Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


DESPRE LIBERTATE LA GRECII ANTICI

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Individ si societate
TIP IDEAL
INDICATORII DE EXCLUZIUNE/INCLUZIUNE SOCIALA
VIOLENTA IN SCOALA
Canicula se trateaza si cu stranduri si bazine de inot
Teoriile stratificarii : de la Locke la Weber
CONTRIBUTIA LUI VILFREDO PARETO LA DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI MODERNE
PERSPECTIVA SOCIO-DEMOGRAFICA ASUPRA FAMILIEI
MOBILITATEA
EFECT HALO


DESPRE LIBERTATE LA GRECII ANTICI

In multe dintre aprecierile si acceptiunile pe care noi le conferim astazi libertatii se regasesc idei ale antichitatii grecesti si romane, care au ramas valabile si in conditiile lumii contemporane .



Marii ganditori ai antichitatii grecesti ( Socrate, Platon, Aristotel ) mai tarziu Epictet, dar si cei romani precum Marcus Aurelius, Cicero, au dezvoltat o serie de puncte de vedere cu privire la libertate.

Grecii au acordat o atentie deosebita libertatii sociale, si in special celei politice, de care trebuie sa beneficieze cetatenii in cadrul statului ( cetate = polis ) in care traiesc .

Libertatea individuala a reprezentat pentru ei o problema mai putin interesanta, sau una secundara .

Aristotel ( 384 322 i.e.n. ) in lucrarea sa Politica precizeaza ca omul insusi in esenta sa este o fiinta sociala, traitoare in stat ( polis ), este dupa expresia sa zoon politikon , adica un animal social-politic, care trebuie sa participe in primul rand la treburile statului si sa se supuna legilor sale .

Politica este esentiala , deoarece ea ii ofera cetateanului posibilitatea de a se civiliza, de a-si modera moravurile prin institutii, prin cultura .

Statul este forma cea mai elaborata a societatii , si numai el are drept finalitate realizarea unei vieti depline si fericite a oamenilor liberi. Omul nu poate singur sa-si asume sau sa-si realizeze dorintele, aspiratiile, intr-un mod satisfacator si nici sa atinga perfectiunea la care numai statul poate sa ajunga.

Individul nu poate trai in afara statului si el are valoare doar ca membru al statului, nu prin sine insusi .

Aparitia statului reprezinta punctul culminant al unui proces natural, deoarece omul este de la natura un animal politic a carui viata se desfasoara numai in stat, in comunitatea politico-sociala. De aceea statul este o comunitate perfecta pentru om si in consecinta, nu putem prospera si avea o viata buna decat ca cetateni ai unui stat .

Aristotel s-a preocupat in mod esential si de problema cetateniei, adica a oamenilor liberi intr-un stat . Cetatean nu era orice membru al cetatii , al polisului . Trebuie de asemenea precizat, ca statele in acea perioada nu se comparau cu cele de astazi ca numar de membri. In acele vremuri orasele-state, precum Atena sau Sparta aveau un numar restrans de membrii ( cateva mii sau zeci de mii de locuitori).

Cetatean in Grecia antica este numai cineva care este eligibil in functii politice, si numai el are anumite drepturi si libertati, in speta politice, in stat .

Sclavii, strainii, prizonierii de razboi, rezidentii, femeile nu aveau dreptul de a fi alesi in functii politice . Dreptul de a fi educati se acorda tuturor acestor oameni dar nu si dreptul de a alege sau de a fi alesi in functii sau consilii de stat .

Cetatenii in Grecia antica se identificau cu oamenii liberi . Societatea este ferm impartita in oameni liberi ( cetatenii ) si oameni neliberi, in doua categorii si anume , cei care comanda, oamenii liberi si cei care se supun, sclavii . Aceasta diviziune este considerata naturala si nu sociala, adica unii oameni au rolul si statutul de conducatori, iar altii de condusi, si diferentele dintre aceste doua categorii de oameni nu au nimic nelegitim in ele .

Adevaratul cetatean ,om liber, trebuie sa participe la activitatea politica a statului , ceea ce cere timp si educatie, intrucat aceasta participare nu se face fara un temei educational si nici la intamplare .

Cetateanul insusi trebuie sa stie si cand si cum sa se supuna legilor statului , si cand si cum sa comande si sa ia decizii majore cu privire la evolutia problemelor statului sau .

Cetatenii lui Aristotel sunt oameni liberi , dar libertatea lor nu este totuna cu a face ce vrei . Pentru un astfel de ideal, de libertate individuala Aristotel nu manifesta nici un fel de simpatie . In viziunea sa libertatea este pur si simplu opusul sclaviei , adica cetatenii nu sunt sclavi , nu sunt proprietatea cuiva , nici macar a statului, deci sunt liberi . Pe acest temei B. Constant ( 1767 1830 ) , liberal elvetian si ganditor profund asupra problemei libertatii, face observatia conform careia anticii intelegeau libertatea exclusiv in termeni de cetatenie, de libertate politica pe care o identificau cu dreptul de a participa la adunarile politice din agora , unde erau dezbatute si adoptate deciziile publice si legile statului .

Benjamin Constant observa ca un astfel de drept nu garanta nici unul dintre drepturile individuale ( private ) pe care ganditorii moderni le asociaza ideii de libertate .

Pentru antici singura viata demna de a fi traita, si libera, era aceea de cetatean al unui stat anume . Oamenii fiind ganditi in primul rand ca parti ale statului, interesele personale ale lor sunt subordonate celor generale sau binelui general al statului .

Aristotel considera ca cel mai bun stat este acela cu o forma de guvernamant constitutionala, in care toti cetatenii au acces cel putin la unele functii, si in virtutea acestui fapt sunt pe rand , guvernanti si guvernati .

Deciziile colective intr-un stat bazat pe lege, pe Constitutie, au sansa cea mai mare sa fie decizii eficiente, bune, si oricum o decizie colectiva are mai mare probabilitate de a fi buna decat una individuala .

Constitutia ( legea ) ofera cadrul politic si juridic formal cel mai adecvat libertatii politice a cetateanului, in care sa se realizeze scopul cel mai important al statului, si anume bunastarea generala a tuturor cetatenilor statului respectiv .

Guvernantii alesi de cetateni prin vot liber au datoria sa elaboreze legile care sa asigure o viata buna, tuturor membrilor statului . Intr-un regim statal constitutional predomina moderatia, in care cetateanul gaseste un echilibru social corect intre merit si libertate, intre conducere si supunere deliberata fata de legile de drept, constitutionale ale unui stat, ce-si propune ca scop final binele general al tuturor cetatenilor sai .

In mod concret libertatea in conceptia lor si in practica vietii sociale consta in urmatoarele drepturi politico-sociale, generale ale tuturor cetatenilor in mod egal :

a)     dreptul de a delibera in piata publica ( agora ) asupra unor probleme legate de suveranitatea statului ;

b)    dreptul de a delibera asupra problemelor pacii si ale razboiului ;



c)     dreptul de a participa la incheierea unor tratate de pace, de cooperare, de raporturi cu alte state ;

d)    dreptul de a participa prin vot la alegerea guvernantilor si a legilor statului ;

e)     dreptul de a decide, de a hotari cu privire la anumite probleme speciale aparute in viata cetatii cum ar fi : condamnarea, acuzarea, judecarea sau achitarea unor magistrati sau cetateni ce au incalcat legile cetatii ;

f)      dreptul de a-i obliga pe guvernanti si magistrati sa apara in agora, in fata poporului pentru a-si prezenta activitatea si de a da seama de modul cum au actionat in functiile lor de la nivelul puterii politice si juridice, in vederea apararii intereselor generale ale cetatenilor ;

g)     dreptul de a examina actele si gestiunea magistratilor si de a-i inlatura daca nu au promovat in activitatea lor binele general al cetatenilor .

Putem trage concluzia , macar din aceasta enumerare de drepturi pe care cetatenii greci le aveau

cu cateva secole inaintea erei noastre, ca libertatea politica a cetateanului era destul de bogata si de concreta , si ca ea functiona in mod real, ca grecul se bucura de aceasta .

Putem de asemenea, conclude ca daca aceasta libertate politica functiona ca atare pentru fiecare cetatean in parte, atunci ceea ce numim astazi participarea democratica a omului ca individ la viata statului, a deciziilor sale, a felului in care guvernantii si magistratii isi fac datoria fata de cetateni, era la greci asigurata in planul realitatii concrete politico-sociale .

Constiinta de om liber a grecului credem ca avea destule temeiuri de a exista, iar guvernantii erau nu numai alesi in mod democratic de catre cetateni, dar si controlati in deciziile lor majore, macrosociale, economice, politice, militare , educationale etc.

De asemenea ne-am bucura daca am putea constata ca lucrurile in privinta libertatii cetatenesti, politice a omului din Romania de astazi ar functiona macar la parametrii de atunci, atinsi de grecii antici . Dar elementele pozitive, si ferme ale acestui fel de libertate prioritara la anticii greci, libertatea politico-sociala nu ne impiedica sa precizam si limitele acestei conceptii nu numai pentru vremurile sociale contemporane, dar si pentru cele de atunci si mai ales pentru cetatenii de atunci .

Astfel individul suveran, liber in treburile publice, politice ale statului era nesuveran si neliber in relatiile sale particulare, in viata privata, individuala .

Independent politic individul este dependent in planul vietii individuale, a modului cum isi organizeaza existenta in ce fel crede sau nu crede in Dumnezeu, in modul de a-si educa copiii etc.

Actiunile omului in viata sa privata sunt supuse unei supravegheri severe din partea statului si ele trebuie obligatoriu sa corespunda modului de a fi concepute si organizate de catre stat .

Individul nu are independenta, libertate de decizie in privinta opiniilor sale, a convingerilor, a conceptiilor despre existenta, sau a conditiei religioase . Singurii zei in care individul avea voie sa creada erau cei oficiali, ai statului respectiv . A-ti alege un alt cult religios , decat cel legal in stat era echivalent cu a comite o crima, pentru care individul era judecat in agora si pedepsit cu moartea .

Un exemplu celebru este insusi Socrate ( 469 399 i.e.n. ) care a fost condamnat la moarte pentru ca a promovat ideea ca prima si cea mai importanta virtute a unui tanar , a unui om , este stiinta ( cunoasterea prin stiinta ) . De aici, statul atenian in care traia Socrate, a tras concluzia ca el se face vinovat de refuzul de a-i recunoaste pe zeii pe care ii cinsteste cetatea ( statul ) si de introducerea altor zei ( in cazul sau = stiinta insasi ) . Deci prin acest fel de educatie in spiritul stiintei Socrate provoaca un al doilea delict si anume de corupere a tinerilor . Pentru aceste doua delicte ( decizii libere ale lui Socrate ) este condamnat de cetateni ( de stat ) la moarte .

Concetatenii sai l-au condamnat la moarte printr-un tribunal popular (democratic) intr-o Atena democratica mandra de propria-i toleranta .

Platon , elevul lui Socrate, singurul care ne ofera in Dialogurile sale ideile maestrului , ne spune ca acesta considera viata politica a Atenei deficitara din mai multe puncte de vedere .

In primul rand pentru ca activitatea politica de guvernare a unui stat necesita o pregatire si o cunoastere adecvata pentru a fi eficienta si echitabila .

Apoi deciziile cele mai importante in stat se iau prin intermediul votului majoritar, desi cei mai multi oameni nu au nici timpul, nici pregatirea necesara spre a realiza asemenea acte sociale majore .

Politicianul, spre deosebire de medic nu este ales prin prisma pregatirii sale profesionale, ci prin priza la multime .

In dialogul lui Platon GORGIAS Socrate ii critica pe politicienii atenieni de a nu se preocupa decat de fast si prosperitatea lor si nu de problemele reale ale cetatenilor . Asemenea atitudinii libere care erau proprii lui Socrate dupa spusele elevului sau celebru, Platon, nu erau tolerate in Grecia democratica, ci dimpotriva, aspru pedepsite .



Concluzia se impune de la sine, si anume ca libertatea sociala, politica si nu cea a individului a fost prioritatea filosofiei politice a antichitatii . Conceptia despre libertate a acestei perioade o putem sinteza in urmatoarele idei :

a)     Statul este factorul fundamental in organizarea social-politica, si chiar daca cetatenii liberi participau la deciziile sale, ei erau obligati sa se supuna acestora in totalitate .

Oricare individ care le nega, le sfida, sau le incalca din convingeri proprii , opuse celor ale statului, era exclus din stat prin pedeapsa.

Individul este supus statului si dependent de el .

b)    Relatia stat-cetatean este asimetrica unul este stapanul ( statul ) celalalt supusul(cetateanul) .

c)     Nesupunerea unui individ la o lege sau alta a statului este apreciata ca provenind dintr-un spirit de nesupunere fata de intreg sistemul de legi ale statului .

d)    Individul ca persoana cu ideile, convingerile, opiniile, interesele si aspiratiile sale nu reprezinta o prioritate pentru gandirea folosofico politica a polisurilor grecesti.

Individul traieste intr-o republica , intr-un stat democratic in care are libertate

politica, dar ca persoana privata este foarte limitat si chiar aservit republicii, statului .

Supunerea totala a individului fata de stat si legile sale scoate libertatea

individuala din preocuparile statului antic grec si o sacrifica in favoarea libertatii cetatenesti, politice .

Avand in vedere faptul ca statele antice erau relativ mici si ca ele isi asigurau independenta, suveranitatea si deci existenta, de regula prin intermediul razboiului fie de aparare, fie de cucerire, problemele politico-organizatorice de guvernare ale statului predominau fata de cele private ale fiecarei persoane in parte.

Vom constata ca in perioada moderna , statele vor fi preocupate in primul rand de comert, de bunastare, ceea ce va face din libertatea individuala, din individualismul liberal o valoare fundamentala a statelor moderne.

Asupra modului de a intelege libertatea in Atena antica si Roma republicana se exprima si Friedrich August von Hayek ( 1899 1992 ) in lucrarea Constitutia libertatii si credem ca punctul sau de vedere este semnificativ . El este adeptul ideei ca o ordine sociala liberala este aceea care reduce la minimum coercitia si constrangerile fata de cetatenii sai, si prin organizarea sa aduce foloase materiale acestora .

Asemenea regim social permite fiecarui cetatean sa-si realizeze interesele individuale si preferintele si sa evite constrangerile altora .

Dar daca a fi liber inseamna si a fi scutit de violenta si constrangerea altora , atunci trebuie inteles faptul ca aceasta libertate nu se poate realiza acolo unde nu este lege. Dar scopul legii nu trebuie sa fie acela de a aboli sau restrange libertatea individuala, ci acela de a o prezerva si a o spori .

Unde nu este lege intr-o comunitate umana , nu este nici libertate individuala sau sociala .

De aici tragem concluzia ca libertatea in nici o perioada istorica nu a insemnat permisiunea ca orice om sa faca orice vrea, fara nici o conditionare sau raportare la ceva sau la cineva. Grecii antici au inteles acest lucru si Hayek crede ca in antichitatea tarzie, si la Atena si la Roma, au aparut si preocupari ale statului pentru libertatea individului ca persoana .

Acest lucru , spune Hayek, in lucrarea citata mai sus, se vede din importanta acordata ideii de egalitate a tuturor cetatenilor in fata legilor , independent de pozitia lor sociala, de guvernanti sau de guvernati, conducatori sau supusi. Conceptia despre libertate a grecilor si romanilor antici s-ar traduce in epoca moderna, si astazi in cea contemporana, prin idei ca :

statul de drept;

guvernarea statului realizata prin legi;

domnia legilor si nu a oamenilor in stat;

egalitatea tuturor membrilor statului in fata legii.

Toate aceste idei traduc si exprima libertatea ca atribut uman , social, sub

diferitele ei forme de manifestare , individuala sau sociala.



Atena condusa de Pericle dispunea nu numai de libertatea politica ce se referea la participarea cetatenilor la guvernarea statului, deoarece legile erau aceleasi, egale si pentru nobil si pentru cel umil . In acest fel crede Ernest Barker in lucrarea Teoria politicii grecesti ca i se oferea cetateanului nu numai libertatea politica de a controla politica publica, cat si certitudinea de a fi guvernat in mod legal , in conformitate cu reguli si legi cunoscute .

Libertatea care consta in aceasta certitudine a individului de a trai in egalitate, dar si de a fi aparat si protejat de legi egale pentru toti, garantate de stat, este chiar mai importanta decat libertatea politica si acest fel de libertate este una individuala.

Nici un om nu-si poate realiza viata sa privata in conformitate cu interesele si aspiratiile sale intr-un stat bazat pe coruptie, pe ilegalitate, intr-un stat in care domnesc oamenii si nu legile .

De la greci ne parvine termenul de isonomie care inseamna egalitatea legilor statului pentru toate felurile de persoane, precept fara de care nu poate fi vorba de egalitate individuala nicaieri in lume si in nici un timp istoric, antic, modern sau contemporan .

Isonomia impiedica conducerea arbitrara , de catre oameni ( guvernanti, tirani ) a societatii .Democratia crede Hayek este un termen referitor la libertate care presupune pe cel de isonomie .Democratia inseamna, tot de la greci, cererea de participare egala a cetatenilor la guvernare .

Hayek , citandu-l pe Aristotel spune ca, la grecii antici contrar unor pareri ( v. B. Constant ) libertatea individuala inseamna tocmai faptul de a nu te afla la bunul plac al altora, ci protejat de legi si traind nu sub domnia oamenilor, ci a legilor egale pentru toti . De aceea, felul grecilor antici de a concepe libertatea nu este contrar libertatii individuale, pe care acestia o conditionau de un climat social dominat de legi, si nu de vointa arbitrara, de bunul plac al guvernantilor, de coruptie, ei o conditionau de respectarea tuturor a legilor sub care traiau.

Aceasta supunere deliberata fata de legi, spune Hayek nu este opusa acceptiunii libertatii individului, ca drept de a dispune si de a-si orandui viata dupa vointa proprie, pentru ca nici un individ nu e liber intr-o societate corupta, unde legile nu se respecta , ci se incalca chiar de catre guvernanti care nu conduc dupa legi, ci dupa vointa lor interesata si arbitrara .

Guvernantii , spune Hayek , erau ganditi la grecii antici ca pazitorii fermi si ca servitorii constienti ai legilor statului , dezbatute si hotarate de cetatenii liberi in agora .

Intr-un stat de drept nu trebuie sa guverneze poporul, ci legea, daca vrem ca individul sa beneficieze de libertate ca persoana . Cand guvernarea nu sta in legi, atunci omul nu este liber nici in plan individual , nici in plan social-politic , crede autorul citat, Fr. Hayek , si crede ca uzul modern al libertatii provine din ideea lui Aristotel si anume aceea ca guvernarea intr-un stat trebuie sa stea sub legi si nu sub vointa oamenilor, fie ei si cei mai luminati guvernanti .

In Roma republicana , faimoasele Legi ale celor Douasprezece Table , o imitare deliberata a legilor lui Solon din Atena, constituie baza libertatii si astazi .

Conform acestui cod juridic, prima lege consta in faptul ca intr-o republica ( in cazul nostru Roma ) nici un privilegiu nu va fi promulgat in favoarea unei persoane particulare , oricine ar fi ea, si in detrimentul altor persoane, contrar legii comune pentru toti cetatenii indiferent de rangul lor . Asemenea lege constituie , arata Hayek, baza sistemului de drept privat , fundament al libertatii individuale .

Cicero Marcus Tullius ( 106 43 i.e.n. ), ganditor si orator roman a transmis conceptia Romei republicane cu privire la statutul libertatii in statul de drept sub forma principiului conform caruia respectam legea pentru a fi liberi, sau ca judecatorul trebuie sa fie doar gura prin care vorbeste legea .

Hayek crede ca este si meritul ganditorilor antici care ne-au transmis ideea ca intre lege si libertate nu exista nici un conflict .

Libertatea depinde de atributele legii, generalitatea si certitudinea sa depinde si de limitele impuse de lege puterii discretionare a autoritatilor politice ale statului .

La Roma antica exista in plan real o deplina libertate pe plan economic a individului, de unde si prosperitatea statului din acea epoca . Acest mod de a gandi libertatea individuala pusa sub protectia legii, spune Fr. Hayek incepe sa se erodeze incepand cu secolul al II-lea e.n. in favoarea unor conceptii socializante, colectiviste despre libertate, ceea ce a condus la un fenomen negativ cu privire la libertatea individului si anume acela de a scoate libertatea de sub incidenta, dar si de sub protectia legii statului .

Aceasta perioada nefavorabila libertatii individului protejat de legile statului va dura in jur de 1000 de ani , pana cand libertatea individuala ca principiu de baza al societatii se va afirma din nou in Anglia, imediat dupa moartea reginei Elisabeta .

Cand regele a intrat in conflict cu parlamentul pentru instituirea monopolului sau asupra industriei carbunelui, englezii au inteles ca a avea controlul asupra productiei inseamna crearea de privilegii .

In consecinta s-a precizat cu fermitate ca dintre toate drepturile supusilor statului, regelui in cazul nostru , cel mai important este acela de a fi calauziti si guvernati de principiile datatoare de siguranta ale legilor si nu de o forma de guvernare nesigura si arbitrara, chiar sub forma de monarhie .

Din aceasta idee a decurs alta si anume aceea a dreptului de a nu fi nici un om supus nici unei pedepse care sa aduca atingere vietii si bunurilor sale, decat acelea adoptate prin consimtamantul democratic in parlament .

In consecinta parlamentul ca organ legislativ al statului , trebuie sa lase toate problemele de drept sa fie masurate cu linia aurita si dreapta a legii si nu cu coada nesigura si inselatoare a puterii discretionare a oamenilor, chiar daca ei sunt regi . Pentru a fi drepturi, libertati, trebuie ca legea sa fie suverana in stat si la fel, pentru regi sau supusi .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1123
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site