Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ROLUL SONDAJELOR DE OPINIE IN SOCIETATE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




ROLUL SONDAJELOR DE OPINIE IN SOCIETATE






In aceasta prelegere vor fi tratate subiectele:

Functii si disfunctii sociale ale sondajelor

Potentialul manipulator al sondajelor de opinie

Sondajele de opinie au devenit o adevarata institutie sociala in statele cu regimuri politice democrate. Rezultatele sondajelor pot constitui obiect de controversa, ele pot fi criticate sau acceptate - dar nu ignorate. De obicei, oamenii politici ale caror idei si programe politice inregistreaza scoruri bune in sondaje tind sa le considere demne de incredere, in vreme ce liderii politici ale caror performante sunt slab evaluate in sondaje formuleaza critici prin care contesta corectitudinea si valabilitatea acestora.

Valorizate sau nu pozitiv, datele furnizate de sondaje impun oricum o luare de pozitie din partea actorilor politici vizati.

Sondajele de opinie au devenit un element important al situatiilor sociale, ele constituie un factor influent in interactiunile care au loc intre trei mari forte ale campului social:

actori politici (lideri si partide)

mass-media si

cetateni (ale caror opinii sunt inregistrate prin sondaje).

Practicarea sondajelor si publicarea rezultatelor acestora devin variabile importante in definirea si constituirea situatiilor de natura sociala, in influentarea dinamicii socio-politice.

Unele comentarii ale influentelor exercitate de sondajele de opinie atribuie acestora un rol pozitiv, benefic, in functionarea societatii. Iata care sunt principalele functii sociale cu care sunt creditate sondajele:

Sondajele stimuleaza gandirea critica a cetateanului obisnuit. Acest lucru se petrece atat prin inregistrarea opiniilor si punctelor de vedere ale persoanelor apartinand unor categorii sociale mai putin influente in spatiul public, cat mai ales prin faptul ca publicarea rezultatelor sondajului ofera fiecaruia imaginea ansamblului social la momentul respectiv si aduce in atentia publica problemele importante ale societatii. Individul poate constata, de pilda, daca acel curent de opinie la care adera este dominant in societate sau daca, dimpotriva, prin opinia exprimata se situeaza pe o pozitie minoritara, de mica raspandire sociala.

Are loc o desacralizare a autoritatilor. Prin dimensiunile vizate de intrebarile sondajului, activitatea si performantele autoritatilor sunt supuse examinarii de catre publicul larg, caruia i se ofera si alte ocazii, in afara votului, de a-si exprima satisfactia sau nemultumirea fata de cei care administreaza treburile publice.

Sunt comentatori care apreciaza ca sondajele sunt stimulente ale spiritului civic,      chiar un antidot la tendintele de guvernare autoritara; sondajul este considerat un instrument de sustinere a democratiei.

Prin reactia pe care o ofera elitelor politice din partea celor guvernati, sondajele se instituie ca o forma de comunicare la nivel societal.



Dintre disfunctiile sociale considerate a fi provocate de sondajele de opinie pot fi enumerate:

Sondajele creeaza o situatie sociala si politica marcata de influentari impresive, de evaluari superficiale ale performantelor actorilor sociali (prin modul simplificator de punere a problemelor). Astfel s-ar exercita presiuni nejustificate, neavenite, asupra factorilor de putere. Aceasta influenta impresiva se exercita mai ales la nivelul elitelor si mai putin asupra cetateanului „de rand”. Elitele sunt in mai mare masura dispuse sa-si orienteze strategiile in functie de rezultatele sondajelor decit cetatenii obisnuiti. Concluzia ar fi ca sondajele de opinie risca sa incurajeze populismul ca atitudine a politicienilor fata de cetateni.

Un alt punct de vedere afirma ca publicarea rezultatelor obtinute prin sondaje are un rol de manipulare a maselor (spre exemplu, prin exercitarea de presiuni asupra minoritatilor in sensul ralierii acestora la opiniile dominante).

Sondajele de opinie submineaza prestigiul autoritatilor, incurajand nesupunerea civica (corelat si cu efectul de „desacralizare” a autoritatilor).

Dar poate cea mai interesanta idee din sfera celor care se refera la potentialul manipulator al sondajelor este cea care afirma ca sondajul este manipulator prin chiar principiile metodologice care il structureaza.

Chestionarele utilizate ca instrumente de culegere a datelor in sondajele de opinie includ intrebari cu formulari cat mai simple, care sa fie inteligibile pentru toti subiectii. Intrebarile simple si standardizate se sprijina pe stereotipuri, valori, traditii si norme de cea mai larga raspandire si recunoastere in mediile sociale. Aceste elemente (stereotipuri si reprezentari) sunt legate cu precadere de relatii inter-umane de tip consensual. Prin modul in care sunt concepute, sondajele produc o imagine armonica a cimpurilor sociale, defavorizand aspectele de tip conflictual (chiar daca unii oameni raspund prin „da” iar altii prin „nu” la o intrebare simpla de sondaj, ei se situeaza cu totii inauntrul aceleiasi paradigme, al aceleiasi modalitati de considerare a realitatii).

In general, sondajele contin in ele tendinta de a induce o imagine a ansamblurilor publice prin care sunt favorizate simbolurile unificatoare.

Potentialul manipulator al sondajelor este intretinut si de fascinatia pe care o exercita in randul publicului. Sondajele pot impresiona oamenii prin arsenalul de logistica informationala (in unele tari operatorul de teren inregistreaza raspunsurile subiectilor cu ajutorul unui computer portabil), prin cuantificarile masive, rapide, spectaculoase, prin modalitatile de prezentare a datelor rezultate (prezentari computerizate de date sub forma tabelara sau grafica). Astfel se acrediteaza ideea ca sondajul este o metoda si o institutie sociala de deplina obiectivitate si neutralitate axiologica. Oamenii devin vulnerabili la imaginile furnizate de rezultatele sondajelor, ajungand sa le acorde o incredere pe care uneori nu o merita.

Un alt aspect controversat este legat de publicarea rezultatelor. Paul Lazarsfeld a efectuat sondaje asupra sondajelor, pentru a evidentia efectele pe care acestea le produc asupra opiniilor individuale.

Au fost identificate trei mari categorii de efecte:

Efecte de confirmare, de intarire a optiunilor celor deja decisi.

Efecte de actualizare a optiunilor latente, de activare a celor potential decisi.

Efecte de convertire: intr-o anumita proportie, sunt schimbate optiuni ale publicului (oamenii adopta puncte de vedere contrare celor la care aderau initial). In final, insa, aceste convertiri se traduc prin neutralizare (de cele mai multe ori, proportii relativ egale de indivizi sunt convertite catre „favorabil” ca si catre „defavorabil”, spre putere ca si spre opozitie, spre „stanga ca si spre „dreapta”).

Analizand logic, inafara efectelor enumerate de Lazarsfeld, ar putea exista si un al 4-lea efect: demobilizarea unora dintre electori.

Nu exista certitudinea ca publicarea rezultatelor sondajelor pe teme electorale nu i-ar influenta intr-un fel sau altul pe alegatori (mai ales in perioadele de dinamica sociala accentuata). Iata de ce in unele state se recurge la interzicerea publicarii rezultatelor de sondaj, - cel putin in perioada premergatoare scrutinurilor electorale.



Publicarea rezultatelor de sondaj este interzisa in Franta si in Romania (in saptamana de dinaintea alegerilor), in Spania (cu cinci zile inainte de scrutin), in Portugalia (pe toata durata alegerilor), in Belgia (in ultima luna de dinaintea alegerilor). In fiecare din aceste tari, sondajele continua sa fie realizate iar rezultatele lor parvin liderilor politici, comentatorilor si analistilor, oamenilor de afaceri – dar nu si electoratului larg. Unii legislatori si politicieni, prin interdictiile la adresa publicarii rezultatelor de sondaj, nu fac decat sa impiedice accesul electoratului la cea mai obiectiva modalitate de masurare a opiniei publice (in conditiile in care unii jurnalisti si politicieni identifica parerile taximetristului sau liftierului cu “vox populi”).

Se ajunge la situatia in care cetatenilor li se neaga dreptul de a fi informati in legatura cu ceea ce se petrece in societatea in care traiesc.

Dupa consultari cu organismele care supravegheaza realizarea de sondaje in tarile europene, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a exprimat urmatoarea luare de pozitie: “intarirea controlului asupra desfasurarii sondajelor de opinie nu apare ca fiind dezirabila sau necesara si nu prezinta interes incercarea de armonizare a reglementarilor la nivel international”. De altfel, unele incercari de reglementare stricta a realizarii de sondaje si a publicarii rezultatelor s-au dovedit esecuri. O asemenea incercare a existat in Irlanda, unde a fost interzisa realizarea oricarui sondaj de opinie, definit prin lege ca interogare a cel putin 100 de persoane. Legea a fost ocolita (prin realizarea de sondaje pe sub-esantioane de 99 de persoane, ale caror rezultate erau apoi cumulate), ajungandu-se in final la abandonarea acesteia.

Interdictiile la adresa sondajelor de opinie ajung sa fie inefective si datorita dezvoltarii tehnologiilor comunicationale: sondaje realizate in Franta in perioada de interdictie au putut fi publicate in presa elvetiana, accesibila si publicului francez (internetul deschide mari posibilitati si sub acest aspect).

Este nevoie ca tehnicile de sondare a opiniei publice sa fie perfectionate, astfel incat realitatea sociala sa fie exprimata cu acuratete, consolidand, in aceasta maniera, credibilitatea unei institutii sociale devenita indispensabila intr-o societate autentic democratica.

Intrebari

Care este semnificatia sondajelor din perspectiva campului fortelor sociale?

Mentionati trei functii pe care sondajul le poate indeplini in societate.

In ce constau influentele disfunctionale ale sondajelor de opinie?

Care sunt tipurile de efecte ale realizarii de sondaje asupra publicului, dupa Paul Lazarsfeld?

In ce consta potentialul manipulator al sondajului de opinie?

Care este pozitia dvs. in materie de reglementare a publicarii rezultatelor de sondaj? Argumentati raspunsul.

Cuvinte-cheie:

rol social al sondajelor, manipulare, efectele sondajelor







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1361
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site