Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Pluralismul identitatii generationale

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TEORII PRIVIND ROLUL MASS-MEDIA IN SOCIETATE
Functionarea familiei
INEGALITATE SOCIALA
EREDITATE-MEDIU-CRIMINOGENEZA
CULTURA MATERIALA A RROMILOR - MESTESUG SI REPREZENTARE
AUTORITATE
„Educatie sexuala sau indoctrinare?”
Unele particularitati ale copiilor surzi din familii de surzi
EXPERIMENTE NEOFAMILIALE SI „SIMULACRE” ALE FAMILIEI ACTUALE
Obiectul si temele majore ale sociologiei




Pluralismul identitatii generationale




Dupa cum am amintit, notiunea de generatie, in viziunea actuala a sociologilor francezi, implica trei intelesuri.

Primul este acela al generatiilor familiale, legate prin filiatie, asa cum sunt definite de antropologia clasica a rudeniei .

O a doua semnificatie se refera la generatia istorica ce desemneaza „un ansamblu de persoane, nascute in aceeasi perioada, impartind aceleasi experiente, referinte si influente sociale si care , prin timpul comun , isi formeaza o amprenta istorica si o identitate generationala”( Attias-Donfut si colab., „Le nouvel ésprit de famille”,2002) Facem precizarea ca notiunea de generatie istorica nu trebuie confundata cu cea de „cohorta de nastere”, al carei sens in demografie este strict delimitat, si nici cu intelesul dat de Mannheim([1928]/1990) care - dintr-o perspectiva marxista- conditioneaza existenta unei generatii istorice de prezenta unor evenimente fondatoare inopinate sau de perioade „speciale” ale istoriei in care generatia istorica insasi se autoidentifica, luand cunostinta de ea insasi. Conform schemei elaborate de C. Attias-Donfut, „ ceea ce caracterizeaza generatiile este amprenta timpului”( „Sociologie des Génerations. L'Empreinte du Temps 1988).

Constiinta apartenentei la aceeasi generatie, subliniaza sociologul francez, se construieste pe baza reperelor sociale si culturale ce definesc grupurile de varsta si care sunt circumscrise diverselor etape ale vietii: scoala, timp liber, serviciu militar, asociatii de veterani, etc.

Timpul trait in colectivitate , subliniaza Georges Perec ( 1978 ) , « caracteristicile sale , evenimentele marunte creeaza un spatiu referential comun , un fond de reminescente impartite …Chiar si in absenta evenimentelor marcate de marile crize sau de razboi , timpul social se desfasoara intotdeauna prin intermediul modificarilor istorice care se imprima in generatii istorice diferite , mai ales cand se considera o durata suficient de intinsa , ca aceea ce separa doua generatii familiale ( ea fiind de ordinul a 20 , 30 sau 40 de ani ) »( apud C. Attias – Donfut , Revue Française de sociologie , oct.-dec.2000 , 645 )

Desi este de acord cu opinia exprimata de Perec , Attias – Donfut precizeaza ca , oricat de importanti ar fi acesti marcatori istorici , ei nu sunt de ajuns . Acestia fac parte dintr-un proces fundamental mai larg : constructia sociala a generatiilor completeaza functia de organizator a timpului , atat “ in societatile occidentale contemporane – caracterizate de modificari rapide – cat si in societati pretinse non-istorice , precum comunitatile africane traditionale “ (Attias – Donfut et Rosenmayr 1994 ) .

Sentimentul apartenentei la o generatie – numita sociala sau istorica – este un aspect esential de apropiere individuala a timpului social si conditioneaza integrarea biografiilor individuale in acest timp colectiv .

A treia definitie atribuita generatiilor este mai recenta si apare ca o rezultanta a procesului de institutionalizare a cursului vietii, organizat secvential in functie de momentele consecutive de educatie, de munca si de pensionare . Aceste etape “ impart” populatia in trei segmente distincte : tinerii ( aflati inainte de intrarea in lumea muncii ) , adultii ( persoanele aflate la “ varsta activa “ ) si pensionarii.

In 1996, Martin Kohli a calificat aceste segmente ca “ generatii ale welfare-ului “( generatii ale bunastarii ) . Alti sociologi - ca de pilda, Seldon Bengtson – prefera termenul de cohorta , considerandu-l mai potrivit in studiul generatiilor .

C. Attis – Donfut se raliaza opiniei lui Kohli, subliniind ca expresia de “generatie a welfare-ului “ este preferabila “ pentru ca ea are meritul de a sublinia interdependenta raporturilor in lumea muncii si in sistemul protectiei sociale “( Attias –Donfut , op.cit. 2000 , 646 ) . In centrul acestui sistem spune sociologul francez , se afla insusi “ contractul dintre generatii “ .( ibidem )



Membrii aceleiasi generatii a “ welfare-lui “ au in comun acelasi context economic si institutional care a marcat intreaga lor evolutie . In acest domeniu s-a demonstrat fara echivoc ca schimbarile sociale produse in timp produc ca efect generatii diferite .

Atat Bengtson si Achenbaum ( 1996 ) , cat si Masson ( 1995 ) si Guillemard ( 1996 ) , dezbatand problema “ echitatii intre generatii “ ajung la concluzia ca sensul de “ generatii ale welfare-ului “ este unul implicit , in masura in care aceste generatii sunt opuse “ destinelor cohortelor “, adica sunt definite “ nu prin date nasterii , ci prin perioadele de munca si de pensionare , pe criteriul a ceea ce ele au dat si au primit , in raporturile lor in lumea muncii si in sistemul de protectie sociala “ . ( ibidem )

Este evident ca aceste aparente diferite de la o generatie la alta , coexista si se imbina in identitatea de a fi “ la plural “, dupa cum a observat Lahire ( 1998 ) . Fiecare individ se inscrie in acelasi timp intr-o filiatie familiala pe baza careia parcurge toate treptele sociale ale generatiilor , intr-o epoca a carei amprenta o primeste si intr-un context economic care ii determina intreg cursul vietii . Raporturile dintre generatii se stabilesc dupa aceste trei dimensiuni : familiala , istorica si a “ welfare-ului “, si necesita pentru studiul lor “ metode capabile sa realizeze aceasta multitudine de dimensiuni “ . ( ibidem p.647 )

Dupa parerea noastra, studiile cohortelor nu sunt suficiente . Ele constituie, cu siguranta, un instrument indispensabil pentru a aprecia schimbarea sociala evidentiind evolutia valorilor, a comportamentelor politice, a traiectoriilor profesionale, etc. ( in acest sens recomandam studiile realizate de Inglehart in 1993, de Drouin in 1995 si de Chauvel in 1998 ) . Limita studiului cohortelor insa, rezida in faptul ca ele nu permit detectarea micromecanismelor de schimbare sociala care sunt angrenate in contactele intergenerationale . Suntem de acord cu opinia exprimata de Gunhild Hagestad care accentueaza importanta legaturilor de rudenie ce reunesc membrii diferitelor cohorte stabilind asa numitele “ punti intre cohorte

In studiul relatiilor intre generatii , atat Hagestad ( 1986 ) , cat si Hareven

( 1996) au analizat perspectiva cursului vietii – “ life cours perspective “– in special din unghiul de vedere al procesului de imbatranire . Acest fapt a permis punerea in evidenta a “ dezordinii existentelor, sub efectul multiplelor procese care au loc la rascrucea istoriilor individuale, a istoriei insasi si a pozitiilor in ciclul vietii … A permis, de asemenea, dovedirea modului cum interdependenta generatiilor contribuie la modelarea destinelor individuale si a celor colective, pe care data nasterii le determina “ ( apud C. Attias – Donfut , ed.cit. , p. 648 ) .

Prelungirea vietii a schimbat raporturile dintre generatii . Prezenta celor

mai batrani , contributiile lor din ce in ce mai numeroase , - dar si noile lor nevoi si cereri - , intra in interferenta cu schimbarile sociale ale celor doua sau chiar trei generatii care le urmeaza . Aceasta noua configuratie dezvaluie importanta dinamicii generatiilor si in plus, sugereaza extinderea studiului generational la cel putin trei generatii adulte .








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 444
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site