Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INSTITUTIILE SI ORGANIZATIILE SOCIALE - Scoala si integrarea profesionala

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Canicula se trateaza si cu stranduri si bazine de inot
CONFLICTUL CONJUGAL SI FACTORUL INDIVIDUAL
RELIGIILE POPULATIILOR TRIBALE DIN AFRICA AMERICA, ASIA, AUSTRALIA SI OCEANIA
DIVORTIALITATEA
ANCHETA SOCIALA - FORMULAR
Noile educatii
PROBLEME SOCIALE: LOCUIRE, SARACIE
INTERDEPENDENTA TRADITIONALITATE – MODERNITATE – STIL – VALOARE – FORME COMUNITARE
DE LA VIOLENTA SOCIALA LA MALTRATAREA SI ABUZUL COPILULUI IN FAMILIE
CONFLICTUL CONJUGAL

INSTITUTIILE SI ORGANIZATIILE SOCIALE

1.Scoala si integrarea profesionala

A.Invatamant si societate



Termenul de scoala ‘scoala’ isi are originea in limba greaca si inseamna timp liber sau recreatie. In societatile preindustrial invatamantul era accesibil unui numar restrans de indivizi, anume celor din clasele privilegiate economic. Tiparul avea sa modifice aceasta stare de fapt. Prima tiparnita din Occident a fost inventata de Johann Gutenberg in 1454. Tiparirea a permis circulatia pe scara larga a textelor si documentelor. Folosirea crescanda a materialelor scrise in diferite domenii ale vietii a avut drept consecinta extinderea procesului de alfabetizare – respectiv a capacitatii de a citi si de a scrie la un nivel de incepator. Educatia in forma sa moderna – adica instruirea elevilor in cadrul unor asezaminte destinate special acestei activitati – a aparut treptat.Majoritatea populatiei a continuat sa fie exclusa din sistemul de educatie in primele decenii ale secolului XIX cand in tarile europene si in Statele Unite au fost infiintate sisteme de scoli primare. Procesul industrializarii si expansiunea oraselor au impus dezvoltarea unui invatamant institutionalizat.

Ca proces social educatia se realizeaza prin mai multi factori intre care si sistemul de invatamant. Acesta indeplineste o serie de functii :

-interna : de instructie si educatie.

-externa : de selectie si reproducere sociala a culturii.

In societatea moderna educatia formala completeaza rolul familiei in procesul de socializare al tinerilor. Educatia formala este acea forma de educatie realizata prin actiuni de predare si instruire de catre un personal specializat, pe baza unor obiective prestabilite si in cadrul unor institutii scolare structurate ierarhic in conformitate cucrietrii de varsta si de performanta.scoala nu asigura elevilor doar o serie de cunostinte universal valabile, ci le ofera modele pentru autoeducatie(idealul autonomiei educationale).De asemenea scolile nu ii invata pe indivizi numai adevaruri si procese de gandire, le transmite normele si valorile societatii in care traiesc.

Cele doua categorii de functii ale invatamantului au menirea de a conexa sistemul de a conexa sistemul de invatamant pregateste forta de munca necesara in sistemul economic.

Sociologia educatiei cunoaste diferite orienteri teoretice. Una dintre acestea este aceea a lui Pierre Bourdieu si J.C. Passeron ( in lucrarea ‘La reproduction. Elements pour une theorie du systeme d’enseignement’1970), respectiv a lui B. Bernstein (‘Studii de sociologia educatiei’ 1978) : ei dezvolta teoria reproductiei culturale. P.Bourdieu isi propune sa demonstreze de sistemul de invatamant. Reproductia culturala se refera la modurile in care scoala ,. Alaturi de alte institutii sociale, participa la perpetuarea inegalitatilor sociale si economice de-a lungul generatiilor de indivizi. Pentru Bourdieu actiunea pedagogica este in mod obiectiv o violenta simblica ca impunere printr-o putere arbritara a unui arbitrar cultural. Sistemul de invatamant asigura conditiile institutionale ale exercitarii muncii pedagogice a unui habitus omogen si stabil la un numar cat mai mare posibil de destinatari legitimi, ascunzand dependenta sa fata de raporturile de putere si relatiile dintre clasele dominante si cele dominate.

Habitus : mod personal sau generic de a fi, a gandii, a actiona, sau a reactiona in conformiatate cu valorile, normele sau principiile reprezentative sau dominante intr-o cultura sau cultura intr-un sistem social.

Bourdieu sustine ca habitul-ul se manifesta prin scheme de perceptie,de gandire, de apreciere si de actiune partial sau integral identice la toti membrii unei clase sau categorii sociale, contribuind astfel la productia si reproductia integrarii intelectuale si a integrarii morale a acesteia.

In anii 70 Basil Bernstein intreprinde un demers teoretic pentru a intelege modul in care functioneaza institutiile cultural-educative. El se concentreaza asupra principiilor si mecanismelor transmiterii de simboluri cu ajutorul limbajului; aceste principii si mecanisme – este de parere Bernstein – au drept scop asigurarea unor conditii prielnice reproducerii culturale. Structura de clasa se asociaza cu coduri diferentiate de comunicare, finalizandu-se in structuri si modele mentale si in forme specifice ale constiintei individuale – care stau la baza anumitor identitati de clasa. Modurile de transmitere a valorilor culturale condulc la formarea unor tipoligii a constiintelor individuale incadrate in structura de clasa pe care o reproduc : ‘structura relatiilor sociale determina principiile comunicarii si modeleaza formele constiintei. Rezulta ca prin schimbarea structurii comunicarii si astfel sociale se pot schimba principiile comunicarii si astfel se schimba si formele constiintei’.

B.Cautarea unui loc de munca

Cautarea angajeaza individul intr-un sistem de relatii directe sau indirecte cu diferiti purtatori ai informatiei.

Din punct de vedere al gradului de structurare,cautarea poate fi :

a)formala : urmeaza un plac prestabilit si se desfasoara intr-un cadru oficial de manifestare ( de ex. Oficiul pentru fortele de munca).

b)informala : spontana, lipsita de regularitate si de un cadru oficial de manifestare.

Cautarea directa ( contact nemijlocit angajator – angajat) sau indirecta (prin reprezentanti).

C.Ocuparea si integrarea socio-profesionala

1.Autocunoasterea cunoasterea trasaturilor de personalitate (aptitudini, priceperi, deprinderi, temperament). Presupune cunoasterea calitatilor si defectelor – corijarea neajunsurilor.

2.Informarea – cu privire la :oferte de locuri de munca ; cerintele ocuparii postului ;conditiile de lucru, de promovare si salarizare.

3.Evaluarea competentelor, a ofertelor si a proiectului profesional. Trebuie cautate acele oferte care corespund profilului educational si de personalitate, precum si asteptarilor privind remuneratia.

4.Decizia privind alegerea unui loc de munca – in urma confruntarii ofertelor cu proiectul profesional.

5.Realizarea Intocmirea documentelor necesare(C.V.,recomandare sau scrisoare de intentie),urmat de interviu sau sustinerea probelor de concurs.

Integrarea Ca Proces Social se raporteaza la:

1.mediul integrator : un colectiv de munca, o colectivitate teritoriala.

2.integratul :persoana, grup, comunitate sau tara.

Presupune : a) adaptarea la mediul integrator(comunicarea si asumarea codurilor – a normelor si valorilor grupului respectiv). b)participarea (rezultat al acceptarii in noul grup ). Integrarea profesionala este insotita de cea sociala – inchegarea unor relatii sociale.

2.Statul in societatea contemporana

A.Statul si relatia de putere

In antichitate, grecii si romanii desemnau statul prin termenii de polis sau civitas(cetate) ; politeia sau republica (res publicae) ; imperium. Termenul de stat apare pentru prima data in lucrarea  ‘principele’ a lui Nicolo Machiavelli (anul 1513).

Cuvantul ‘stat’ poate fi utilizat pentru a desemna o entitate istorica sau o idee filosofica, o forma perena de comunitate umana sau un fenomen specific modern.

Aceptiunea cea mai usuala este aceea care identifica statul cu comunitatea politica sau cu corpul politic ca atare, ceva ce a existat de-a lungul istoriei intr-i mare varietate de forme. Statul presupune o relatie stabila intre o comunitate si un teritoriu. Statul este un gen de activitate care :

a)presupune existenta unui ansamblu sttornic de relatii intro o suma de indivizi,respectiv existenta unei societati.

b)presupune existenta unei puteri ordonatoare sau a unei relatii de comanda – supunere intre oameni.

c)are un caracter exclusivist si particularizator, afirmandu-se prin contrast cu forme de organizare specifice altor comunitati umane.

Pentru ca statul sa poata institui o relatie de putere in cadrul unei societati, este necesar sa existe :



1.grupuri sociale care au o existenta indelungata

2.o structura ierarhica completa si durabila.

3.o organizare bazata pe legi scrise sau cutumiare

4.diviziunea sociala conducatori – condusi.

Intrebarea traditionala din teoria politica poate fi formulata su forma : cine trebuie sa guverneze ?

A.Un raspuns este dat de Karl Marx : puterea dominanta in societate apartine clasei care detine proprietatea asupra mijloacelor de productie. In ‘Manifestul partidului comunist’ (1848) este postulata teza potrivit carea trecerea de la o epoca istorica la alta se datoreaza luptei existente intre doua clase : clasa dominanta (propritara a mijloacelor de productie si pe cale de consecinta detinatoare a puterii politice) si respectiv clasa dominata ( obligata in absenta unor mijloace de productie proprii, sa munceasca in folosul clasei dominante, pentru a-si asigura subzistenta).Statul este un instrument de dominatie a clasei proprietara a mijloacelor de productie.In particular,in societatea capitalista, burghezia (proprietarea a mijloacelor de productie) este clasa dominanata, in vreme ce proletaritul (muncitorimea industriala) este clasa dominata. Statul capitalist protejeaza interesele economice ale burgheziei in dauna intereselor prolatariatului : ‘executivul statului modern nu este decat un comitet menit sa gestioneze afacerile comune ale intregii burghezii’. Cutoate acestea, potrivit lui Marx statul este un fenomen tranzitoriu ,un produs al societatii divizate in clase sociale in clase sociale. In faza superioara a dezvoltarii societatii omenesti si anume in societatea comunista – sociatetea care va aboli proprietatea privata si impartirea in clase sociale – statul va disparea.

B.Un alt raspuns este dat de teoreticienii elitisti. Elitismul este un mod de interpretare a politicii si a istoriei care sustine ca societatile sunt intotdeauna dominate de catre o minoritate – elita – care adopta deciziile majore in societate si concentreaza puterea in mainile sale.

Vilfreto Pareto – critic al democratiei si al scioalismului – este sociologul italian care impreuna cu Gaetano Mosca este parintele elitismului. Conform teoriei lui Pareto elita detine puterea pentru ca este inzestrata cu calitati psihologice adecvate, precum viclenia si duplicitatea, sau forta si fermitatea. Poporul nu exercita cu adevarat puterea niciodata – nici macar in regimurile democratice, unde dominatia politica reala este exercitata de un nucleu de lideri de partid. In viziunea lui Pareto toate societatile se impart in conducatori (elita) si condusi. De asemenea elita cuprinde un element guvernant si unul neguvernanat. Elita guvernanta isi mentine puterea combinanad constrangerea si consitamantul manipulat. Guvernarea reclama calitati contrastate. Ea are nevoie de flexibilitate, viclenie si capacitate de presuasiune. Dar totodata ea reclama disponibilitatea de a recurge la violenta pentru inabusirea opozitiei.Aceste seturi de calitati corespund celor doua tipuri psihologice opuse de elita : ‘vuliple’ si respectiv ‘leii’. Schimbarea politica se produce prin dislocarea uneia dintre elite de catre cealalta, dislocare datorata incapacitatii psihologice a elitei de a face fata evenimentelor. Acest fenomen al inlocuirii unei elite de catre cealalta este denumit de catre Pareto ‘’circulatia elitelor’’. ‘’Vulpile’’ – specialiste in asigurarea consensului prin diferite manevre politice – sunt incapabile sa foloseasca la nevoie violenta. Ele vor fi rasturnate de catre o contraelita care este capabilsa sa guverneze prin forta si violenta (‘’ leii ’’).Leii folosesc corectia ca mod de guvernare, dar tind sa devina excesiv de conservatori si insensibili la nevoile populatiei ; trepatat ‘’vulpile’’ infiltreaza elita (adica pe ‘’lei’’) si o transforma.

C.Scoala antopologica franceza se ocupa si ea de problematica statului.Dintre reprezentanti il mentiona pe Michael Foucault. In cartea sa despre specificul inchisorii ‘A supraveghea si a pedepsi’, respectiv in primul volum al ‘Istoriei sexualitatii’ Foucault analizeaza modul in care este produs individul sau subiectul modern. Stiintele umane impun individului o serie de categorii abstracte prin care acesta judeca propria subectivitate. In acest mod stiintele umane au creeat indivizi care se lasa supusi de catre statul modern. Statul modern guverneaza mai putin prin folosirea fortei, cat prin modelul de comportoment social promovat de stiintele umaniste.

Principiile de functionare a statului modern :

-principiul suveranitatii nationale : calitatea puterii de a fi suprema pe teritoriul national. Confera statului dreptul de a-si fixa propriile reguli, fara vreo imixtiune a altor state.

-principiul separarii si al echilibrului dintre puteri : functiile guvernamantului (executiva, legislativa, judecatoreasca) fuctioneaza autonom una fata de cealalta. Aceasta cerinta nu anuleaza interdependenta lor.

-principiul guvernarii reprezentative : poporul deleaga unor reprezentanti puterile legislativa, executiva si judecatoreasca.

-principiul suprematiei constitutionale : modul de organizare si functionare al institutiilor statului este prescris prin constitutie (legea fundamentala a statului).

B.Statul social si societatea civila

Statul social mai este cunoscut prin sintagmele ‘stat asistential’ si ‘stat-providenta’.

Stat social : termen colectiv ce desemneaza un ansamblu de politici sociale prin care se urmareste asigurarea unor servicii de baza populatiei prin fodnuri de la stat.

Functii ale statului Social :

-garantarea unui venit minim indivizilor si familiilor in vederea unui trai decent ;

-diminuarea riscurilor sociale prin sprijin acordat idivizilor si familiilor aflate in dificultatte (somaj, boala, batranete) ;

-asigurarea accesului tuturor cetatenilor la standarde ridicate de viata prin servicii sociale.

Societatea Civila : modurile de organizare sociala si economica, codurile si institutiile care nu tin de stat. Sintagma se refera la aspectele nonpolitice ale ordinii soiale contemporane. In socieatile pluraliste societatea civila constituie una dintre formele cele mai importante de aparare a indivizilor si grupurilor in fata expansiunii puterii statului, furnizand in acelasi timp mijloace de influentare a deciziilor politice.

3.Religia si biserica

A.Evolutia sentimentului religios in viata sociala

Religia : sistem unitar de credinte si practici cu privire la lucrurile sacre, ce reunesc in aceeasi comunitate morala numita Biserica pe toti cei care adera la ele. Biserica este un fenomen social iar religia reprezinta o activitate sociala cu caracter spiritual. Sociologia analizeaza religia nu din punt de vedere axiologic ci ca fenomen social, prin raportare la alte fenomene sociale. Trasatura comuna religiilor o reprezinta dihotomia sacru-profan : sacrul poate fi reprezentat prin persoane, pietre, arbori, case, locasuri de rugaciune. Pentru credincios exista un spatiu si un timp sacre – orizonturi existentiale diferite de timpul si spatiul profane, dar coexistand cu acestea. Cele doua orizonturi existentiale sacre se manifesta plenar cu ocazia sarbatorilor si ritualurilor religioase – activitati care implica o traire a sacrului si implicit o transcendere a timpului si spatiului profane.

Animismul : credinta conform careia lucrurile si fiintele sunt isufletite de spirete (sau suflete).

Fetisismul : credinta intr-un obiect, lucru, animal (fetis) – entitati percepute ca avand puteri magice.

Cultul mortilor sau al stramosilor : solidaritatea unui trib sau a unui clan este promovata prin cinstirea eroilor din trecut.

Cultul zeilor: credinta in existenta unui zeu transcendent care este creatorul intregului univers.

Politeismul : religie care admite existenta mai multor divinitati.

Triteismul : religie potrivit careia universul a fost creat de catre trei divinitati.

Monoteismul : religie care recunoaste existenta unei singure divinitati creatoare a universului.

Alaturi de familie si de stat biserica joaca un rol deosebit in viata multor indivizi, influentand comportamente si mentalitati. Nasterea, casatoria, moartea sau evenimente asistate de ritualuri religioase. Biserica pledeaza pentru limitarea sexualitatii la spatiul familial in vederea procrearii, condamnand adulterul, divortul sau metodele contraceptive.

B.Teorii sociologice privind religia




a.Teoria lui Auguste Comte :

Trecerea de la forma inferioara de credinta (fetsismul si zoolatria) la forma superioara (monoteismul crestin) s-a realizat in mod evolutiv. Explicatia sociologica a evolutiei societatilor este enuntata de Comte in legea celor trei stari – o lege a dezvoltarii istorice a umanitatii.Omenirea progreseaza de la ( 1) starea teologica de monarhie prin (2) starea metafizica de democratie la (3) starea pozitiva de scientism si industrialism. In faza teologica realitatea si adevarul se identifica cu Dumnezeu, omul avand iluzia ca poate cunoaste realitatea prin credinta. In faza metafizica speculatiei religioase i se opune speculatia metafizica ce descopera esenta si principiile lumii prin intermediul ratiunii. In faza pozitiva lumea poate fi cunoscuta prin experienta si observatie. In faza pozitiva autoritatea se bazeaza pe fapte stiitific observabile.

b.Teoria lui Emile Durkheim :

Functia religiei este aceea de a afirma superioritatea morala a societatii asupra membrilor sau, mentinand in acest mod slidaritatea sociala. Toate religiile deriva din triteism – forma comuna popoarelor primitive. Magia isasi este o suma de credinte si rituri. Magia este o actiune sociala care are un caracter public, fiind a unei anumite comunitati.

c.Teoria evolutionismului natural :

Teoria a progresului religios privind reprezentarea divinitatii (animism-antropomorfism-politeism-monoteism) si a progresului in materie de cult (decantec-magie-rugaciune-incredere morala si speranta).

C.Obiceiuri in sarbatorile religioase

In sens sociologic obiceiul presupune un sistem de reguli care se respecta intr-o actiune cu caracter repetabil. Datina :repetarea periodica a vointei sociale particulare. Obiceiul : repetarea unei voiante sociale in mod periodic.

Sarbatorile se caracterizeaza prin :

-participarea intregii colectivitati (unii ca actori, altii ca spectatori) ;

-pregatirea si intampinarea evenimentului cu ospitalitate ;

-respectarea unui ritual mostenit si care devine norma de comportare in colectivitate.     

4.Regimuri si partide politice

A.Sistemul politic si elementele sale

Sistemul politic : ansamblu coerent de elemente aflate in relatii de interdependenta, integrat in viata sociala si aflat in raporturi de interconditionare cu cosietatea in ansamblul ei. Sistemul politic defineste modul in care exercita puterea politica.

Elementele sistemului politic:

-institutiile politice: reprezentate de stat si organele sale (centrale si locale), de partidele si organizatiile politice, precum si de mecanismele care asigura participarea cetatenilor la viata politica ( de ex. referendumul, scrutinul).

-relatiile politice : ansamblul raporturilor dintre institutiile politice,dintre institutii si cetateni si relatiile dintre cetateni.

-ideile politice : teorii, conceptii, doctrine, programme si strategii politice .

-normele si valorile politice : exprima reguli de activitate impuse prin traditie sau autoritate asupra manifestarii politice a indivizilor, organizatiilor si grupurilor politice.

Regimul politic : modul concret in care functioneaza un sistem politic.

Tipologia regimului politic:

1.Democratiile pluraliste : modalitate de conducere a unuio sistem social caracterizata prin participarea in diferite forme a membrilor acelui sistem la procesul de conducere. Functiile de conducere sunt larg difuzate la nivelul grupului sau colectivitatii – de unde si denumirea de ‘pluralista’.Se caracterizeaza prin stratificare sociala accentuata, pluralism politic si existenta unei societati civile active.

‘Stratificarea sociala’ : concept ce face referire la dispunerea ierarhica a unui set de grupuri, categorii si straturi sociale pe o scala constituita pe baza unor criterii.

‘Pluralism politic’ : concept care certifica existenta si actiundea in plan politic a mai multor organizatii politice (partide, asociatii) care mobilizeaza un grup de cetateni cu scopul apararii unor interese.

‘Democratie pluralista’ : sistem de guvernare a carui trasatura dominanta o constituie existenta unei multitudini de institutii care permit exprimarea diversitatii de interese si de optiuni ale cetatenilor. Presupune existenta mai multor partide, separarea puterilor in stat, alegeri libere si periodice, diversitatea grupurilor de intere, multiplicarea organizatiilor care alcatuiesc societatea civila.

2.Autoritalismul regim politic in care exercitarea puterii nu este in intregime conforma cu normele de legitimare politica proprii democratiilor pluraliste. Spre deosebire de regimurile totalitare, autoturismul accepta un pluralism limitat, nu recurge intotdeauna la o ideologie obligatorie pentru toti cetatenii si nici nu manifesta vointa de mobilkizare intensiva a populatiei. Autoritalismul limiteaza libertatea, dar nu o suprima.Autoritalismul accepta intre anumite limite existenta societatii civile.

3.Totalitarism

1.termen aparut in comunicarea politica odata cu manifestarea in cadrul societatii europene de la inceputul secolului XX a unui fenomen de masificare, de birocratizare si de atomizare a societatii – fenomen ce a condus la credinta ca statul ar trebui sa devina ‘total’ adica sa conduca societatea in ansamblul ei.

2.termen care evoca tendinta si realitatea dominatiei societatii de catre politic.

B.Partidele si liderii politici

Partidul politic : organizatie al carei obiectiv final il reprezinta cucerirea sau influentarea puterii guvernamentale. Partidul politic exprima si promoveaza interesele politice, economice, ideologice, culturale etc. ale unor grupuri , clase sau comunitati locale, etnice, religioase.

Dreapta si stanga politica : criterii folosite pentru a caracteriza si delimita fortele politice dintr-o societate. Persoanele, partidele si asociatiile care militeaza de regula pentru programme, care urmaresc realizarea de schimbari revolutionare sau reformiste, care promoveaza justitia sociala sau egalitarismul sunt considerate a forma stanga esicherului politic. Persoanele si gruparile de dreapta (conservatorii si liberalii) sunt de regula partizane ale conservarii status quo-ului, ale inegalitatii economice si sociale , ale noninterventionismului etatic in economie.

Functiile partidelor politice :

-promovarea intereselor de grup, regionale sau (si) nationale;

-mediere intre societatea civila si stat, intre diferite categorii de interese ; rezolvarea conflictelor dintre acestea ;

-conservarea puterii in scopul asigurarii unor avantaje materiale si simbolice membrilor lor (Max Weber). In viziunea sociologului german partidul grupeaza pe baza unor criterii parti distincte dintr-o colectivitate.

-propulsarea sociala pentru acei indivizi carora le sunt refuzate o serie de cariere sociale ravnite (Robert Merton).

Partidele de opozitie ideplinesc si o serie de functii specifice :

-informarea populatiei si a guvernului despre interesele si prioritatile acestor partide ;

-promovarea unor politici si programme politice (aplicabile daca ajung la guvernare) alternative la politica guvernamentala.

Liderii politici : Sunt selectati dintre membrii unui partid si alesi prin vot. Pot candida si pot fi alesi si ca independenti. Reprezinta in Parlament circumscriptiile in care au fost alesi. Liderii politici pot fi locali sau nationali.

Reprezentativitatea : exprima caracterul unui lider politic , partid politic, sindicat sau organizatie in cazul in care acesta poate sa se exprime « in numele » unui numar semnificativ de cetateni.



In viziunea lui Max Weber oamenii politici pot fi :

-profesionisti : beneficiind de un capital financiar consistent dinainte de a intra in viata politica, ei nu depind de veniturile obtinute prin practicarea meseriei de om politic ;

-politicienii fara avere : sunt preocupati exclusiv de avantajele material-financiare ale meseriei de om politic ;

-politicienii de ocazie : cetatenii care isi exercita drepturile politice constitutionale.

5.Organizatiile

A.Ce este o organizatie ?

Organizatia: sistem structurat de interactiune umana realizat in vederea atingerii unor scopuri. Organizatia este un concept care se refera la grupuri de oameni care isi organizeaza si coordoneaza activitatea in vederea realizarii unor finalitati relativ clar formulate ca obiective, Ex. De organizati: intreprinderile economice, partidele politice, scolile, armata, spitalele.

Trasaturile organizatiei:

a)prezenta unor de indivizi care au scopuri comune si care interactioneaza.

b)existenta unei conduceri si a unor structuri in organizatia respectiva, structuri care desemneaza roluri, functii, relatii ierarhice si responsabilitati.

In istoria sociologiei preveleaza doua pradigrame traditionale care prezinta functiile sociale ale organizatiilor.

1.paradiagrama weberiana : este centrata pe birocratie ca proces general de rationalizare a activitatilor colective.

Intentia lui Weber este de a raspunde la intrebarea ‘care sunt caracteristicile unei organizari rationale care sa asigure relizarea scopurilor propuse ?’ O astefel de organizare trebuie sa respecte urmatoarele principii ;

-formularea de reguli generale si impersonale ;

-disciplina stricta in aplicarea regulilor si procedurilor ;

-sistem ierarhic de diferentiere a autoritatii;

-competente strict delimitate;

-promovarea in cariera sa se bazeze pe vechime si pe merit;

-salariu fix, diferentiat in raport cu pozitia in organizatie.

Weber utiliza termenul de birocratie pentru a desemna acest mod rational de organizatie – considerat drept singura modalitate de realizare a scopurilor propuse.

2.paradiagrama marxista: marxistii explica uriasa expansiune a birocratiei in interiorul societatii capitaliste ca fiind rezultatul pietei: tendintele interente ale acesteia catre monopolizare, nesiguranta si saracia pe care le genereaza trebuie remediate prin interventia masiva a statului, iar conflictul de clasa care o insoteste nu poate fi stopat decat printr-un aparat diversificat de constrangere. In conceptia marxista ierarhia, lipsa de transparenta si privilegiile sociale ale birocratiei decurg din statutul sau de clasa coerecitiva atat in capitalism, cat si in societatile non-capitaliste care traverseaza un proces de acumulare primitiva a capitalului sub obladuirea statului.

B.Tipuri de organizatii

1.Dupa scopurile si obiectivele specifice :

a)organizatii economice (productie, comert, servicii) ;

b)organizatii religioase (biserici, secte) ;

c)organizatii culturale ;

d)organizatii politice (partide).

2. Dupa modul de structurare :

a)organizatii formale : au structuri clar definite, se conduc dupa reguli si regulamente care specifica norme, status-uri si roluri pentru fiecare membru.

EX. : partide, sindicate, organizatii economice asociatii civice, culturale, sportive, etc.

Status : pozitie ocupata de o persoana sau de un grup in societate. Aceasta pozitie are 2 dimensiuni : una oeizontala, cealalta verticala. Dimensiunea orizontala a statusului se refera la reteaua de relatii si de schimburi reale sau posibile pe care un individ le are sau le poate avea cu alte persoane situate in ierarhia sociala intr-o pozitie superioara sau inferioara. Status-ul este definit astfel ca un ansamblu de relatii egalitare si ierarhice pe care individul le are cu alti indivizi.

Rol social : model de comportare asociat unei pozitii sociale (unui status), manifestarea drepturilor si indatoririlor prevazute de statusurile indivizilor si grupurilor intr-un sistem social. Ca aspect dinamic al statusului, rolul esprima atat comportament efectiv, cat si o prescriptie normativa. Din acest punct de vedere, rolul social reprezinta ansamblul de comportamente pe care in mod legitim il asteapta ceilalti de la individul care ocupa o pozitie sociala determinata, un anumit status social.

b)organizatii informale : se caracterizeaza prin spontaneitate si flexibilitate, prin relatii face-to-face. Desi au lideri si relatii ierarhice unanim acceptate, ele nu se conduc dupa regulamente. Ex : grupul de prieteni, grupul de colegi de serviciu, grupul de locatari, grupul de joaca etc.

3.modul de implicare a individului :

a)organizatii alienate : bazate pe frica si supunere. Ex.:partidele nedemocratice, organizatii fasciste si comuniste, grupurile mafiote.

b)organizatii calculate: bazate pe respectarea regulilor si fundamentate pe interesul personal. Ex.:firmele si organizatiile sau asociatiile economice.

c)organizatii morale : caracterizate prin participarea liber consimtita a indivizilor la scopuri si obiective comune. Ex. : diferitele tipuri de asociatii si organizatii cetatenesti.

4.mijloacele folosite pentru exercitarea autoritatii :

a)organizatii coercitive : bazate pe forta.:ex. Organizatiile de tineret ale Partidului Comunist.

b)organizatii remunerative : bazate pe schimb. Ex.: asociatiile agricole.

c)organizatii normative : bazate pe convingeri. Ex.: partide, organizatii, asociatii.

C.Componentele unei organizatii

Structura unei organizatii este piramidala :

-centrul operational : angajatii care produc bunurile si serviciile de baza ale organizatiei ;

-elementul median : intermediarii intre varf si baza (ingineri, contabili, personalul functional) ;

-varful strategic : personalul de conducere si consilierii sai.

Organigrama : reprezentarea Grafica a relatiilor oficiale (formale0 care se refera la modul de organizare prevazut in statutele de functionare si in regulamentele de ordine interioara ale organizatiilor. Ea cuprinde relatiile ierarhice, functionale si de cooperare dintre compartimentele si persoanele care participa la realizarea activitatii organizatiei respective.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3603
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site