Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


PROBLEME SOCIALE: LOCUIRE, SARACIE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROBLEME SOCIALE: LOCUIRE, SARACIE




Problema sociala (p.s.)

  • situatie aparuta in dinamica unui sistem social care afecteaza negativ functionarea sa si necesita interventia pentru corectarea/modificarea sau eliminarea sa
  • unul dintre subiectele clasice ale sociologiei
  • la originea multor lucrari de sociologie ale secolului al XIX-lea stau probleme sociale tipice: saracie, criminalitate, crestere demografica, revolte muncitoresti, etc.

Definirea p.s. depinde de un numar mare de conditii teoretice si metodologice

  • R.K. Merton       discrepanta semnificativa intre normele sociale si realitatea sociala de fapt ( R.K.Merton R.A. Nisbet, Contemporary Social Problems, 1961)
  • alti autori separa intre p.s. :
      • pozitive – stari, caracteristici dezirabile pentru a caror realizare sistemul face un efort, rezultatul fiind perfectionarea, dezvoltarea
          • ex: industrializarea unei regiuni, informatizarea invatamantului, dezvolatrea si modernizarea culturala, etc.
      • negative – disfunctii ale sistemelor sociale – saracia, somajul, devianta, locuirea in conditii precare, etc.

Cauzele?

  • exista mai multe tipuri de cauze
      • deriva in principal din procesele de dezorganizare sociala, criza, schimbare sau dezvoltare
      • deriva din devianta personala – este generata de proportia “normala” de indivizi devianti prezenta intr-o anumita societate la un moment dat
      • procese, situatii, structuri sociale pentru care nu exista in societate mijloace eficiente de control sau care depasesc aceste mijloace
          • ex: o rata a omuciderilor de 1/100.000 anual este considerata controlabila si inevitabila, dar o rata de 1/1.000 (H.A. Hornstein, b. Bunker, Social Intervention, 1971)
      • apar ca urmare a existentei valorilor conflictuale in societatile contemporane, valori imanente si in ultima instanta dezirabile, si care, in anumite situatii, obtin adeziunea unor mase mai mari creandu-se astfel o p.s., prima faza a unui conflict social direct (A. Clark, S. Dinitz, Social Problems, Dissensus and Deviation in an Industrial Society, 1964)

P.S. clasice: criminalitatea,

devianta juvenila,

tulburarile psihice de masa,

drogurile,

sinuciderile,

prostitutia,

cresterea demografica excesiva,

tensiuni interetnice,

dezorganizarea familiei,

conflicte de munca, etc.

p.s generate de prezenta armatei si politiei in viata cotidiana,

dezorganizarea comunitara

traficul urban, criza de locuinte

dezastrele neturale si economice, etc

Dpdv genetic:

  1. functionale – apar in virtutea functionarii evolutive a unui sistem social:

industrializarea – exod - supraaglomerare urbana - p.s. a locuintelor

  1. structurale – apar ca urmare a declinului unei structuri, forme, configuratii sociale determinate

declinul modelului familial de fertilitate inalta (cu multi copii) este ireversibil, dar scaderea populatiei poate fi contracarata prin scaderea mortalitatii sau prin cresterea imigratiei

  1. accidentale – apar ca urmare a unor dezastre economice (somajul) sau naturale (epidemiile, foametea, poluarea, etc.)

Faze :

incubatie

constientizare

conflict si incercare de solutionare

declinul

Cele mai multe fenomene care devin la un moment dat p.s. nu dispar, ci se transforma in probleme controlate

ex: declinul fertilitatii poate fi amanat, dar nu oprit, criminalitatea poate fi redusa, dar nu eliminata

Dictionar de Sociologie - ZAMFIR, C., VLASCEANU, L. (coord.) (1998), Ed. BABEL, Bucuresti



Teoria problemelor urbane

L. Wirth ( 1897-1952 )

relatiile secundare, care iau locul relatiilor primare, sunt cele care stau la baza problemelor sociale ale metropolei, intrucat orasul produce anonimat si insingurare

relatiile secundare sunt cele care in final au dus la distrugerea familiilor, alcoolism, crima, si alte aspecte negative ale vietii urbane

Herbert Gans (1927- )

mediul urban nu are o influenta majora asupra vietii individului, in schimb diferentele dintre comportamentele indivizilor – oras, arii/zone suburbane – pot fi explicate pin diferentele de educatie, varsta, stiluri de viata.

problemele urbane sunt rezultatul caracteristicilor demografice – compozitia sociala (social composition) – ale populatiei: statut social, stare civila, varsta, venit, rasa, nivel de educatie/scolarizare

nu exista calitati innascute ale vietii urbane care sa cauzeze probleme specifice cum ar fi divortul sau consumul de droguri

Claude Fischer

Gans nu a luat in considerare rolul specific pe care orasul il joaca in interactiunea sociala

viata in oras da nastere/incurajeaza aparitia culturilor si subculturilor

desi nu exista motive intrinseci ca viata urbana sa poata produce probleme sociale, orasul ar puteaavea un efect negativ asupra comportamentului individului.

toate formele de devianta iau nastere in mediile urbane pentru ca exista adepti ai subculturilor

viata urbana nu conduce in mod automat la dezorganizare sociala, dar sporeste oportunitatea expunerii deviantei si aspectelor negative al unui individ

Spatiul joaca un rol important in interactiunea indivizilor.

Problemele sociale in particular sunt determinate de saracie, xenofobie, discriminare intre sexe, accesul diferentiat la resurse care determina sansele de viata ale individului.

Mediul / spatiul urban intensifica sau diminueaza aceste efecte sociale.

Cu alte cuvinte, modurile de viata rezulta din interactiunea dintre factorii sociali si organizarea spatiala.

Orasele nu sunt singurele in care apar problemele sociale, insa natura spatiala a marilor orase si a zonelor dens populate face ca problemele sa capete o alta amploare.     

Factori :

  1. orasul, ca spatiu construit, concentreaza oameni si resurse (Lefebvre, 1991, Engels, 1973). Astfel, problemele sociale precum consumul de droguri si saracia au un mai mare impact in orasele mai mari si in zonele dens populate decat in orasele mici sau zonele mai slab populate.
  1. de-a lungul anilor, populatiile urbane au fost afectate in mod disproportionat de catre internationalizarea economiilor capitaliste

ex: arii metropolitane precum Los Angeles sau New York sunt destinatii pentru majoritatea imigrantilor din tari mai sarace – odata cu luxul de imigranti apar problemele, cum ar fi nevoia unui invatamant bilingv

in SUA a doua limba de circulatie este spaniola! robot telefonic:1. spaniola, 2. engleza!

  1. accesul diferentiat la resurse - segregare

metropolele sunt centre ale economiei globale – spatiu in care se dezvolta forme extreme de bogatie. semnele acesteia sunt foarte vizibile: restaurante si magazine scumpe, locuinte si masini luxoase. aproape, in spatiul concntrat al orasului, exista si oameni aflati in sau sub pragul saraciei: homeless-i, subnutriti, someri. deoarece contrastul este atat de puternic, efectele sunt previzibile:conflicte de naturi diferite

LOCUIREA

Sectorul locuirii este prezent in documentele internationale ca unul din factorii cheie ai dezvoltarii durabile

fiind un suport esential al

COEZIUNII SOCIALE

DEZVOLTARII ECONOMICE

EFECTE DIRECTE asupra:

demografiei populatiei

bunastarii generale a cetatenilor

LOCUIREA

puternica functie sociala

influenta directa in dezvolatrea economica si a numarului locurilor de munca

aigurarea acesteia este o conditie necesara a actiunilor de eradicare a saraciei



LOCUINTA

raspunde unei NEVOI DE PERMANENTA – intrucat permite oamenilor nu numai sa fie ci si sa devina – devenirea avand nevoie de timp, locuirea este legata si de un proces de inradacinare intr-un loc.

DAN ADRIAN – Diagnoza locuirii: lipsa unei locuinte si locuire in spatii precare [1]

vorbeste despre dreptul la locuire si ridica intrebarea: de ce discutam despre dreptul la locuire, argumentand:

O serie de documente recente promovate de diferite organisme internationale (UN, UNECE, UNHCR, UN-HABITAT, Consiliul Europei etc.) subliniaza faptul ca

dreptul la locuire este un instrument fundamental in promovarea si transpunerea in practica a accesului la locuire (ca fenomen complex)

insa nu se rezuma (doar) la simpla posesie a unei locuinte (adecvata sau nu), ci cuprinde multe alte drepturi, cum ar fi :

dreptul de a nu fi discriminat (persoanele fara adapost suferind o puternica discriminare si marginaliza-re) si consecutiv

dreptul la tratament egal, precum si

dreptul la auto-determinare si auto-realizare.

Cei exclusi de la o locuire adecvata au in fapt aceleasi nevoi de locuire de baza ca oricare alt individ: nu doar in sens de adapost, ci mai mult, in sens de :

acces la utilitati si servicii de baza – apa, conditii igienico-sanitare,

siguranta in fata evacuarii fortate

siguranta vecinatatii

care sa le asigure cel putin un minimum de SECURITATE si DEMNITATE ca fundamente si premize ale integrarii si participarii sociale normale.

De ce discutam despre dreptul la locuire? [2]

Cel mai simplu raspuns la o asemenea intrebarea poate fi oferit prin simpla constatare ca 1,2 miliarde de oameni traiesc in saracie financiara[3] (income poverty) – mai precis acestia dispun de mai putin de 1 US$/ zi (PPC).

Insa, asa cum subliniaza documentul UN-HABITAT, daca luam in considerare si alte forme de manifestare a saraciei, numarul acestora devine cu mult mai mare. Mai precis UN-HABITAT estimeaza ca 1,1 miliarde persoane locuiesc in conditii inadecvate doar in mediul urban, insa daca luam in calcul si situatia rurala, probabil ca numarul lor se dubleaza.

Dintre acestia „cei mai saraci dintre saraci [housing poor] sunt cele aproximativ 100 milioane persoane fara adapost”.

BIBLIOGRAFIE

TONNIES, F. (1944) – Communaute et societe, Categories fondamentales de la sociologie pure, introducere si treducere de J. Leif, PUF, Paris, in ANSAY, P., SCHOONBRODT, R. (2003) Panser la ville. Choix des textes philosophiques, AUX ARCHIVES DES ARCHITECTURE MODERNE, Bruxelles

DOREL ABRAHAM, Introducere in sociologia urbana – studiul citat: The Prospects of World Urbanizatin, in “Population Studies”, nr. 101, 1989, United Nations, New York, p.78-204.

WIRTH, L, (1938). “Urbanism as a way of life” in American Journal of Sociology.

LALLEMENT, M. (1997) – Istoria ideilor sociologice, Ed. ANTET, Bucuresti

CUIN, CH.- H (2002) – Istoria sociologiei, Ed. INSTITUTUL EUROPEAN, Bucuresti

ZAMFIR, C., VLASCEANU, L. (coord.) (1998) - Dictionar de Sociologie, Ed. BABEL, Bucuresti



proiect prioritar finantat de MEC prin programul AMTRANS si coordonat de ICCV

Pentru o serie de dezvoltari pe aceasta tema a se vedea si Adrian Dan, „Dreptul la locuire”, in Luana Miruna Pop, (coord.), 2002, Dictionar de Politici Sociale, Ed. Expert, Bucuresti; Adrian Dan, „Accesul la locuire in Romania astazi”, in Calitatea Vietii, Nr. 3-4/ 2003.

United Nations Human Settlements Programme (UN-HABITAT) & Office Of The High Commissioner For Human Rights, “Contributions to the Full and Progressive Realization of the Human Right to Adequate Housing”, 31 May 2004.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 954
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site