Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


NORMA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




norma

Model, regula, prescriptie care regleaza comportamentul indivizilor, grupurilor, organizatiilor, colectivitatilor. N. sint de tipuri diferite: interdictii (tipuri de comportamente care sint interzise, practicarea lor antrenind diferite pedepse), recomandari (comportamente considerate a fi dezirabile, a caror realizare este recompensata, indicatii ale performantei minime acceptate ca de exemplu n. de munca, ), moduri de a face un lucru -n. tehnice, modele de comportament in diferite situatii.





Activitatea normativa - activitate de elaborarea a n. si de impunere a lor.

Sanctiunile comportamnetului sint de doua tipuri:

  1. Pedepse (sanctiuni negative) - administrate fie de propria constiinta (pareri de rau, mustrare de constiinta, remuscare, regret), fie de altii - mustrari, reprobare, retragerea suportului uman, intreruperea comunicarii si cooperarii, marginalizare, amenintare sau actiune agresiva violenta; pot fi aplicate de institutii si organisme (amenzi, retrogradari, sanctiuni administrative; sanctiunile juridice reprezinta un caz tipic);
  2. Recompense - laude, aprecieri, prestigiu, renume, stima, considerare, atitudine suportiva, cooperare, recompense materiale de diferite feluri, promovare etc. Componenta principala a activitatii normative, este analizata in una din cele mai bune lucrari de sociologie publicata dupa razboi, Sociologia succesului de M. Ralea si T Herseni.

N. au functii variate:

  1. Exprima si promoveaza cerinte functionale ale unui sistem anume: „corectitudinea' reprezinta o cerinta a relatiilor interpersonale; „disciplina si indeplinirea sarcinilor' este o cerinta esentiala a sistemelor organizatio-nale. In acest sens fiecare sistem social-uman tinde sa-si formuleze setul sau de n. si valori care sa-i promoveze cerintele sale functionale; acest set de n. si valori specific unei activitati, unui sistem este desemnat prirj termenul de sistem valorico-normativ. Si activitatea individuala isi elaboreaza propriile n.: pentru a realiza o carte, trebuie sa ma documentez, sa merg la biblioteca, sa renunt la o serie de activitati care mi-ar imprastia efortul;
  2. Expresie actionala a cunostintelor acumulate. Multe norme au un caracter tehnic, nu obligatoriu. Daca vrei sa obtii rezultatul x, este nevoie sa respecti n. a, b, c, aceste n. fiind expresia, sub forma de recomandari, a unei cunoasteri anterioare. Din acest punct de vedere, n. este o modalitate simpla de invatare si de transmitere a cunostintelor utile actiunii;
  3. Mod simplificat de decizie, de rezolvare a unor probleme cu o ridicata complexitate. In aceasta ipostaza, n. reprezinta o reteta generala de solutionare a unei clase de probleme. N. organizationale sint de acest tip. Membrii organizatiei nu trebuie sa analizeze situatiile concrete, sa se intrebe ce consecinte va avea un mod sau altul de solutionare a respectivelor probleme, ci doar sa identifice tipul de problema si sa aplice solutia standard care corespunde acesteia;
  4. Modalitate simpla de exercitare a controlului. Daca ar fi sa controlezi modul in care fiecare rezolva o situatie particulara sau se comporta in fiecars caz in parte, evaluarea comportamentului ar fi cel mai adesea imposibila, fiind o problema deschisa, supusa controverselor si incertitudinilor. Elaborarea de n. de solutionare a unei clase de probleme face controlul relativ simplu: s-a aplicat corect sau nu respectiva n. ? in acest sens, ca solutie la modul subiectiv, fluctuant, dominat adesea de interese personale de actiune in organizatii, au fost promovate n. generale si impersonale a caror functie este tocmai impiedicarea subiectivismului si arbitrariului.
  5. Crearea consensului si reducerea incertitudinii. Activitatea colectiva are nevoie de fixarea unor cadre comune (definirea obiectivelor, a situatiei de actiune, a mijloacelor de adoptat). In conditii de incertitudine, stabilirea acestor cadre cognitiv-decizionale ale activitatii devin inalt problematice, mai ales sub aspectul consensului. Incertitudinea genereaza dissens, diversitate cognitiva. In aceste conditii, elaborarea de n. sociale asigura un cadru cognitiv-actional comun; reprezinta baza consensului.

La nivel individual, n. este de natura a absorbi incertitudinea, inlocuind procesul incert de analiza cognitiva a situatiei si de formulare a unei solutii, prin procesul mai simplu si mai cert de aplicare a n. Studiile lui S. E. Achs si M. Sherif au scos in evidenta faptul ca grupurile sociale tind in mod spontan sa genereze n. a caror functie nu este neaparat a promova o cerinta mai generala, ci a crea un cadru colectiv de gindire si actiune, baza a consensului.



♦ Ca parte a activitatii normative, normarea este activitatea de elaborare de n., de a crea un cadru normativ al unei activitati /sistem. Unele dintre cele mai importante studii sociologice in acest domeniu se refera la respectarea n.: conformism / nonconformism / devianta / activitati / sistem. Daca la nivelul grupurilor s-au facut studii sistematice asupra factorilor care genereaza comportamentul conformist sau neconformist, cit si asupra relatiilor dintre grup si deviant, la nivelul colectivitatii asemenea studii sint mult mai rare. Exista in aceasta privinta doua puncte de vedere.

Punctul de vedere etic, ilustrat poate cel mai clar de I. Kant, considera ca n. pot fi respectate si nerespectarea lor reprezinta un act cu o explicatie strict individuala, frizind mai mult patologicul moral. In termenii sistemului, problema respectarii n. se pune sub forma normalitatii acestuia. In consecinta, Kant considera ca este posibila o societate complet normala, morala. Aceasta pozitie decurge din teoria sa asupra libertatii: libertatea are doua sensuri, un sens negativ, - omul poate sa se sustraga oricarui determinism exterior - si un sens pozitiv - omul poate sa promoveze intotdeauna, in orice conditii, comportamentul cerut de n.

Punctul de vedere sociologic considera comportamentul anormal nu ca ceva de blamat, ci ca un fapt de explicat. Studiile actuale de sociologie a n. au scos in evidenta o serie de limite si de consecinte negative secundare ale activitatii normative:

  1. Caracterul contradictoriu al sistemelor valorico-normative. O stare absolut normala (conformitate absoluta cu normele) poate exista doar atunci cind sistemul de n. este coerent, non-contradictoriu. In fapt, datorita complexitatii organizarii sociale, subsistemele care compun societatea globala prezinta adesea cerinte normative contradictorii, punind pe individ in situatia de a fi adesea deviant in raport cu o n. sau arta.
  2. N. promoveaza o serie de cerinte reale ale sistemelor social-umane, dar nu toate cerintele care preseaza asupra comportamentului uman individual si colectiv isi gasesc sau pot sa-si gaseasca o expresie normativa. Din acest motiv, spatiul functional in care comportamentul se constituie este mai complex decit sistemul valorico-normativ care opereaza la un moment dat. Comportamentul neconform cu n. este un produs al acestor cerinte, necesitati, presiuni care nu au fost exprimate intr-o modalitate normativa. Daca consideram aceste doua argumente, putem intelege de ce un sistem real rareori este norma! in sensul conformitatii complete cu normele existente. Mai mult, exista argumente ca un sistem normal ar putea fi chiar dis-functional, patologic intr-un sens mai profund, diferit deci de optimul functional.
  3. Activitatea normativa, utilizind in mod sistematic sanctiunile, genereaza inevitabil comportamente defensive. Acestea, pe de o parte, limiteaza eficacitatea activitatii normative insasi, iar pe de alta parte, genereaza procese disfunctionale, dezorganizatoare, inclusiv tensiuni si conflicte sociale si interpersonale intre instantele care aplica si sanctioneaza n. si colectivitatea careia acestea ii sint aplicate.
  4. N. stabilesc standarde minime de comportament si prin aceasta genereaza o tendinta de regres a performantei la aceste standarde.
  5. Tind sa substituie comportamentele orientate de procese cognitive complexe, centrate pe solutionarea situatiilor concrete, cu o activitate cognitiva mai simpla,-fundata pe identificarea unor clase generale de situatii si aplicarea quasi-mecanica a solutiilor normate. Responsabilitatea pentru consecintele efective ale comportamentului, pentru calitatea solutiilor adoptate este inlocuita cu responsabilitatea respectarii n.

In utlizarea excesiva a n. se origineaza o serie de patologii specifice: rigiditate, ingustime a cimpului cognitiv si moral, plafonare sistematica a activitatilor cognitive. Starea de anomie reprezinta o stare de criza a unui sistem valorico-normativ. C.Z.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 533
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site