Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Proiectarea cercetarilor sociologice

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Proiectarea cercetarilor sociologice

Bibliografie: Punch (2003), Hatos (curs) Margineanu (2002), etc.

Concepte importante:

stadiu preempiric vs stadiul empiric



proiect de cercetare

domeniu de cercetare, tema de cercetare

intrebare de cercetare generala

intrebare de cercetare specifica

unitate de analiza

model teoretic

model empiric

operationalizare

variabile

Etapele proiectarii

Stabilirea intrebarilor de cercetare

- Clarificarea obiectivelor cercetarii

Planificarea cercetarii

Stategia de cercetare?

Metoda de cercetare?

Care vor fi unitatile de analiza?

Elaborarea proiectului de cercetare

Proiectul de cercetare este un enunt formal, detaliat al modului in care va fi pusa in practica cercetarea

Stadiul preempiric este etapa pregatitoare a cercetarii, de clarificare a temei, domeniului si a intrebarilor de cercetare.

Stadiul empiric este cel al actiunilor concrete de aflare a raspunsurilor la intrebarile de cercetare.

Cadrul general de realizare a proiectului de cercetare

Proiectul de cercetare trebuie sa rezolve urmatoarele teme:

Despre ce este proiectul de cercetare

Ce doreste proiectul sa descopere sau sa realizeze

Cum va realiza acestea

Ce vom obtine din realizarea cercetarii si care sunt beneficiile

Aceste teme pot fi prezentate in trei intrebari generale dar centrale:

Ce?

Cum?

De ce?

general

 
Formularea intrebarilor de cercetare. Ierarhia conceptelor

General (abstract)àParticular (concret)


Domeniul de cercetare (ex. Rezultate scolare)

Tema de cercetare (ex. Impactul SES asupra rezultatelor scolare)



particular

 
Intrebari de cercetare generale

Intrebari de cercetare specifice (specifice, detaliate, concrete)

Intrebari de cercetare generale si specifice (exemplu)

  • Intrebare generala:
    • Impactul statului socio-economic asupra rezultatelor scolare
  • Intrebare specifica
    • Care este relatia dintre ocupatia parintilor si rezultatele la examenul de bacalaureat?
    • Cum influenteaza veniturile parintilor rezultatele la testele standardizate?
    • Influenteaza semnele exterioare ale statusului notele acordate de profesori?

Intrebarile generale sunt formulate in concepte generale in timp ce intrebarile specifice sunt formulate in concepte masurabile. Aceasta distinctie introduce problema operationalizarii.

Intrebarile specifice – criteriul empiric

O intrebare specifica este bine formulata daca din analiza ei este clar ce fel de date vor fi necesare pentru a raspunde la cercetare.

Ex.:

  • Cum influenteaza veniturile parintilor rezultatele la testele standardizate?
    • Variabile: veniturile parintilor si rezultatele la testele standardizate
    • Unitate de analiza: elevi
    • Design de cercetare: corelational

Calitativ sau cantitativ? (ce fel de date voi folosi pentru a raspunde la intrebarile de cercetare) – alegerea strategiei de cercetare

oCantitativ vs. Calitativ?

  • Criterii de alegere:
    • Studiul se bazeaza pe o teorie solida?
    • Numarul de subiecti este mic?
    • Studiul trebuie sa fie limitat in timp?
    • Exista o traditie cantitativa sau calitativa in domeniu?
    • Membri echipei prefera una sau alta dintre strategii?

nCriteriu gresit de alegere: nu imi place statistica/ nu am incredere in anumite metode etc.

Cercetare de laborator sau de teren?

Cercetare obtrusiva sau non-obtrusiva? (de contact sau fara contact)

Problema paradigmelor (traditii, orientari metodologice etc.) in sociologie

oDefinitia paradigmelor

Metode de cercetare

  • Cantitativa
    • Experiment
    • Ancheta
    • Analiza de continut
    • Observatia cantitativa
  • Calitativa
    • Interviul individual
    • Interviul de grup
    • Observatia participanta

Componente importante ale proiectului de cercetare cantitativa

oUnitatea de analiza, unitate de inregistrare, populatia, esantion

oModel teoretic (ipoteze teoretice)

oModel empiric (ipoteze empirice)

oOperationalizareàVariabile

oProblematica masurarii – tipuri de variabile dupa nivelul de masura

oTipuri de variabile in modele empirice – independente, dependente, de control

Formularea proiectelor de cercetare. Ierarhia conceptelor, domeniu, tema, intrebari de cercetare (Punch)

Ierarhia conceptelor

Un avantaj al planificarii cercetarii in termeni de intrebari de cercetare este ca face explicita idea de niveluri de abstractie in cercetare. Putem distinge cinci niveluri de concepte si intrebari, care difera in grade de abstractie, formand o ierarhie inductiv-deductiva:



Ø      Domeniul de cercetare

Ø      Tema de cercetare

Ø      Intrebari de cercetare generale

Ø      Intrebari de cercetare specifice

Ø      Intrebari referitoare la colectarea datelor

Conceptele din lista sunt ierarhizate in sensul ca ele difera din punctul de vedere al abstractizarii si generalizarii si ca trebuie sa fie conectate intre ele logic, prin inductie si deductie, intre niveluri. Primul nivel este cel mai general si cel mai abstract. Ultimul nivel este cel mai specific si cel mai concret. Astfel, domeniul de cercetare este mai general decat tema cercetarii, care, la randul ei este mai generala decat intrebarile de cercetare generale s.a.m.d. Mai mult, mergand de jos in sus, intrebarile referitoare la colectarea datelor sunt implicate de intrebariel specifice ale cercetarii, care, la randul lor, sunt implicate de intrebarile generale. Un beneficiu al acestei abordari este ca face evidente legaturile dintre diferitele niveluri de abstratizare ale planului de cercetare. Legaturile logice puternice intre aceste niveluri sunt necesare pentru ca cercetarea sa aiba consistenta interna, coerenta si validitate.

Domenii de cercetare si teme

Domeniile de cercetare sunt precizate de obicei in putine cuvinte, chiar unul singur. Temele pot fi exprimate si ele succint, in putine cuvinte, mai multe decat in cazul domeniului. Temele sunt parti ale domeniului si sunt modalitati de a face generalul mai specific. De exemplu, domeniului rezultatelor scolare ii corespund ca si teme de cercetare posibile, impactul statusului socio-economice asupra rezultatelor scolare, impactul inteligentei asupra rezultatelor scolare, relatia dintre motivatie si rezultate scolare etc. Obiectivul cercetarii este mult mai precis conturat in moementul in care se clarifica tema cercetarii. O consecinta benefica imediata a identificarii temei cercetarii este ca face posibila corelarea muncii de cercetare cu literatura. Tema cercetarii defineste o parte din literatura ca fiind relevanta pentru cercetare.

Intrebari de cercetare generale si specifice

Intrebarile de cercetare generale si specifice sunt locul unei mai puternice specificari a cercetarii, ingustand cercul de interes al studiului. Distinctia dintre cele doua tipuri de intrebari este in ceea ce priveste specificitatea. Intrebarile generale sunt mai generale, mai abstracte si, de obicei, nu permit un raspuns direct, deoarefce sunt prea generale. Intrebarile de cercetare sunt mai specifice, detaliate si concrete. La ele se poate raspunde direct deoarece indica direct catre datele care sunt necesare pentru a raspunde la aceste intrebari.

Intrebarea generala fiind prea vasta pentru a beneficia de un rasuns direct, conceptele ei fiind prea generale, solicita impartirea in mai multe intrebari de cercetare specifice. Raspunsul la intrebarea generala se obtine prin acumularea si integrarea raspunsurilor la intrebarile specifice. Daca studiul include mai multe intrebari generale, toate vor trebuie impartite in mai multe intrebari specifice.

Exemplu

Tema de cercetare: factori asociati frecventei sinuciderii la tineri

Intrebare de cercetare generala 1: Care este relatia dintre factorii mediului familial si incidenta sinuciderii la tineri?

Intrebare generala de cercetare 2: Care este relatia dintre factorii experientei scolare si incidenta sinuciderii la tinerii?

Pentru intrebarea genreala 1 pot fi construite mai multe intrebari specifice.

  1. Care este relatia dintre venitul familiei si incidenta sinuciderii la tineri? Sau
    1. Difera ratele sinuciderii la tineri intre familiile cu venituri diferite?
  1. Care este relati dintre disolutia maritala a parintilor si incidenta sinuciderii la tineri? Sau
    1. Difera ratele sinuciderii la tineri intre familiile in care parintii sunt separati sau divortati si familiile in care parintii sunt impreuna?

Trecerea de la intrebarile generale la cele specifice, prezentata aici ca fiind deductiva, nu este necesara astfel. Ea poate sa fie si inductiva.

In termeni formali, o modalitate buna pentru a distinge intrebarile generale de cele specifice consta in aplicarea criteriului empiric, pe care il vom explicita mai jos, fiecarei intrebari, in momentul in care este dezvoltata: este clar ce fel de date vor fi necesare pentru a raspunde la aceasta intrebare? Daca raspunsul la fiecare dintre intrebari este afirmativ, inseamna ca se poate trece la chestiunile de metoda. Daca raspunsul este negativ inseamna ca este necesara o mai buna specificitate. Acest criteriu este o buna cale de a verifica daca am ajuns la un set de intrebari care pot fi cercetate.

Se vede ca procesul de formulare a intrebarilor specifice consta in mare masura in operationalizarea conceptelor din intrebarile generale.

Probleme legate de colectarea datelor

Intrebarile legate de colectarea datelor sunt cele mai specifice. E bine ca intrebarile de cercetare sa fie separate de cele referitoare la colectarea datelor deoarece studentii confunda adeseori intrebarile de cercetare cu problemele colectarii datelor. Datele se colecteaza pentru a raspunde intrebarilor cercetarii si nu constituie scopul in sine al cercetarii. Pentru a raspunde intrebarilor cercetarii este adeseori nevoie sa se raspunda la mai multe intrebari desare colectarea datelor.

Intrebari de cercetare si date – criteriul empiric

In cercetarea empirica este necesar ca datele sa fie legate de concepte iar conceptele sa fie la randul lor conectate cu datele, iar aceste legaturi sa fie puternice, logice si consistente. Acest principiu trebuie sa fie aplicat intrebarilor noastre de cercetare.

Ideea criteriului empiric este ca o intrebare de cercetare bine dezvoltata si bine formulata indica ce fel de date vor fi necesare pentru a-i stabili raspunsul. Este ideea din spatele butadei conform careia „o intrebare bine formulata este o intrebare pe jumatate solutionata”.

Acest criteriu empiric poate fi aplicat de obicei intrebarilor de cercetare care sunt dezvoltate. Pentru fiecare intrebare, este clar ce fel de date vor fi necesare pentru a raspunde? Daca intrebarile de cercetare nu ofera indicii clare despre datele care vor fi necesare pentru a raspunde la ele, nu vom sti cum sa actionam in cercetare atunci cand ajungem la etapa culegerii si analizei datelor.

Ce este o paradigma?

Conceptul de paradigma fost facut celebru prin lucrarea deja clasica a lui Thomas Kuhn „Structura revolutiilor stiintifice”. Acceptiunea cu care autorul utilizeaza conceptul in cauza cel mai frecvent este de „realizari stiintifice universal recunoscute care, pentru un timp, furnizeaza problemele si solutiile model pentru o comunitate de practicieni

Cazurile cele mai evidente de lucrari cu valoare clasicizata in sociologie sunt „Sinuciderea” lui Emile Durkheim sau „Etica protestanta si spiritul capitalismului” de Max Weber. Ambele au valoare de model pentru demersuri sociologice care se pot defini ca apartinand unor paradigme opuse: lucrarea sociologului francez este o mostra cu o importanta greu de egalat pentru sociologia pozitivista, holista, pozitivista in timp ce opera de sociologie a lui Max Weber contine matricea individualismului metodologic.

Eckberg si Hill (Baker , pp. 67-68) au conceptualizat principalele trei semnificatii ale conceptului de paradigma al lui Kuhn, asa cum se aplica el in stiintele sociale.



In sensul cel mai larg, o paradigma poate fi inteleasa ca un set de presupozitii nechestionabile care stau la baza oricarei activitati stiintifice. Acestea cuprind bazele metafizice si filosofice pe care se bazeaza stiinta. Astfel, in stiintele sociale avem presupozitii despre natura reala a comportamentului uman – de exemplu daca viata in societate este reductibila sau nu la procese esentialemente psihologice, individuale; sau daca fiintele umane trebuie sa fie presupuse ca fiind rationale sau irationale in interactiunile sociale.

A doua cale de intelegere aparadigmei este aceea de matrice disciplinara – corpul de asumptii, teorii, idei, modele, cazuri test si valori impartasite de o comunitate specifica de oameni de stiinta care muncesc intr-un domeniu particular. In aceasta acceptiune mai sociologica, o paradigma include toate obisnuintele de gandire si practica pe care oamenii de stiinta dintr-un anumit domeniu le considera de la sine intelese, manierele traditionale in care oamenii de stiinta interactioneaza intre ei ca membri ai unei comunitati disciplinare unice, lucrurile pe care orice novice va trebui sa le invete pentru a deveni practician al acelei discipline particulare.

Exista mai multe forme de intelesuri impartasite in cadrul matricei disciplinare. In primul rand avem asumptiile teoretice, pe care Kuhn le denumeste generalizari simbolice impartasite. Aceasta trimite la faptul ca limbajul, termenii, simbolurile matematice pe care un om de stiinta le utilizeaza sunt deja in mare parte stabilite in cadrul unei discipline. In al doilea rand, munca stiintifica intr-un domeniu specific are de obicei un caracter acceptat care orienteaza planificarea si executarea oricarui proiect stiintific nou. In al treilea rand, oamenii de stiinta trebuie sa impartaseasca anumite valori referitoare la ceea ce constituie o cercetare „buna”, precum acuratete, consistenta, generalitate, simplitate, utilitate.

Al treilea si cel mai concret sens al paradigmei este cel de exemplar. Exemplare sunt „realizarile concrete ale comunitatii stiintifice”. Sunt exemplare studiile si experimentele clasice pe care tinerii cercetatotori sunt asteptati sa le admire si sa le urmeze, la fel ca si modurile de gandire care le sunt asociate.

Subiectiv

- depinde de individ (dar reprezentarile personale, motivatiile, atitudinile sunt dependente de factori exteriori)

Obiectiv

- constrangere exterioara (datele structurale, obiective sunt cel mai adesea construite de subiectivitati)

Micro

Are de obicei ca referent individul –adresand problema intereselor, reprezentarilor, deciziilor si comportamentelor individuale

Macro

statistic,

- agrega datele referitoare la unitatile „micro”

- cauta identificarea datelor de ordin structural, a relatiilor de cauzalitate; tinde sa fie „relational”

Ideografic/ contextualist

procesele sociale concrete sunt contextuale/ nu pot fi subordonate unor legi universale

urmareste sa descrie fenomenele (instoriografia de pilda)

Nomotetic/ universalist

cauta „legi de acoperire” – explicatia trebuie sa fie cauzala

cauta sa explice procesele

Emic - interior

Etic - exterior

Calitativ

intelegerea subiectivitatii actorilor sociali

Cantitativ

-explicatie bazata pe metode statistice

Tipuri de abordari in sociologie






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 723
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site