ca intre ras si zambet sau intre plans si mimica a suferintei morale. Emotiile complexe beneficiaza de un grad mai mare de constientizare si intelectualizare.

G. Dumas face deosebirea intre tristetea pasiva, ce este insotita de un sentiment de descurajare si slabiciune, si tristetea activa in care subiectul se revolta impotriva privatiunii ce ii este impusa, protesteaza., striga, se lamenteaza. Tot asa se distinge bucuria pasiva, discreta si calma si bucuria activa care este exuberanta mergand pina la exaltare. J. Delay si Pichot trateaza foarte sugestiv trecerea de la afect la emotii., care, in terminologia lor, sunt denumite ca raspunsuri imediate sau secundare.

Specificul trairilor emotionale consta si in marea lor mobilitate, in aceste conditii semnalandu-se si refacandu-se mereu echilibrul dinamic cu imprejurarile concrete, ceea ce permite ca prin succesive reechilibrari personalitatea cu tot sistemul ei de cerinte sa evolueze. V. Pavelcu arata ca motivele se alimenteaza din propriile lor efecte', si subliniaza influenta retroactiva a trairii emotionale asupra surselor ei. Indeplinandu-si rolul de reglaj circumstantial prin alerta, activare selectiva si reechilibrare, emotia parcurge in existenta umana o traiectorie asemanatoare cu cea a unei rachete ce e lansata dintr-un punct si cade in altul, desfasurindu-si evantaiul mai mult sau mai putin vertiginos si apoi disparind.

Exista o teorie tridimensionala identificata de Wundt (1910), care identifica urmatoarele raporturi: Placere/neplacere; excitatie/liniste; incordare/relaxare.

Dupa Young (1961) emotiile pot fi interpretate dupa semn (pozitiv/negativ), intensitate si durata.

Dumas (1948) imparte emotiile in trei categorii: moderate; intense; foarte intense-dezorganizate-emotii soc. Coordonatele pe care le urmarim in vederea identificarii emotiilor sunt intensitatea emotiei si expesia acesteia la nivel orientativ directional (sensul agreabil/dezagreabil care poate determina roluri diferite: cum ar fi cel de agent motivational.

Emotia este o reactie aparuta ca expresie a unei relatii de natura afectiva, dintre organism si ambianta, in urma unor stimulari externe sau endogene. Ca proces, ca raspuns psihofiziologic multidimensional, emotia reflecta aceasta relatie atat subiectiv cat si obiectiv.

Factorul subiectiv reprezinta trairea afectiva a relatiei intervenite, factorul obiectiv se refera la manifestarile somatovegetative, comportamental- motorii cu corelatele lor fiziologice.

Emotia conecteaza diferite aspect : organice (cu experienta senzorial-receptiva si cu impulsiunile efectoare), psihologice (procese perceptive, activitati efectoare creative).

In ciuda clasificarii acestui fenomen de traire interioara, subiectiva, dupa tipuri, intensitati, emotia reprezinta un dat particular pentru fiecare individ in parte.

Unii psihologi considera emotia drept o stare constienta aparura in urma perceperii evenimentelor externe cu care venim in contact. Trebuie insa retinut faptul ca emotia nu este intotdeauna exteriorizata, astfel ca prin autocontrol, unii indivizi nu o exprima sub forma unui comportament specific trairii autentice. Insa aceasta idee prezinta emotia sub aspectul predictibilitatii: astfel ca un stimul care determina o anumita emotie in plan subiectiv si un anumit comportament specific, face ca in urma reaparitiei stimulului atat trairea cat si comportamentul sa devina previzibile.

Astfel ca starile emotionale nu sunt numai importante, ci sunt absolute necesare trairii realitatii. Intrepatrunderea factorilor subiectivi si organici cu celelalte procese, fenomene si structuri face din emotie unul dintre cele mai complexe fenomene psihice.Potrivit lui Arnold(1968) emotia este : "O experienta speciala,un fenomen esentialmente unic, in sensul particularitatii pe care o imprima unui individ anume."

Fiind o culoare foarte puternica, rosul este simbolul pasiunii si capteaza atentia foarte repede. Este cunoscut ca fiind o culoare specifica persoanelor stapane pe sine, cooperante, competitive si active si are efect stimulator in cele mai multe situatii, incita in actiune (mai ales in plan psihomotor) , este simbolul caldurii, focului, entuziasmului si are efectul de a stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid.Aceasta culoare are un rol important pentru ca, fiind o culoare foarte intensa, si fiind observata imediat, ii influenteaza pe cei ce poarta culoarea rosu, dand senzatia de putere, dar si de conflict si agresiune.

Rozul este considerat de specialisti ca fiind cea mai romantica si afectiva culoare , avand rolul de a calma si de a imbuna sentimentele. Studiile efectuate in mai multe inchisori americane, ne arata ca qtunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz, atitudinea agresiva se diminueaza vizibil, insa efectul nu este de durata.In acelasi timp, s-a demonstrat ca expunerea indelungata la aceasta culoare, se finalizeaza cu un act exploziv de violenta.Este totodata cea mai potrivita culoare in domeniul investitiilor.

Verdele este considerat ca fiind culoarea castigului financiar. Persoanele ce poarta in vestimentatie aceasta culoare sunt inclinate sa preia initiativa, sunt bine-dispuse, echilibrate. Culoarea verde contribuie la inlaturarea starilor de nervozitate si caracterizeaza tipul pasiv, retinut. Cercetatorii au demonstrat ca verdele este culoarea potrivita hainelor ce trebuie imbracate atunci cand doriti sa finalizati un interviu pentru angajare cu succes.

In diversele lui forme, albastrul are o influenta foarte mare in ceea ce priveste linistea, reveria, calmitatea, seriozitatea, meditatia, iar daca este utilizat in exces, poate duce la aparitia depresiei.

Violetul este o culoare a suferintei, a zbuciumului interior, deasemenea este legata de paranormal. In vestimentatie, are efect descurajator, nelinistitor, induce persoanei care o poarta o stare de melancolie, tristete.

Albul este simbolul puritatii, calmitatii, sinceritatii, expresivitatii, linistii interioare, sobrietatii. Purtat in vestimentatie, albul sporeste gradul de receptivitate, de asimilare a cunostiintelor de catre cei ce vizualizeaza paginile, creeaza o stare de confort psihic, de buna dispozitie, faciliteaza perceptia vizuala, concentrarea atentiei si memorarea.

Negrul sugereaza durerea, despartirea, confuzia, nehotararea, depresia, singuratatea si are o vibratie negativa.

Maroul creeaza senzatia de tensiune, este culoarea pamantului si a padurii, contribuie la creearea unei atmosfere neutre, primitoare si este o culoare ce comunica maturitate, sinceritate.

Portocaliul indeamna la un simtamant matern puternic, este culoarea fericirii, are un efect stimulator emotiv, dand senzatia de apropiere, de optimism, de veselie.

Rolul deosebit de important el emotiei a fost demonstrat de diferite cercetari, pentru mai multe ramuri ale psihologiei.

Un studiu desfasurat asupra a 1.000 de agenti de vanzari de la o companie internationala mare din Statele Unite a demonstrat ca trasaturile cele mai des asociate cu succesul in vanzari erau: increderea in sine, empatia, fericirea, trairile emotionale, si abilitatile de rezolvare a problemelor. Nimic altceva inclusiv genul, educatia, zona geografica, varsta sau numarul orelor de lucru, nu se apropiau de prezicerea succesului in asa masura precum aceste manifestari emotionale.

2. METODA

2.1. Subiectii / Participantii

Subiectii care au participat la experiment, in numar de 60, sunt reprezentati de studentii Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, anul I, cu varsta cuprinsa intre 18-20 de ani, ambele sexe (dintre care 49 fete si 11 baieti), cu studii superioare - in curs, care provin din atat din mediul rural cat si urban.

2.2. Aparat folosit si procedura

2.2.1. Aparat/instrumente

Instrumentul pe care l-am folosit pentru raportul de cercetare este chestionarul de Masurare a emotiilor muncii. Chestionarul contine 20 intrebari legate de trairile emotionale de la locul de munca.

2.2.2. Procedura de lucru

Proba la care au fost supusi subiectii consta in completarea chestionarului de Masurare a emotiilor muncii . La inceput subiectii au fost informati in legatura cu procedura chestionarului. Apoi au fost intrunite conditiile necesare de aplicare a chestionarului, o camera unde subiectii aveau capacitatea de concentrare maxima. Subiectii au completat chestionarele, rezultatele au fost colectate si apoi au fost prelucrate cu ajutorul programului SPSS.

2.3.MODELUL EXPERIMENTAL

2. 3.1. Variabile

Variabila independenta in cazul cercetarii noastre este culoarea, in timp ce variabila dependenta este data de trairile emotionale si comportamentele lor specifice.

2.3.2. Ipoteza

Culorile cu nuante inchise influenteaza negativ trairile emotionale ale subiectilor.

Datele obtinute in urma efectuarii testului computerizat au fost selectate, iar valorile celor doua variabile, dependenta si respectiv independenta au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul t pentru esantioane independente.

A fost folosit testul t pentru esantioane independente deoarece in raportul de cercetare am urmarit punerea in evidenta a diferentelor care exista intre trairile emotionale obtinute de grupul de control si cele obtinute de grupul experimental sub influenta culorilor din vestimentatie.

Mai intai comparam mediile variabilelor dependente pe cele doua esantioane de subiecti, ce difera sub aspectul unei alte variabile - variabila independenta cu doua nivele - culorile propriu-zise.

3. REZULTATE

Datele obtinute in urma efectuarii testului computerizat au fost selectate, iar valorile celor doua variabile, dependenta si respectiv independenta au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul t pentru esantioane independente.

A fost folosit testul t pentru esantioane independente deoarece in raportul de cercetare am urmarit punerea in evidenta a diferentelor care exista intre trairile emotionale obtinute de grupul de control si cele obtinute de grupul experimental sub influenta culorilor din vestimentatie.

Mai intai comparam mediile variabilelor dependente pe cele doua esantioane de subiecti, ce difera sub aspectul unei alte variabile - variabila independenta cu doua nivele - culorile propriu-zise.

Tabelul 2 - Valoarea testului t si a semnificatiei statistice

4. DISCUTII

Rezultatele obtinute in urma prelucrarii statistice a datelor, ne arata ca exista o diferenta semnificativa statistic, in cadrul careia, p este mai mic de 0.5 pentru emotiile negative, ceaa ce inseamna ca ipoteza statistica e confirmata doar pentru emotiile negative.

Astfel, ipoteza emisa de noi la inceputul cercetarii, conform careia culorile din vestimentatie influenteaza trairile emotionale, este confirmata doar pentru emotiile negative, este validata si verificata, iar scopul cercetarii este verificat. Este interesant de continuat aceasta cercetare si pe viitor.

5. CONCLUZII SI PROPUNERI

Studiul de fata a fost realizat din dorinta de a verifica daca culorile pe care le poarta oamenii in anumite momente, pot inflenta trairile emotionale sau starea de spirit.Cele doua esantioane a cate 30 de subiecti, au folosit testul de masurare a emotiei muncii. Astfel am pornit de la studii si cercetari anterioare cat si cercetari si reactii fiziologice si psihice asupra influentei ce o exercita culorile asupra trairilor emotioanale.

Aceste studii si cercetari au fost expuse cu scopul de a realiza o analogie dintre cerceterea noastra si cercetarile anterioare, si a studia influenta exercitata de culorile cu care ne imbracam asupra emotiilor, folosind testul de masurare a emotiei muncii. Acest test este utilizat pentru examinarea trairilor afective subiectului testat. Ce aduce nou acest proiect de cerceteare este studiul trairilor emotionale.

BIBLIOGRAFIE

Ciofu I., Golu .M, Voicu G., "Tratat de psihofiziologie", Vol 1, Editura Republicii Socialiste Romane

Golu, M. (2004), " Bazele psihologiei generale", editura Universitara, Bucuresti.

Larousse (2000), "Dictionar de psihologie", editura Univers Enciclopedic

Editura: Univers Enciclopedic

Popescu-Neveanu, P. (1978) " Dictionar de psihologie", editura Albatros, Bucuresti.

Rosca M.(1976) "Afectivitatea in psihologia generala", E.D.P, Bucuresti