Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


COMPLEMENTARITATEA METODELOR CANTITATIVE SI CALITATIVE ETHNOBIOGRAFICE IN CERCETARILE SOCIO-DEMOGRAFICE PE GENERATII.

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NATIUNE
SECURITATE SOCIALA
ETNOLOGIE
PROBLEMA SOCIALA
Intrebari pentru examen Politici Sociale
CONFLICT
Campania sociala
COMUNICARE SI SCHIMBARE SOCIALA
Caracterizarea sistemului familial
ANXIETATE


COMPLEMENTARITATEA METODELOR CANTITATIVE SI CALITATIVE ETHNOBIOGRAFICE IN CERCETARILE SOCIO-DEMOGRAFICE PE GENERATII.

De la <<biografii confectionate-de gata>> la <<biografii pe comanda>>.



In cursul ultimelor doua decenii metoda biografica a intrat in moda. In fapt, ancheta biografica a aparut demografului si sociologului ca un mod de cercetare privilegiat al derularii temporale a proceselor sociale implicate in parcursurile individuale.

Schimbarile politice, socio-economice si culturale intervenite dupa 1989 in fostele tari socialiste din Europa de Est si Orientala au transformat profund itinerariile biografice ale popoarelor lor. Unor limite clar reperate si datate tind sa se substituie procese de tranzitie cu frontiere adesea instabile de la o situatie la alta, de care datele biografice clasice nu pot decat cu greutate sa tina cont. In cursul acestor procese de tranzitie, se asista la etape de reorientare de itinerarii, in timpul carora interfereaza evenimente legate de diferite dimensiuni : familiala, profesionala sau rezidentiala. Pentru inteligibilitatea acestor faze este necesara observarea si stabilirea de relatii intre diferitele inlantuiri temporale. Noile combinatii de mutatii sociale intr-o societate din ce in ce mai divizata si marcata de instabilitate si incertitudine, noua tendinta spre flexibilitate temporala si dezinstitutionalizarea cursului vietii fac ca ansamblul organizarii cursului vietii este marcat mai ales de fragilizarea statutului de adult.

Lasand la o parte schimbarile pe care umanitatea le-a cunoscut la <<adevaratul inceput>> al secolului al XX-lea, respectiv anii 1920, revolutiile pe care tarile din Europa de Est si Orientala le-au cunoscut in 1989 (revolutia ca schimbare a sistemului politic socialist cu un singur partid de guvernamant si o economie planificata, cu un sistem politic pluralist cu economie de piata) si perioadele de tranzitie pe care le traverseaza, sunt evenimente fara precedent care nu pot fi studiate numai cu metode cantitative si chestionare standardizate. Totul s-a schimbat, inclusiv conceptele-cheie, categoriile si indicatorii. Pentru romani, categorii ca somer, patron, lucrator, privat, si fenomenele si procesele corespunzatoare lor sunt noi, fiind aparute dupa 1989.

Revolutiile sunt dintotdeauna mari miscari in istoria popoarelor. Cu ocazia acestor revolutii se impun schimbari de mentalitate, o noua filosofie a existentei, indivizii nu mai concep viata in aceeasi maniera. Pe scurt, revolutiile au efecte demografice care privesc in primul rand schimbari de comportament. Dupa mai multi autori, sensul cauzalitatilor nu este clar, si ramane de stabilit daca schimbarile de mentalitate preced revolutiile sau le urmeaza. Romania este, fara indoiala una din tarile a caror demografie din ultimele decenii a depins cel mai puternic de factorul politic.

In acest proiect am incercat articularea complementara a cercetarii extensive si a cercetarii intensive in studiul ciclului de viata al generatiilor romanesti, deoarce demersul extensiv si demersul comprehensiv (intensiv), altfel spus exhaustivitatea domeniului si exhaustivitatea sensului sunt complementare. Cum spunea Michel Bozon, cele doua demersuri de cercetare apar ca cei doi poli ai aceleiasi investigatiidialectica sensului si a domeniului de validitate produc o tensiune stiintific productiva.

Françoise Battagliola, Isabelle Bertaux-Wiame, Michèle Ferrand si Françoise Imbert (1993 : p. 325-345) comparand biografia pe care o schiteaza pentru fiecare individ un chestionar standardizat, in mod necesar reductor, si biografia pe care aceeasi persoana o poate trasa intr-o povestire mai libera in cursul unei conversatii non directive, au incercat sa puna in evidenta contributiile fiecaruia dintre aceste doua moduri de cercetare la intelegerea itinerariilor sociale, profesionale si familiale, ca si a diferentierilor lor dupa sex. Concluziile lor se bazeaza pe principalele rezultate ale unei confruntari de parcursuri biografice colectate prin chestionare in cadrul anchetei 'Conditii de viata' efectuata de I.N.S.E.E. ïn Franta in perioada 1986-1987, iar apoi prin interviuri cu aceleasi persoane, realizate de autorii acestei lucrari. Acest mod de lectura incrucisat al chestioanrelor si interviurilor, evidentiind incidenta modului de cercetare utilizat asupra manierei in care indivizii 'isi spun viata', arata ca, cadrul propriu fiecarei metode, mai strict in cazul chestionarului si mai permisiv in cazul interviului, induce decalaje intre datele biografice recoltate, care se manifesta in mod esential in punerea in perspectiva a evenimentelor biografice si in modalitatile inlantuirii lor, in mod special in cursul fazelor de reorientare a itinerariilor. Totusi, reconstructia inflexiunilor principale din traiectorii apare cel mai adesea convergenta. Cu toate acestea, abaterile cele mai importante apar in cazul traiectoriilor celor mai puternic structurate printr-o dimensiune omniprezenta intr-un mod de recoltare si absenta in celalalt, cum este cazul mobilitatii si al inradacinarii geografice si rezidentiale.



Regretabil, noi nu am putut realiza, ca specialistii francezi, confrunatrea calitativa, caz cu caz, a itinerariilor reconstituite prin cele doua moduri de cercetare. Noi am realizat o ancheta cu chestionarul 3B.R. pe un esantion national statistic reprezentativ si cercetari ethnobiografice pe doua populatii : tineri studenti care lucreaza sau nu si pensionari cu studii.

Ceea ce caracterizeaza cercetarile noastre este faptul ca ele s-au desfasurat toate in plina perioada de tranzitie a tarii.

Doua observatii generale sunt evidente. Pe de o parte, exista o incidenta a metodei de cercetare utilizate asupra modului in care indivizii isi prezinta viata lor, care se manifesta in punerea in perspectiva a evenimentelor biografice. Pe de alta parte, fiecare metoda are avantajele sale : chestionarul, datorita grilei sale standardizate de intrebari, permite analiza regularitatilor statistice; interviul sesizeaza mai usor dinamica itinerariilor.

Se impun cateva remarci.

In primul rand, fiind vorba despre sesizarea de itinerarii sociale, familiale si profesionale, apare totusi o anumita convergenta de la o ancheta la alta in legatura cu praguri semnificative pe care orice individ este susceptibil sa le fi trecut in cursul existentei sale, considerate ca repere semnificative ale oricarui itinerar, care inaugureaza perioade biografice : sfarsitul scolaritatii, primul loc de munca, schimbarile de loc de munca sau intreruperile de activitate, formarea familiei, nasterea copiilor. Aceste evenimente marcheaza schimbari de stare definite cel mai adesea in acelasi timp printr-o schimbare a situatiei personale si o modificare a statutului institutional : trecerea de la elev la salariat, de la salariat la somer, de la situatia de celibatar la cea de casatorit, de parinte, etc.

In al doilera rand, unor limite de trecere clar identificabile si datate cu precizie, corespunzatoare unor evenimente adesea marcate prin ritualuri sociale, tind sa li se substituie astazi perioade de tranzitie cu frontiere adesea imprecise si deritualizate. Schimbarile de situatie atat in domeniul privat si familial cat si in cel profesional se fac progresiv. Procese de tranzitie cu o anumita durata au inlocuit trecerile clar reperabile in timp. Sub impactul transformarilor care au afectat viata familiala si parcursurile profesionale, itinerariile s-au diversificat, etapele s-au multiplicat si au incetat sa mai fie usor identificabile prin categoriile utilizate pana atunci. Este cazul unor tranzitii ca : debutul vietii in cuplu, separarea, reluarea vietii in cuplu, intreruperea si reluarea activitatii cu schimbari de statut. La diversificarea cursurilor vietii s-a adaugat multiplicarea secventelor traversate de indivizi. Unele pot sa se suprapuna sau sa se succeada intr-un interval de timp foarte scurt, in timpul unor faze de tranzitie marcate prin treceri si intoarceri intre mai multe situatii. In aceste conditii este dificila reperarea pragurilor semnificative, datarea lor cu precizie, organizarea lor in cronologii coerente. Chestionarul standardizat surprinde imperfect itinerariile care se abat de la o derulare relativ lineara si asteptata a evenimentelor.

In al treilea rand, moduri de viata si evenimente adesea traite in mod dramatic si socialmente stigmatizate au devenit mai banale la nivelul generatiilor tinere si sunt mai bine acceptate. Este cazul generalizarii coabitarii in afara mariajului, cresterii cazuisticii de rupturi de cupluri, consecintele si efectele perverse ale scaderii natalitatii.

In al patrulea rand, chestionarele, privilegiind situatiile care au durat mai mult de sase luni, surprind cu dificultate discontinuitatile din parcursurile profesionale, atat pentru femei care sunt adesea caracterizate de intreruperi si reluari de activitate, schimbari de statut, pozitii intermediare intre activitate si inactivitate, cat si pentru tinerele generatii, barbati si femei. Criza de locuri de munca in plina perioada de tranzitie socio-economica a tarii a afectat in mod deosebit modul de intrare in campul muncii al tinerelor generatii. Unor locuri de munca stabile s-au substituit servicii precare, cu alternari rapide de perioade de lucru temporar, de somaj, de stagiu sau de formare complementara. Deja incepand cu 1975, urmare aplicarii decretului care reglementa 'intrarea planificata' in campul muncii pentru tinerii iesiti din licee, scoli profesionale si invatamant superior, pe baza de 'repartitie de Stat', exista in Romania o bulversare completa in ce priveste insertia profesionala si teritoriala a tinerilor. Dupa schimbarile din 1989, urmare unor incercari de ajustare a acestor insertii atat la nivel profesional, cat mai ales la nivel teritorial, asistam la efecte perverse inca mai bulversante. In aceste cazuri, dificultatile cresc indata ce se pune problema surprinderii interrelatiilor dintre evenimente. Non-exhaustivitatea cronologiilor profesionale sau familiale face aproape imposibila masurarea incidentei evenimentelor asupra traiectoriilor, surprinderea proceselor de trecere de la o situatie la alta si descrierea interferentelor intre cele doua domenii.



In al cincilea rand, fenomene care, anterior, erau cel mai adesea simultane se disociaza in timp si reprezinta tot atatea etape. Ordinea insasi a etapelor care prevala in generatiile mai vechi poate fi astazi bulversata.

In al saselea rand, informatiile provenite din chestionarele formalizate privesc cand individul anchetat (ca in general evenimentele vietii profesionale care tin mai degraba de itinerariul individual), cand partenerul sau, cand grupul sau familial (ca in general evenimentele din istoria cuplului). Astfel, interpretarea coincidentei mai multor evenimente adesea distinse in mod formal ca privind exclusiv individul sau grupul sau familial, nu mai este evidenta. Ancheta etnobiografica pune in centru grupul familial si grupurile de apartenenta sociala si asociativa.

In al saptelea rand, in ce priveste mobilitatea geografica si rezidentiala, ea poate fi o miza centrala in formarea traiectoriilor sociale. Cauzele sale reale si consecintele sale raman in general putin cunoscute mai ales prin chestionarele standardizate care nu reusesc sa sesizeze implicatiile profunde si chiar perverse ale mobilitatii teritoriale.

In al optulea rand, productiei oricarei biografii, indiferent de modul de culegere, ii sunt inerente fenomenele de selectie, omitere, condensare si de deplasare, care dau sens evenimentelor. Mecanismele de selectie urmaresc sa ierarhizeze faptele dandu-le ponderi diferite in formarea parcursurilor (de la locul central, chiar fondator al unui eveniment pana la omiterea sa). Prin oricare dintre metode, orice evocare a parcursului sau biografic, conduce persoana la efectuarea unei alegeri printre faptele care au jalonat itinerariul sau de viata si la aranjarea lor in momente forte care au scandat istoria sa. Condensarea face dificila sesizarea interactiunilor intre evenimente inscrise in domenii diferite. Coincidenta, suprapunerea de evenimente poate duce la selectionarea celui care pare socialmente cel mai semnificativ, indepartand in umbra alte fapte care au contribuit totusi de o maniera la fel de importanta la formarea parcursului. De asemenea, este dificil de surprins toate evenimentele care in sine si separat nu au decat o importanta relativa, dar care, cumulandu-se, au efecte importante asupra traiectoriei. Jocul deplasarii de la un domeniu la altul, de la o dimensiune a existentei la alta, in functie de momentul respectiv al traiectoriei, face ca logica proprie fiecarui domeniu (familial, profesional si migratoriu) ramane ascunsa.

In al noualea rand, producerea oricarei biografii, indiferent de modul de colectare, pune problema evaluarii ponderii care trebuie acordate unui eveniment in formarea unei traiectorii. Cercetatorul este tentat sa nu retina ca evenimente decat pe cele care marcheaza traiectoriile, ceea ce nu exclude faptul ca anumite evenimente fara mari consecinte, cel putin aparente, asupra pantei traiectoriei sociale, au sens pentru persoanele care le traiesc. In plus, un asemenea eveniment survine rar singur si se asaza in cadrul unei constelatii de evenimente, care desemneaza momente cheie de bifurcare a itinerariilor individuale si familiale. Aceasta aranjare, imbinare particulara da sens fiecaruia din evenimentele care o compun.

Exista in cercetarea sociala numeroase tentative de juxtapunere a celor doua demersuri de cercetare, cantitativ si calitativ, fara interconectarea lor in profunzime. Cantitativul este proba iar calitativul aduce 'suflet' si 'aeriseste' tablourile. Eu am urmarit complementaritatea lor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 733
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site