Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


CIRCULATIA ELITELOR

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



CIRCULATIA ELITELOR

V. anomie, selectie sociala negativa, elita, masa, compensatia muncii, patura superpusa, revolutie, mobilitate sociala, schimbare sociala



Pentru a denumi modul in care, intr-o societate, „diversele grupuri sociale se amesteca intre ele', V. Pareto a inventat termenul de „c. sociala', intr-o societate, indivizii circula de la un grup la altul si, in aceasta deplasare, poarta cu ei anumite tendinte latente, anumite caracteristici, atitudini, sentimente, calitati sau defecte etc. denumite „reziduuri'. Legea cea mai generala care guverneaza aceasta c. sociala, crede Pareto, este aceea care intretine in societate tendinta de grupare a celor cu indici inalti de excelenta infr-o clasa superioara, numita elita, si a celor cu indici inferiori de excelenta intr-o „parte' inferioara numita „masa'. Ori de cite ori in „masa' celor de jos se ivesc indivizi cu indici superiori, ei vor fi absorbiti de elita. Trecerea indivizilor superior inzestrati din „masa' in „elita' este denumita de catre Pareto c.e.. Cind aceasta c. este blocata se produc revolutiile.

C.e. poate fi cercetata sub doua aspecte: volum si „viteza de c.' Teoria c.e. se intilneste, in acest punct, cu teoria mobilitatii sociale. Elitele, dupa V. Pareto, cuprind „anumite agregate', adeseori rau definite, numite „aristocratii'. Ele sint polul moral al societatilor si dau directia si intelesurile mai inalte ale acestora, dar si decad. Decadenta aristocratiilor nu este un fenomen strict cantitativ ci si calitativ: energia lor scade si se modifica proportiile reziduurilor (tendinte latente, de natura afectiva) care le-au ajutat sa dobindeasca putere. Baza de recrutare a clasei guvernante, deci, nu este constituita de indivizi, ci de familiile distribuite in toate clasele, inclusiv in cele inferioare care furnizeaza energia si proportiile de reziduuri de care o elita are nevoie pentru a-si mentine puterea. Daca aceste miscari de circulatie a indivizilor si cu ei o data a reziduurilor inceteaza, „patura guvernanta merge spre ruina si aceasta antreneaza adesea cu ea si pe aceea a natiunii intregi.

Acumularea de elemente superioare in clasele inferioare si, invers, de elemente inferioare in clasele superioare, este o cauza puternica de perturbare a echilibrului', (cf. V. Pareto, Traite de sociologie generale, 1933). Exista deci forme evolutionare si forme revolutionare de schimbare. „Revolutiile se produc pentru ca, fie din cauza unei incetiniri a circulatiei elitelor, fie dintr-o alta pricina, elemente de calitate inferioara se acumuleaza in straturile superioare. Aceste elemente nu mai poseda reziduurile capabile sa le mentina la putere, si ele evita sa faca uz de forta; in vreme ce in clasele inferioare se dezvolta elementele superioare, care poseda reziduurile necesare pentru a guverna si care sint dispuse sa faca uz de forta' (p. 1305). „Pentru a impiedica violenta ori pentru a-i rezista', clasa guvernanta poate folosi si ea violenta, ori, dimpotriva, „recurge la siretenie, la frauda si la coruptie sau, intr-un cuvint, guvernantii din lei se preschimba in vulpi Pe termen lung un atare mod de a actiona produce un efect puternic asupra selectiei clasei guvernante din care doar vulpile sint chemate sa faca parte, in vreme ce leii sint respinsi. Cel ce cunoaste cel mai bine arta de a-si slabi adversarul prin coruptie, de a recupera prin frauda si inselaciune, ceea ce parea a fi cedat la presiunea fortei, acela este cel mai eficient dintre guvernanti In acest fel, reziduurile instinctului combinarilor (l-a clasa) se intaresc in clasa guvernanta; cele ale persistentei agregatelor (clasa a ll-a) slabesc, intrucit primele sint utile in arta expedientelor spre a descoperi combinatii ingenioase care vor fi folosite in locul rezistentei deschise;Predominarea instinctelor combinarilor, slabirea persistentei agregatelor, predispun clasa guvernanta sa se preocupe mai mult de prezent si sa-i pese mai putin de viitor. Individul prevaleaza asupra familiei, cetateanul asupra colectivitatii si asupra natiunii. Interesele prezente sau din viitorul imediat, ca si interesele materiale prevaleaza asupra intereselor viitorului indepartat si asupra intereselor ideale

O parte a fenomenelor se observa si in relatiile internationale. Razboaiele devin esentialmente economice. Sint evitate cele contra celor puternici; nu se ataca decit slabii. Aceste razboaie sint socotite inainte de orice un prilej de speculatie', (p. 1386-1387). La rindul lor, cei care fac parte din stratul guvernatilor (masa) cuprind un numar de indivizi dispusi sa foloseasca forta si daca isi gasesc liderii capabili sa-i conduca vor izbuti sa deposedeze clasa guvernanta de putere. „Chestiunea este cu atit mai lesnicioasa cind cei din aceasta clasa sint motivati de sentimente umanitare', lata de ce o „aristocratie umanitara si inchisa sau putin deschisa realizeaza maximum de instabilitate' (p. 1387). E mult mai greu sa deposedezi de putere o clasa care se slujeste, pentru a guverna, de siretenie, frauda, coruptie. Aceasta ii va asimila pe cei ce prezinta aceleasi caracteristici din clasa guvernata. Asa se face ca in clasa guvernata instinctul combinarilor slabeste intr-o oarecare masura. Dar data fiind marea diferenta numerica intre elita si masa, ceea ce pierde masa e mult mai putin decit ceea ce cistiga elita sub aspectul compozitiei. Deci numarul membrilor este o chestiune cruciala pentru elita, nu si pentru masa. In plus, in clasa guvernata (masa) ramin destui indivizi care poseda instinctul combinarilor si nu sint folositi in politica. Aceasta confera o stabilitate societatilor.



lata dar o regularitate: in clasa guvernata (in „masa') tind sa predomine instinctele persistentei agregatelor, in cea guvernanta („elita') tind sa predomine instinctele combinarilor. Cind diferenta devine foarte mare se produc revolutiile. Acestea dau putere unei noi clase care va provoca o intarire a instinctelor de persistenta a agregatelor si aceasta clasa adauga proiectelor de scurt termen, pe cele de lung termen, propun scopuri ideale si indepartate; scepticismul cedeaza in fata credintei. De regula insa, aceasta concentrare a instinctului combinarilor se produce doar in clasele superioare nu in tot poporul, in razboaie sintem uimiti de energia claselor de jos. Uneori, ca in Cartagina, aceasta energie nu este suficienta pentru a salva patria intrucit razboiul a fost rau pregatit si rau condus de clasele dirigente ale tarii (p.1389). Alteori, ca in Revolutia franceza, energia populara este suficienta pentru a salva patria intrucit dusmanii s-au confruntat cu aceleasi „clase dirigente', ceea ce-a procurat timpul necesar „claselor inferioare ale societatii sa deposedeze de putere propria lor clasa diri-genta si sa-i substituie o alta mult mai energica si in care instinctele persistentei agrega-telor se gasesc intr-o proportie superioara' (p. 1389). Este un caz tipic de revolutie in interiorul razboiului.

Relatia dintre aceste reziduuri si folosirea fortei este cit se poate de clar marcata de Pareto. Cind, intr-o tara, o clasa guvernanta A absoarbe cele mai multe elemente din toata populatia sub aspectul sireteniei, clasa guvernata B este privata in mare parte de aceste elemente si astfel nu mai are sperante sa invinga vreodata clasa A, atita vreme cit ar lupta cu ea in baza acelorasi elemente. Or cel ce foloseste siretenia e mai putin capabil sa foloseasca forta. „in consecinta, daca se acumuleaza in partea A oamenii care stiu mai bine sa se foloseasca de viclenie, consecinta este ca se acumuleaza in partea B oameni mult mai apti sa foloseasca forta' (p. 1400) Aceasta este o „lege sociologica' referitoare la regimul violentei sociale si ea are statut teoretic, de rang similar cu ideea durkheimista despre „anomie'.

In conceptia lui Pareto, cauza violentei este dezechilibrul dintre cele doua clase de reziduuri intre elita si masa. In genere, partea B aduce in elita guvernanta a societatii o mare cantitate de reziduuri ale persistentei agregatelor. Gratie acestora, colectivitatea redobindeste stabilitate si forta. O elita cu o slaba proportie de reziduuri ale persistentei agregatelor este si ea „degenerata' si antreneaza societatea insasi pe drumul ruinei. „Daca clasa guvernanta pierde prea multe sentimente ale persistentei agregatelor, se ajunge la un punct in care nu mai este capabila de a-si mai apara, nu numai propria-i putere, ci ceea ce este si mai rau, chiar independenta tarii' (p. 1402). I.B.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 755
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site