Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Comunicarea interactiva la tineri

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Comunicarea interactiva la tineri

In conditiile in care viteza de transmitere a informatiilor de la distanta, prin mijloace tot mai sofisticate si mai diversificate, atinge dimensiuni nebanuite, nevoia de comunicare directa, interactiva a persoanelor si grupurilor umane in viata lor sociala devine imperioasa.

In cercetarea intreprinsa de noi si prezentata in continuare, conceptul de comunicare interactiva este inteles ca find distinct si diferit de cele de comunicare persuasiva, manipulativa, promotionala, didactica sau de alt tip.

Comunicarea interactiva, in acceptia psihologiei sociale (A. Tucicov-Bogdan, 1998) se refera la o relatie speciala a partenerilor comunicarii prin viu grai (comunicare verbala) in care acestia isi exprima opiniile , accepta, resping sau aduc completari la opiniile si judecatile celorlalti in problemele lor de viata, in care sunt nemijlocit implicati. Este asadar o comunicare intersubiectiva, mutual-evaluativa, de consens, disparitati sau opozitii verbale ale partenerilor. Destul de frecvent, acest gen de comunicare este utilizat in procesul negocierilor, in care partile isi disputa un tel comun, la impaciuiri, in procesul de reconciliere, in elaborarea unor decizii colective, dar si in viata de familie, in grupurile de psihoterapie si in orice situatie de comunicare in care au loc dialogul, dezbaterea tematica, discutia la  masa rotunda , consilierea, etc.

Stimulata si cultivata in randul tinerilor preadolescnti si adolescenti, comunicarea interactiva, in opinia noastra, poate avea efecte educative benefice. Evident, asemenea celorlalte genuri de comunicare umana, comunicarea interactivaa interlocutorilor urmareste modificarea comportamentului lor social (G.miller, 1956 ; TH. Newcomb, 1970). Sub aspect psihologic, comunicarea inetractiva este mult mai angajanta decat alte forme de comunicare si, de regula, este focalizata pe satisfacerea unor interese ale inyterlocutorilor, avand o puternica motivatie cognitiva si afectiva.

Exersata de catre tineri, comunicarea poate deveni, si este de dorit sa devina, o comunicare interactiv-atitudinala, cu deschidere pozitiva catre influentele cultural-educative din societate (familie, scoala, grup de prieteni,etc.)

Observatiile comunicarii libere a tinerilor , preadolescnti si adolescnti, sondajele de incitare la  replica verbala , impreuna cu datele unor probe experimentale preliminare aplicate pe teren, ne contureaza o imagine putin satisfacatoare asupra limbajului si, in general, a comunicarii verbale a acestor tineri.

Astfel, alaturi de exuberanta si dorinta de a comunica domina vorbirea neingrijita sub aspect lingvistic, cu expresii de argou, formule socante, stereotipii verbale, formule aluzive, cu tendinte spre ironie sociala. Adesea, saracia si nuantarea simbolurilor verbale, frazele mai putin coerente, cu intreruperi si preluari, uneori paralelisme si suprapuenri, din care mai geru se poate decela ideea principala, sunt relevante pentru tendinta de exprimare a tinerilor.

Cu toate acestea, se poate sesiza un context implicit (T. Slama-Cazacu, 1954,1959,1968,1973,1995) comun informatiilor, ceea ce denota existenta unei experiente de grup a tinerilor care imprima caracteristici comune vorbirii lor.

In opinia generala a adultilor, adolescntii au un limbaj agresiv, cu expresii ireventoase si vulgare, si figureaza, de obicei, sintagme de felul : adolescentii  vorbesc urat ,  nu gandesc atunci cand vorbesc ,  vorbesc de dragul dea vorbi , etc. - consideratii care, dupa parerea noastra, nu sunt intotdeauna si total justificate.

Cercetarea intreprinsa de noi porneste de la ipoteza ca ideatia tinerilor nu se reduce la exprimarea lor verbala, ca sensurile elaborate si intelegerea relatiilor si evenimentelor umane sunt mult mai bogate decat instrumentul lingvistic in care sunt formultae si exprimate.

Proba acestei idei o aduce un experiement desfasurat dupa urmatorul design :

Tabel nr.1 - Design experimental

Lot subiecti

Varsta

Grupele

experimentale

Categoriile

experimentale

Subgrupele

Tema

investigata

Nr. = 36

Fete =18

Baieti=18

1. = 12 f

2. = 12 b

3. = 6f + 6b

A=avertizatii

B=neavertizatii,

receptivii

A = 6f ,6b,

mixta-3f+3b

B = -6f,6b,

mixta 3f+3b

Comunicare

interactiva

parinti-copii

*A - avertizatii = emit opinii, intretin discutia, stimuleaza participarea la discutie

B - neavertizatii, receptivii = asista la discutie, nu-si exprima opiniile , ulterior comenteaza tema discutata.

Subiectii provin dintr-un liceu din Bucuresti, sunt elevi in clasele terminale si au participat voluntar, intr-un cadru informal la o discutie de grup, cu inregistrare audio accepatat de subiecti, timp de 15 minute la fiecare grupa experimentala.

Inregistrarea discutiei a fost transcrisa si analizata sub aspectul ideilor din continutul replicilor verbale ale participantilor, permitand urmatoarele constatari :

Subiectele care apar in mod dominant in discutiile tinerilor investigati cu parintii sunt prietenile si prietenii acestor tineri, inclusiv prietenia parinte-copil ; incerderea reciproca dintre parinti si copii ; dreptul tinerilor adolescnti la experientele proprii ; inconsecvente in opiniile si comportamentele parintilor, s.a.

In acelasi timp, apar relevante in replicile verbale ale subiectilor dorinta de comunicare cu parintii si apelul la experienta de viata a acestora.

Remarcabial este sublinierea de catre tineri a ceea ce pretuiesc ei in conduita parintilor - cinstea, corectitudinea, ajutorul dat la nevoie, protectia, etc.

Participarea subiectilor la discutia de grup, in functie de stimularea unora ( avertizatii) si retinerea altora de a participa (neavertizatii), conform instructajului primit, a fost apreciata si cantitativ, prin numarul interventiilor in discutie, asa cum apare in tabelul de mai jos :

Tabel nr. 2 - Frecventa interventiilor in discutie

Avertizati

Nr. %

Neavertizati, receptivi

Nr. %

Grupa 1 (fete)

60

Grupa 2 (baieti)

Grupa 3 (mixta)

99 38

Se constata urmatoarele :

In toate grupele experimentale , subiectii avertizati au mai multe interventii decat cei neavertizati, receptivi.

Subiectii avertizati, din grupa a treia - mixta (fete si baieti), sunt mai participativi decat cei din celelalte grupe.

Argumentarea situatiilor actualizate de subiecti in discutia purtata in grup a fost facuta ulterior prin discutii in grupe mici, de cate trei subiecti. Din analiza acestora rezulta urmatoarele :

Argumentele adolescentilor in favoarea si in defavoarea copiilor si parintilor se refera la caracteristici de personalitate , nevoia de independenta si experiente personale, atitudinile parintilor (inclusiv cea de comunicare, intelegere si incredere ), diferentele de opinii, etc.

In toate cele trei grupe experiemntale au fost formulate mai multe argumente care il justifica pe tanar decat cele care il acuza privind comportamentul si atitudinile fata de       parinti.

De asemenea, este de notat faptul ca adolescentii gasesc mai multe argumente de acuzare decat de justificare a unor comportamente, atat ale parintilor cat si ale copiilor. Se manifesta o tendinta dea scoate in evidenta greselile, defectele, motivele de nemultumire mai mult decat de a gasi solutii si a cauta sa inteleaga comportamentele vizate.

In concluzie constatam :

O disponibilitate crescuta a tinerilor pentru comunicarea verbala interactiva, precum si interesul acestora de a discuta relatia dintre ei si parinti.

Ideatia lor, bogatia gandirii, intelegerea fenomenelor umane depasesc cu mult nivelul exprimarii verbale si al mijloacelor lingvistice necesare pentru a comunica interactiv.

In discutiile purtate, tinerii accentueaza atitudinile si valorile implicate in realtiile lor cu parintii.

In consecinta, consideram ca sunt necesare atat crearea unor contexte iinformale d stimulare a discutiilor adolescentilor pe teme de interes pentru ei, cat si exersarea limbii romane pentru a largi exprimarea corecta, culta in cadrul comunicarii interactive a tinerilor.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1273
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved