Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TESTELE DE DEZVOLTARE - TESTELE PENTRU VARSTELE MICI, BABY – TEST

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



TESTELE DE DEZVOLTARE

TESTELE PENTRU VARSTELE MICI, BABY – TEST




Avand in atentie caracteristicile cresterii si dezvoltarii, aceste categorii de teste au evoluat in trei directii:

a scalelor longitudinale simple si mai complexe, mai ales de crestere corporala;

a testelor de desen, prin care se proiecteaza caracteristici multiple ale dezvoltarii psihomotorii;

a testelor de cunostinte, care au o dezvoltare legata de adaptare, dar si a presiunii si provocarii generale de R.T.S., care are o foarte mare raspandire, pe de o parte prin cunostintele scolare si pe de alta parte, prin tehnologiile implicate in mod curent in viata de fiecare zi ( masini, luminat electric, aragaz, masini de spalat, radio, T.V., telefon etc.).

Scalele longitudinale

De multa vreme, s-a constituit remarca privind faptul ca particularitatile psihice evolueaza mereu sub incidenta unor feed-back-uri de precipitare si a unora de stabilitate, care favorizeaza constituirea de deprinderi, abilitati, interese, satisfactii pe seama dobandirii lor. In procesul conditionarii ( prin R.C.) se implica numeroase evenimente ce intaresc conditionarile, dilatand procesele de invatare si stocarile de cunostinte tot mai numeroase, mai ales cele utile, adaptative.

Mai ales la varstele mici, procesul de dezvoltare prezinta mare interes, in special pentru parinti, din care motiv cerintele de a controla procesul dezvoltarii a devenit necesitate chiar si in familie. Multi parinti se instruiesc cu privire la regulile folosirii testelor legate, mai ales, de cresterea si dezvoltarea fizica a copiilor. Cresterea staturala ( in inaltime) si ponderala (in greutate) normala este un indiciu general pentru o dezvoltare buna ( normala). Acestea se folosesc tot mai mult. Cele doua aspecte ale cresterii se stabilesc prin masuratori brute, care se raporteaza la tabelele de dezvoltare disponibile si efectuate pentru populatie de catre specialisti.

In genere, cresterea normala in lungime si greutate, in copilaria timpurie, se calculeaza usor. Acestea sunt teste de antropometrie. Cea mai intensa crestere are loc in primul an de viata.

Pentru controlul cresterii ponderale (in greutate), intre 1 si 6 luni, se face urmatorul calcul : se inmulteste numarul lunilor de nastere cu 600 si se adauga greutatea de la nastere. Pentru varstele de 7-12 luni, calculul este relativ asemanator numai ca se inmulteste numarul lunilor de la nastere cu 500 si se adauga greutatea de la nastere.

Pentru cresterea staturala se calculeaza numarul lunilor de la nastere cu 2,5, pentru varstele de 1-6 luni, si se adauga lungimea corporala de la nastere. Pentru perioada dintre 7-12 luni, se inmulteste numarul lunilor de la nastere cu 2 si se adauga lungimea de la nastere a copilului. Pentru aceste calcule, exista tabele de referinte cu functii de control.

In genere, psihologii cu profil de anatomisti, de pe la inceputul secolului XX, au considerat, ca repere in dezvoltarea stadiala, crestere staturala si ponderala, cresterea dentitiei (intai de lapte, apoi cea definitiva si implicit a proportiilor corporale si implicatia modificarilor hormonale, care determina si provoaca aparitia indicilor sexuali secundari si, apoi, primari. Aceasta optica a dat scalelor longitudinale o importanta de control al cresterii.

Exista o regula in aceasta problema, care semnalizeaza faptul ca, cu cat copilul este mai mic cu atat dezvoltarea sa pe toate planurile este mai intensa, inclusiv pe plan psihologic, dar si mai inegala privind diferitele structuri psihice functionale, si ca atare predictia este mai probabila, mai nesigura si cu oscilatii care, insa, se inscriu intr-un cadru mai larg, implicat in caracteristicile dezvoltarii varstelor umane.

Scalele longitudinale mai complexe se refera la numeroase caracteristici ale dezvoltarii, folosind tot valori brute. Printre acestea, e vorba de testarea fortei musculare si a evolutiei ei, a caracteristicilor de lateralitate (dreptaci-stangaci) si in genere, a altor probleme de sanatate. Tot in aceasta categorie se include o serie de teste psihologice. Testele de acest gen, folosite in cazul copiilor mici, au fost elaborate simplist, mai intai de catre S.R.Chaille (1887). Bateria acestuia a cuprins o serie de teste simple privind copii mai mici de 3 ani.

A.Gesell (1880-1961), psiholog american, a dat o mai mare consistenta testelor longitudinale. Gesell a lucrat la Universitatea din Yale

si a fost printre primii psihologi care a folosit filmarea in cercetarea psihologica ( cam 110 km de filme, dupa unii autori), creand, astfel, o intoarcere dominanta spre copilul concret. Totodata, a alcatuit o mini baterie cu o caracteristica mai pregnant experimentala prin folosirea filmului. In lucrarea Developmental diagnosis (1925), Gesell a expus aspecte importante ale cercetarii copiilor de la 4 la 60 saptamani si, mai tarziu. S-a ocupat de copii de la 6 la 10 ani. In prima etapa, a avut colaborator mai ales pe A.Thompson, iar in a doua etapa pe F.Ilg

Pentru primul an, a lucrat cu program lunar dens, cu retestari, apropiate, apoi le-a distantat treptat.

A avut in atentie 4 feluri de conduite sau comportamente:

comportamentul motor;

comportamentul lingvistic;



comportamentul de adaptare

comportamentul social.

De fapt, acestea sunt cele mai importante comportamente testabile la varstele mici si cele mai angajate in procese de dezvoltare. Multi alti autori (8 cam in acelasi timp si ulterior) au preluat si folosit aceste dimensiuni de comportament in scalele longitudinale pe care le-au alcatuit.

Comportamentul motor a fost psihodiagnosticat de Gesell cu privire la controlul postural si dezvoltarea lui: locomotia ( mersul si evolutia lui), dar si controlul si implicatia mainilor in folosirea curenta a obiectelor.

Comportamentul sau conduita verbala a fost in atentia cercetatorilor lui A.Gesell, care a indexat si diagnosticat ganguritul, lalatiunea si intelegerea cuvintelor, apoi comunicarea si reproducerile verbale. Pe seama acestei cercetari si a altor similare, s-a conturat ideea ca toti copii din lume ganguresc la fel, ganguritul fiind o prima forma universala de comunicare. Si pronuntarea lalatiunii,a silabelor si vocalizarii au functii simbolizate aproape similar si devin structuri formative pentru limbaj, contribuind prin imitatie, la conturarea pronuntiei lingvistice de apartenenta din ce in ce mai accentuata.

Conduita adaptativa a fost sondata de Gesell in diferite manifestari in care se implica coordonarea ochilor cu mana, in manipularea primara a obiectelor si apoi in folosirea lor curenta si in disponibilitatile ce se constituie treptat. Interesul lui Gesell s-a centrat pe capacitatea copilului de

a gasi solutii pentru probleme practice simple (inteligenta) provocate experimental

Conduitele sociale s-au referit la felul si rapiditatea copilului de a asimila stil in folosirea obiectelor, mai ales a celor de necesitate (din situatii de alimentare independenta, de evacuare si apoi in exprimarea politetei- conduitei civilizate). Si in studiile lui A. Gesell s-a pus in evidenta faptul ca structurile psihice nu se dezvolta deodata si in acelasi ritm. Fiecare perioada de dezvoltare are unele caracteristici psihice care se dezvolta mai mult, altele mai putin.

Optica longitudinala a constituit baza de dezvoltare a psihologiei copilului in prima jumatate a secolului al XX-lea, iar in a doua jumatate a contribuit la constituirea psihologiei virstelor. Totodata, cercetarile concrete prin teste au alimentat dezvoltare “Psihologiei diferentiale”. H.Pieron, dar si W.Stern, au fost tot mai preocupati de acesta noi domenii ale psihologiei. J.Piaget a adancit problemele dezvoltarii inteligentei si a patruns in problemele dezvoltarii inteligentei si in problemele dezvoltarii morale in copilarie. Pe acestea le-a studiat atent si le-a considerat de prim plan in dezvoltarea personalitatii copilului. De altfel si, Karl Gross a studiat problemele jocului si marea importanta a acestui fel de activitate in formarea conduitelor “cu oglinzi reflectate din interior”. Aceasta problema a facut sa se deschida portile pentru cercetarea rolului vietii interioare psihice ca replica la viata exterioara si la conturarea identitatii. Si H. Wallon a studiat intens psihicul copilului, atras de problemele invatarii de conduite, dar si de problemele foarte complexe ale dezvoltarii afectivitatii. Intre timp A.Binet, impreuna cu dr. Simon, au abordat problema incarcata de interogatii a testarii inteligentei in perioadele timpurii ale vietii.

Unele teste longitudinale masoara, mai ales, coeficientul vital si capacitatea respiratorie. Aceasta din urma este foarte importanta, printre altele, in cazuri de logopedie usoara care de multe ori sunt intretinute de o respiratie defectuoasa. Reglementarea respiratiei duce la recuperari ale tulburarilor de limbaj respective.

Baremuri antropometrice scolare sunt multe. I.M.Nestor a expus, in 1958, o serie de rezultate interesante in aceasta problema. Baremele prezentate de I.M.Nestor au cuprins masuratori facute pe 14.633 elevi cu varsta cuprinsa intre 6-17- ani, si 187 studenti. In genere , studiile de acest fel au pus in evidenta o crestere a inaltimii tineretului, evidenta cam la 10 ani, datorita diferentelor de alimentatie, igiena si datorita cresterii antrenamentului sportiv. Institutul de Igiena a semnalat, de asemenea, aceste fenomene. Am vrea sa subliniem, cu aceasta ocazie, ca cercetarile experimentale efectuate in psihologia aplicata aduc mereu aporturi definitiilor capitale ale psihologiei.

Baremele scalelor longitudinale s-au modificat de 4 ori in ultimele 2 decenii si jumatate. Exista, insa, si scale longitudinale care se refera la parametri psihici. Au fost studiate si reflexele conditionate culturale la copii mici, inclusiv la gemeni si tripleti.

Intr-un istoric al cercetarilor pe copii mici, prin metoda longitudinala, trebuie sa semnalam studiile lui Terman din 1921, asupra a 1000 de copii din California, retestati peste 20 de ani de catre Thorndike E.I Neconcordanta dintre rezultatele celor doua testari au atras atentia asupra factorilor de interventie cu functii formative, precum mediul si educatia.



De altfel, I.P.Pavlov, prin metoda clinica utilizata in elaborarea RC (reflexe conditionate) a introdus dimensiunea longitudinala temporala in experimentele sale, atragand atentia asupra importantei acesteia.

Problema studiului a fost in atentia unor psihologi foarte cunoscuti, ca L.Berkeley, Murphy. Barbel Luhelder, Ane Grudi Skard, Alice Szerminske etc. Au fost facute studii longitudinale si in Anglia (la Oxford in 1955), in Franta la centrul CIE ( Centre International de l’Enfant) si s-a tinut chiar si o conferinta internationala, la Paris, cu echipe de cercetatori din Londra, Paris, Bruxelles, Stockholm. Dackar si Kempole. S-a ajuns la stabilirea unor principii comune de lucru. Proiectele elaborate la aceasta conferinta au fost suplimentate cu cercetarile intreprinse la Louisville.

In 1966, al XVIII-lea Congres International de Psihologie de la Moscova, simpozionul 29, a avut in atentie probleme legate de studiul longitudinal inclusiv. La simpozion, s-au prezentat 30 de comunicari. Mentionam din acestea studiile lui J.Kagan, J.Kateskova si D.Campbell

In ultimii 15 ani, se aplica aceleasi chestionare sau tipuri de teste pe aceeasi populatie in perioade diferite. Aceste tipuri de studii exprima o modelare sistematica a dezvoltarii in conditii de mediu ce evolueaza, fiind expresia demersului de studii de urmarire. Totusi, studiul longitudinal nu a depasit diferentele ce-l caracterizeaza, surprinse din primele cercetari longitudinale.

In lucrarile lui Wilhelm si Clara Stern, in cele ale lui J.Piaget sau H.Walton, dar mai ales in cele ale lui A.Gesell, exista preocupari de acest fel, adica, preocupari supuse ideii de scale longitudinale. Si G.H.Linguer a facut astfel de studii de analiza a dezvoltarii capacitatilor de desen ale copiilor. Piaget a avut in atentie dezvoltarea inteligentei copiilor. E vorba de testul celor 21 de figuri

Testul are in 3 din 6 casete, o serie de desene. In casetele goale se solicita reproducerea desenelor date ca model.

Desenele se compara, din punctul de vedere al corectitudinii desenarii, al timpului de lucru si al greselilor.

Acest test se poate da si transversal, adica la un grup de copii de aceeasi varsta, fete si baieti (sa spunem de 6 ani), care vor avea rezultate diferite la test, in functie de dezvoltarea capacitatilor de desenare. Testul longitudinal presupune aplicarea acestui test, la interval de o jumatate de an sau la interval de 3 luni. Prin testul longitudinal, se pun in evidenta progresele, in desen, la copii studiati, cu mult mai mare finete decat in testele transversale.

Pentru Testul Goodenough se dau progresele longitudinale ale realizarii testului (care este si un test proiectiv de desen). Aceste teste longitudinale favorizeaza un foarte mare numar de observatii privind aptitudinile de desenare, legate de reprezentarea in spatiu.

Printre scalele ce s-au constituit, apoi, a fost Scala Bayley ( 1926), care a avut in atentie testarea longitudinala la 3,4, si 5 ani. Si aceasta s-a referit la miscarile coordonate de apucare (intoarcerea de pagini, denumirea de obicte si socializarea conduitelor). Are un instructaj usor de aplicat si cuprinde 185 itemi. In 1945-1946 a inceput sa circule Bayley Test, cu un instrumentar explicativ pentru parinti, fapt ce i-a creat o mare raspandire.

Hetzel – Buchler au avut si alte teste pentru copii mici de la prima luna pana la 6 ani, cu centrare pe senzorialitate si receptivitate, controlul corpului, invatarea, manuirea obiectelior, activitatea intelectuala si socializarea. Testul a implicat o atentie mai deosebita, aceea de a aborda aspecte morale ale conduitelor. A mai abordat o interesanta problema si anume aceea de a se stabili un coeficient de dezvotare psihica, prin impartirea varstelor de edzvoltare in varste croniologice si raportarea varstei psihologice la cea cronologica. Coeficientul de dezvoltare constituie rezultatul sumat la notele date la probele trecute, impartit la numarul de teste pentru o anumita varsta. In perioada 1-3 luni, bateria cuprinde 10 probe. Lunile 9-10 au tot 10 probe. Incepand cu 2 ani, cele 10 probe sunt valide pentru un an si devin din ce in ce mai complexe.

Bateria Borel- Maysennay acopera distanta de la 1 la 5 ani. Ca material, are suport de cartonase cu imagini simple ce pot fi manuite. Imaginile sunt colorate. Se solicita denumirea lor si indicarea caracteristicilor ce sunt sesizate privind continutul perceput. Testeaza , astfel, inteligenta si limbajul, mai ales dezvoltarea lor.

Testele longitudinale, legate de aceste caracteristici psihice, au pus in evidenta faptul ca tulburarile de dezvoltare sau nedezvoltarile ce se manifesta mai ales in primii trei ani de viata pe plan psihic ( mai ales cele de limbaj), se recupereaza dupa 6-7 ani, de cele mai multe ori.

Dupa 1925, metoda longitudinala a inceput sa fie foarte mult folosita. S-a conturat ideea unui coeficient de dezvoltare (Q.D.sau C.D.) complementar cu Q.I. sau C.I. (coeficient de inteligenta), dar si ideea ca varstele de dezvolrtare, ca si varstele mentale, nu coincid total cu varstele cronologice si testarile au devenit mai sensibile la aceste aspecte si la masurarea lor. Testele de dezvoltare si-au extins domeniile tot mai mult.

Inca de prin 1921, bateria lui Gesell a fost tradusa si adaptata la multe Universitati din U.S.A., dar si din Europa. O alta implicatie, in dezvoltarea lor, a constat in faptul ca s-au extins spre caracteristicile psihice tot mai mult si au capatat denumirea ( de circulatie) de baby-test. Testul O.Brunet si I.Lezine cuprinde intrebari care surprind si implica gradul de influenta al mediului. Exista o corelatie intre Q.I. al parintilor si cel al copiilor.

In genere, testele pentru varstele mari au preluat structura celor 4 caracteristici semnalate de Gesell

P.- controlul postural si maturizarea acestuia;



C.-coordonarea oculo-motorie sau conduita adaptativa fata de obiecte;

L.-limbajul,inclusiv C.N.V. (comunicare non-verbala);

S.-relatiile sociel si personale (sociabilitatea).

Pana la 4 ani, prezinta importanta P.,apoi L. si S./C. Examinarea se face prin intrebari cu durata de 2 minute, la copiii de la 9-12 luni, si de 30 minute, la cei de peste 12 luni. Din suma datelor, se poate calcula Q.D. ( coeficientul de dezvoltare).

Scala Cunningham – Pinter (1932), revizuita in 1947, s-a folosit si se foloseste, mai ales in gradinite. Are trei variante:A.,B. si C., fiecare de cate 7 teste cu privire la urmatoarele caracteristici psihice:

Observatii cu identificari verbale de obiecte obisnuite:animale, plante, obiecte(fiecare imagine se afla in 3 variante A,B,C.)

Perceperea imaginilor date, in vederea comparatiei si stabilirii categoriei din care fac parte.

Identificarea de obiecte ce pot fi asociate (gaina cu oul, de pilda).

Determinarea de greseli de marimi si proportii in imaginile de obiecte de imbracamite ( combinarea lor).

Completarea de desene neterminate.

Comentarea de scene de imagini date.

Reproducerea unor desene dupa modele date cu punctaje.

Bateria Pinter-Patterson cuprinde 13 teste, cam de acelasi structuri cu cele de mai sus.

Scala de inteligenta pentru prescolari Minnesota

Cuprinde o serie de probe bazate pe selectia din alte teste. Este o baterie eterogena nonverbala.

Rene Spitz a elbaorat o srie de baterii de teste, prin anii 1945-1946, pentru punerea in evidenta a efectelor complexe ale avitaminozei afective- foarte afective la copiii abandonati, cei din casele de copii etc.

Bazandu-se pe conceptia si etapele de dezvoltare intelectuala prezente in studiile lui J.Piaget, F.Warburton, s-a elaborat o baterie de teste de dezvoltare a gandirii logice a copiilor; contine 5 probe.

Bateria Warburton F.W., contine 5 probe: de operatii combinatorii, probe de depistare a proportiilor si a probabilitatilor, probe de gandire logica, reprezentari operationale si probe de conservare a volumului si greutatii.

Exista baterii de teste de dezvoltare pentru copii cu deficiente (surdo-muti) si probe pentru copii cu handicap verbal.

Bateria Duser si Mary Collins Este o baterie pentru copii cu handicap verbal.

In fine, scala de performanta Bonelli-Oleron cuprinde 7 probe.

Testul ,, Ce s-a schimbat?” ( UMS) cuprinde 10 imagini perechi. In fiecare pereche exista diferente mici de la un desen la altul. Depistarea acestora se inregistreaza numeric si ca pozitie in desen. Se adauga la inregistrarea raspunsului si T.R. ( timpul de reactie). Pentru fiecare valoare pozitiva se acorda cate un punct. Este un test de observatie investigativa si de atentie, de finete a perceptiei.

Bateria H.Wallen-Lurcat solicita completarea, pe puncte a desenelor neterminate. Sondeaza finetea perceptiei si observatiei analitice, inteligenta si precizia miscarilor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3796
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site