Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Opinia publica - un despot modern si capricios

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Mobilitate sociala : tipologii, studii, teorii
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII - Cauzele conflictului organizational
CUM SA ABORDEZI FEMEILE
Devianta
FILOSOFIE SOCIALA
ANALIZA CONTINUTULUI
GRUP SOCIAL
HABITUS
METODE IN SOCIOLOGIE
Studii de mobilitate sociala


Opinia publica - un despot modern si capricios  

Democratie a devenit unul dintre cele mai des studiate i utilizate concepte insa, de cele mai multe ori il auzim alaturi de o serie de alte no inui apar inand tiin ei politice. De altfel i etimologia cuvantului ne duce cu gandul la al i termeni care se gasesc in stransa legatura cu democra ia, este vorba de putere, voin a poporului, partid politic, opinie publica. In continuare, o sa ma opresc asupra opiniei publice, iar in demersul meu voi utiliza lucrarile unor politologi sau sociologi precum Walter Lippman, Pierre Bourdieu, sau a profesorilor Daniel Barbu i Septimiu Chelcea.




In vocabularul romanesc conceptul intra din englezescul public opinion i potrivit dic ionarului Blackwell „consta din vederile agregate ale membrilor unei popula ii pe diferite teme i poate fi exprimata de exemplu ca procentaj al adul ilor care aproba activitatea unui anumit lider politic in func ia pe care o indelpline te() Opinia publica se masoara prin simpla agregare a punctelor de vedere ale indivizilor la un anumit moment, i i i are radacinile in indivizi i in percep iile i judeca ile lor schimbatoare.”[1]

Jean Jacques Rousseau este considerat de speciali tii in domeniu ca fiind primul care a folosit termenul, in perioada cand ocupa func ia de secretar al ambasadorului Fran ei la Vene ia, folosea termenul de l’opinion publique in sensul de „tribunal de a carui dezaprobare trebuie sa te fere ti”.

Cu toate acestea, adevarata cunoa tere tiin ifica a termenului o putem avea in vedere de la inceputul veacului trecut, pe care Septimiu Chelcea il i denume te ca fiind „deceniul opiniei publice”. Primele decade ale secolului al XX-lea sunt marcate de scrierile lui Walter Lippman, pe care Jerry L. Yeric si John R Todd le vor aprecia ca „servind drept punte de legatura spre studiul modern al opiniei publice” cunoscut i pentru activitatea sa jurnalistica i recunoscut ca a inventat institu ia editorialistului. Lucrarile sale dezvaluie o reticen a in privin a afectelor maselor, lucru care se va reflecta foarte bine in „Public Opinion” .

In demersul pe care il desfa oara in lucrarea men ionata, Lippmann considera ca democra ia se sprijina pe o foarte buna cunoa tere a opiniei publice, i incearca sa o defineasca in felul urmator: „ Imaginile din mintea oamenilor, imagini despre ei in i i, despre al ii, despre trebuin ele, scopurile i rela iile dintre ei construiesc opiniile publice. Aceste imagini, construite de catre grupuri de oameni sau de catre persoane care ac ioneza in numele grupurilor sunt Opinia Publica”. Lippmann opereaza cu o serie de concepte cheie („imaginile din mintea noastra”, „mediul de fic iuni”, „faptele nevazute”, „stereotipuri si pattern-urile sterotipurilor” care in final reu esc sa distinga intre faptul propriu-zis i imaginile din mintea noastra). „Imaginile construite de catre grupuri de oameni sau de catre persoane ce ac ioneaza in numele unor grupuri alcatuiesc ceea ce autorul numeste Public Opinion cu litere mari”.[2]

Pe un alt continent, un alt punct de vedere, imbra i at de acesta data de concep ia lui Pierre Bourdieu, care considera ca opinia publica se na te ca un rezultat al tehnicilor i procedeelor folosite pentru cercetarea ei, i anume, de sondajele de opinie. Punctul de vedere al lui Bourdieu sus ine ca despre opinia publica se poate discuta doar dupa apari ia sondajelor de opinie, i dupa ce „s-au descoperit fenomene noi legate de obiectul de studiu creat”. Extinzand, l-am putea contrazice pe Bourdieu prin spusele lui Sindey Verba care preciza: „Sondajele de opinie sunt o modalitate de a da fiecaruia o voce, dar ele nu reflecta intensitatea vocii.”. Insa, ca i Lippmann, i Bourdieu asociaza conceptul de traita” ca apar inand unei lumi unde opinia este manifestata i exprimata intr-un mod cat se poate de direct. Bourdieu vede in folosirea sondajelor de opinie „un instrument de producere a opiniei politice care, fabricand intrebari pe care nimeni nu i le pune, formuleaza „idei-for a” care mobilizeaza grupuri, aceasta opinie mobilizata reprezentand << inutul legal>>”.[3]

A a cum am mai spus, opinia publica reprezinta un concept pe care putem sa-l gasim in multe lucrari. Un alt exemplu, l-ar putea constitui tot un teoretician american, care a afirmat ca cel de-al Doilea Razboi Mondial a reu it sa-i modifice existen a i sa faca din el un radical. El publica lucrarea „ The Power Elite” in care, printre altele, men ioneaza i cateva criterii pentru defini ia opiniei publice. „In sanul unui public: 1. se poate presupune ca exista cel pu in tot ata ia indivizi care exprima opinii, ca i sunt cei care le primesc; 2. sistemul de comunicare permite un raspuns imediat i efectiv dat dificultate o ie ire intr-o ac iune concreta, chiar daca -atunci cand e necesar –indreptata impotriva puterii; 4. institu iile puterii nu patrund in publicul care se bucura, in consecin a, de o relativa autonomie”.[4] Ca in situa iile precedente, opinia publica este corelata cu democra ia, i nu oriunde, in sanul democra iei americane, i autorul mai dezvolta ideea de putere, pentru ca, in lucrarea men ionata el realiazeaza o analiza a manierei in care in Statele Unite cei minoritari ajung sa-i domine pe cei mul i.

Revenind pe taram european, de aceasta data in Germania, incercam sa vedem ce a avut de spus in privin a opiniei publice un reprezentant al celei de-a doua genera ii a colii de la Frankfurt, este vorba de Jüngen Habermas. Autorul lucrarii „Sfera publica i transformarea ei structurala” considera ca apari ia opiniei publice este datorata ascensiunii burgheziei in Europa :”astfel despre o opinie publica in sensul precis al cuvantului se poate vorbi de-abia in Anglia sfar itului de secol al XVII-lea i in Fran a secolului al XVIII-lea”[5]. „Opinia publica mediaza intre principiile abstracte ale legii naturale i adoptarea suverana a legisla iei.” In viziunea lui Habermas, concep ia clasica a „sferei publice” a fost viciata in mod fatal cu fiin a umana: in decursul secolului al XIX-lea, aceasta eliziune a ie it la suprafa a, intrucat conflictul dintre capital i munca a erupt in sfera schimbului presupus liber i egal. De asemenea, putem sa consideram ca, in contardic ie cu punctul de vedere al lui Bourdieu, dar intalnindu-se cu concep ia autorului lui „Homo videns”, el considera mass-media, publicitatea, aparatura tehnica moderna, toate acestea reu esc ca in definitiv, sa erodeze opinia publica, ale carei a teptari democratice vor veni periodic din partea elitelor politice.



Profesorul Daniel Barbu vorbe te despre opinie publica i presa in Romania in perioada de dupa 1989 i despre forma pe care a intruchipat-o presa, aceea de a fi o „<<oglinda fidela>> a opiniei publice”. El ofera o defini ie a democra iei folosind cei mai importan i factori ai acesteia: reprezentarea i publicul: ” In democra ie, reprezentarea nu are o fire proprie, nu are alta substan a politica decat cea pe care i-o incredin eaza prin delegare publicul care o instituie.”.Insa, politologul roman, men ioneaza foarte clar:„In numele liberta ii cuvantului, ceta enii –alaturi de grupurile de interese( inclusiv grupurile de presa) ori de cercurile intelectuale-sunt indrepta i i sa- i exprime opiniile politice, fiind insa con tien i de faptul ca, aceste pareri, de i imprumuta o forma publica, sunt condamnate sa ramana opinii particulare”[6]. Punctul de vedere al lui Daniel Barbu se intersecteaza cu cel al lui Lippmann, amandoi asociind opinia publica cu presa „tribunalul opiniei publice deschis zi i noapte”. i, deasemenea, un alt punct comun al celor doi este atins prin concluzia din „Introducere la Walter Lippmann” (M. Curtis) care precizeaza „libertatea de gandire i libertatea cuvantului ridica noi probleme”.

Insa, trecand peste punctele de vedere ale autorilor men iona i, care se pliaza sau nu, un lucru este cert: avem doua concepte(fundamentale) ale tiin ei politice pe care nu le putem disocia, ele constituindu-se ca fa ete ale aceleia i monede, i nu putem discuta despre una dintre ele fara sa o avem in vedere i pe cea de-a doua.

Demersul ar putea continua cu alte exemple de autori care au tratat in lucrarile lor problema opiniei publice, insa ce mai pot adauga, ar fi cateva evaluari ale acestui concept in interpretarea unor filozofi precum savantul francez Blaise Pascal care a denumit-o „regina lumii” sau a lui Thomas Carlyle „mincinoasa lumii”ori, la polul opus „vocea divinita ii” auzita de Lucius Annaneus Seneca i contrazisa prin „ vocea dobitoacelor” in interpretarea lui Pierre Charon. Evident, ne-am putea gandi ca un rezumat sub forma „opinia publica este regina mincinoasa a lumii nu ar avea nici pe departe cum sa exprime un neadevar. ”Ca unei majesta i i se arata totdeauna respect, dar nu este decat rareori luata in considera ie de guvernan i. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune intotdeauna adevarul.”[7]

Bibliografie:

BARBU, Daniel, Republica absenta, Editura Nemira, Bucure ti, 1999

BENEWICK, Robert, Green Philip, Dic ionarul marilor ganditori politici ai secolului XX, traducere de Ligia Caranfil i Catrina-Oana Gheorghiu, Editura Artemis, Bucure ti, 2002

CHELCEA, Septimiu, Opinia publica- Gandesc masele despre ce i cum vor elitele?, Editura Economica, Bucure ti, 2002

COLAS, Dominique, Sociologie politica, traducere de Vasile Savin, Catalin Simion, Diana Crupenschi, Editura Univers, Bucure ti, 2004

HABERMAS, Jürgen, Sfera publica i transformarea ei structurala,traducere de Janina Iano i, Editura Univers, Bucure ti, 1998

JOHNSON, Allan G., Dic ionarul BLACKWELL de sociologie, traducere de S.G. Dragan i V. Russo, Editura Humanitas, Bucure ti, 2007



LALLEMENT, Michel, Istoria ideilor sociologice de la Parsons pana in zilele noastre, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet, Bucure ti, 1998

LIPPMANN, Walter, Public Opinion, Macmillan, New York, 1954

MILLS, Charles Wright, The Power elite,Oxford University Press, New York, 1967

ZAMFIR, Catalin, VLASCEANU, Lazar, Dic ionar de sociologie, Editura Babel, Bucure ti, 1998

https://ann.sagepub.com/cgi/content/abstract/608/1/179

https://links.jstor.org/sici?sici=0033-362X%28199024%2954%3A4%3C609%3AARFPOD%3E2.0.CO%3B2-0

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Stiinte Politice

Grigore Ionela-Cristina

SPR II

“Opinia publica-un despot modern i capricios”



Allan G. JOHNSON, Dic ionarul Blackwell de sociologie, traducere de S.G.Dragan i V. Russo, Humanitas, Bucure ti, 2007, p 241

Walter LIPPMANN, Public opinion ,Macmillan, New York, 1954, pag 29

Dominique COLAS, Sociologie politic, traducere de Vasile Savin, Catalin Simion, Diana Crupenschi, Univers, Bucure ti, 2004, pag 122 ;

Charles Wright MILLS, The power elite, Oxford University Press, New York, 1967,pag. 303

Jürgen HABERMAS, Sfera publica i transformarea ei structurala, traducere de Janina Iano i, Univers, Bucure ti, 1998, pag 43

Daniel BARBU, Republica absenta, Nemira, Bucure ti, 1999, pag.32

Septimiu CHELCEA, Opinia publica- Gandesc masele despre ce i cum vor elitele ?, Economica, Bucure ti, 2002






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1426
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site