Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


OPINIE PUBLICA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ECHILIBRU SOCIAL
SINELE CA „ORGANIZATIE” DE CUNOASTERE
RELIGIILE POPULATIILOR TRIBALE DIN AFRICA AMERICA, ASIA, AUSTRALIA SI OCEANIA
SINELE CA „ORGANIZATIE” DE CUNOASTERE
Greva – principala forma de conflict social
COMUNICARE SI SCHIMBARE SOCIALA
Politici sociale. Concept. Tipologii de politici sociale
Functiile si ramurile sociologiei
MICROGRUPURILE SOCIALE - Coeziunea
SOCIALIZAREA NATIUNILOR



opinie publica

Ansamblu de cunostinte, convingeri si trairi afective manifestate cu o intensitate relativ mare de membrii unui grup sau ai unei comunitati fata de un anumit domeniu de importanta sociala majora. Forma de manifestare si intensitatea orientarii depind de gradul de cristalizare a o. individuale si colective, de intensitatea motivatiilor asociate, de disponibilitatea canalelor de comunicare sau de toleranta sociala fata de posibilitatile de exprimare a o.. Exprimarea o.p. poate fi verbala (scrisa si/sau orala), iconica (afise, manifeste etc.) si nonverbala (gesturi specifice, demonstratii etc.).





Nu se poate vorbi de o.p. in general, ci numai cu referinta la un domeniu de continut anume, care constituie obiectul sau. Se pot identifica manifestari si orientari ale o.p. fata de: programe, personalitati sau partide politice, dezarmarea nucleara, privatizarea intreprinderilor, poluarea fonica sau/si chimica a unei localitati, consumul unui produs alimentar nou etc. Obiectul o.p. poate lua forme foarte diverse, constind in: probleme, initiative, idei, fapte sau evenimente sociale, economice, politice, culturale etc. de stricta actualitate si in raport cu care se manifesta activ sau sint implicate profund interesele oamenilor.

De regula, distributia intereselor este relativ neomogena, motiv pentru care exista controverse sau divergente de o. in raport cu acelasi obiect. In conditii de preexistenta a acordului general si extins, ca in cazul unei legi, ai unei valori sau al unui model traditional de comportare, nu se poate vorbi de o.p., intrucit consensul deja exista. Cu cit obiectul o.p. este mai bine circumscris si formulat in termeni mai generali, cu atit creste posibilitatea consensului si scade activismul o.p. Obiectul o.p. trebuie sa fie real, actual, concret si sa aiba implicatii deosebite in planul realizarii intereselor personale sau colective pentru a spori activismul si intensitatea manifestarilor de o.p.

Populatia ale carei interese sint afectate de obiectul sau domeniul de continut al o.p. constituie publicul. Variatiile domeniilor de continut se asociaza cu variatii ale publicului, pentru ca fiecare domeniu al o.p. isi are publicul sau. O persoana poate sa apartina concomitent mai multor publicuri sau sa nu faca parte din nici unul. O persoana face parte din public atunci cind o. sa este efectiva, adica se caracterizeaza prin: orientare specifica, intensitate mare a trairilor afective si militantism pentru realizarea unui obiectiv.

O. este p. in masura in care se ajunge la cuplarea sau agregarea orientarilor sau o. efective ale unui numar suficient de mare de persoane. O.p. nu este suma o. individuale si nici o entitate supraindividuala, ci rezulta din activizarea atitudinilor si intereselor, a cunostintelor si convingerilor in relatiile interpersonale in cadrul publicului. Agregarea o. individuale se realizeaza pina la urma astfel incit prevaleaza fie orientarile convergente, fie cele divergente fata de aceeasi problema. De exemplu, initiativa de constructie a unui bun colectiv este prezentata ca raspunzind unei necesitati importante a membrilor unei comunitati. Populatia (sau publicul) nu este omogena in aprecierea acestei necesitati, unii considerind ca alta ar trebui sa fie prioritatea, altii manifesta orientari convergente cu initiativa. O. diferite circumscriu aria si orientarile specifice ale publicului interesat de problema, aparind o.p.

In timp, ea se caracterizeaza printr-o anumita dinamica. O.p. poate sa aiba anumite orientari in stadiul initial si altele in perioade succesive de timp, fiind, de regula, destul de fluctuanta. Totodata, o.p. poate fi influentata, formata sau schimbata prin oferirea de informatii selectate si directionate spre orientarea dorita si prin multiplicarea canalelor de difuziune a informatiei. Mai intii se produc schimbari ale atitudinilor, respectiv ale bazei cognitive si ale trairilor afective, si apoi se influenteaza comportamentele sau actiunile efective. Pentru a produce schimbari consonante cu orientarea dorita, este necesara cunoasterea o.p.

♦ Cel mai frecvent instrument de investigare a o.p. este sondajul de opinie. Acesta este o varianta a metodei anchetei. Principalele etape ale elaborarii si finalizarii unui sondaj de o. sint urmatoarele:

  • specificarea domeniului de continut sau a obiectului o.p.;
  • precizarea publicului, respectiv a populatiei de referinta;
  • aplicarea tehnicilor de esantionare in vederea desemnarii persoanelor investigate;
  • elaborarea intrebarilor sau enunturilor incluse in chestionar;
  • pilotarea chestionarului in vederea precizarii validitatii si fidelitatii sale;
  • culegerea datelor din esantion;
  • prelucrarea datelor in vederea formularii estimatiilor.

Probleme specifice apar la nivelul esantionarii si al elaborarii intrebarilor. Un sondaj de opinie conduce la rezultate cu atit mai utile cu cit estimatiile sale sint mai corecte si corespund necesitatilor beneficiarilor. Pentru aceasta este necesar ca esantionarea sa se realizeze cit mai riguros din punct de vedere tehnic.
Orientarea raspunsurilor la intrebarile din chestionar poate sa fie influentata de modul de formulare propriu-zisa a intrebarilor. Pentru cresterea validitatii si fidelitatii chestionarului, urmatoarele conditii de formulare a intrebarilor se cer respectate:



  • utilizarea de cuvinte simple, obisnuite sau frecvent utilizate;
  • evitarea ambiguitatii prin specificarea clara a obiectului intrebarii, inlaturarea expresiilor vagi si solicitarea experientei sau o. persoanei investigate;
  • evitarea tendentiozitatii intrebarii, generata de contextul in care este plasata in formularul de chestionar si de ordinea cuvintelor de un anumit tip (de exemplu: solicitarea mai intii a acordului si apoi a dezacordului, adaugarea de informatii prealabile care orienteaza in mod disimulat raspunsul etc.);
  • neincluderea intrebarilor prezumtive (care presupun ca o persoana detine o opinie sau manifesta un comportament).

Intrebarile din sondajul de o. sint aproape exclusiv inchise (cu variante prestabilite de raspuns din care subiectul alege). Acest procedeu impune formularea exhaustiva a variantelor de raspuns. Culegerea datelor concrete se poate face prin posta, telefon sau prin interviu. Si in acest caz trebuie respectate reguli specifice, mai ales cind se aplica procedeul intervievarii, care creaza o situatie de interactiune sociala ce influenteaza orientarea raspunsurilor.

Prelucrarea datelor obtinute prin sondajul de o. este statistica. Gradul de prelucrare depinde de interesele beneficiarilor, putindu-se limita la repartitii de frecvente absolute si relative sau extinde la analize multivariate. De asemenea, analiza poate sa fie doar descriptiva sau sa conduca la explicatii si predictii, poate avea in vedere date transversale (obtinute la un moment dat) sau longitudinale (prin studii panel, de cohorte, de tendinte etc.).

In studiul o.p. prezinta interes atit cunoasterea orientarilor specifice unui anumit moment, cit si a fluctuatiilor si tendintelor conturate in timp. Importanta sondajelor de o. a cunoscut o crestere progresiva atit ca frecventa de realizare, cit si prin varietatea domeniilor de interes aplicativ (electoral, promovarea unor inovatii, radio-TV, „consumul' cultural, marketing, demografie, publicitate, moda etc.). Ilustrative pentru aceasta tendinta sint: existenta unor institutii traditionale de investigare a o.p. in multe tari (Institutul american de o.p. - Gallup, Institutul francez de o.p. - IFOP, Institutul de demoscopie din Germania, Institutul britanic de o.p., iar in Romania - IR-SOP, IMAS etc.) si cresterea acuratetei tehnice de fundamentare a estimatiilor. Luarea si aplicarea deciziijor in multe institutii care promoveaza politici bazate pe si dependente de activarea intereselor oamenilor sint precedate si de analize ale o.p.. M.V.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 611
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site