Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Reprezentarile sociale ale caminului la adolescenti

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
UNITATE SOCIALA
TRANSFORMARI STRUCTURALE IN FAMILIE. DEMERS ISTORIC
PARADIGMA
CONCEPTUL DE CONSILIERE - Tehnici de consiliere
INDICATOR SOCIAL
ROL SOCIAL
DIFUZIUNE
IDENTITATEA COMPORTAMENTULUI SEXUAL AL INDIVIDULUI UMAN
OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE
VIOLENTA IN FAMILIE



Reprezentarile sociale ale caminului la adolescenti

Adolscentii isi construiesc reprezentarile sociale ale caminului din experientele lor socio-cognitive, printr-un proces de comparare sociala a propriului camin cu alte modele reale sau ideale, concrete sau abstracte. Aceste reprezentari includ intotdeauna si un sistem de expectante ca vectori ai lor in dinamica vietii.

Ne-am propus o analiza a continuturilor semantice ale reprezentarilor sociale ale caminului in adolescnta relevand , pe cat ne-a stat in putiinta, si sistemul de expectante pe care acestea le integreaza. Ca metode de cercetare am folosit observatia psihosociala, convorbirea, metoda anchetei prin chestionar si metoda scarilor de opinii. Cercetarea s-a realizat pe o populatie de adolescenti 9104 subiecti0, cu preponderenta fete (75%), intre 18 si 19 ani ( elevi ai Scolii Normale, profil invatatori-educatoare si profil filologie-teologie).

Analiza continuturilor semantice ale reprezentarilor caminului la adolescentii investigati pune in evidenta , de la inceput, puternica lor functie identitara ( Jean-Claude Abric, in « Psihologia campului social : Reprezentari sociale », Editura Stiinta si Tehnica, 1995). Ea este cea care defineste identitatea grupurilor de adolescenti – fetele, pe de o parte , si baietii, pe de alta.

Vom folosi aceasta functie identitara pentru a face comparatie intre reprezentarile sociale ale caminului la fete si reprezentarile caminului la baieti.

Prima determinatie – afectivitatea. Prezenta vocatiei caminului cu preponderenta la fete. Aproximativ 73,55% dintre subiecti considera ca afectivitatea cu toate aspectele si formele pe care le implica, este o nota definitorie a caminului. Daca la fete predomina atasamentul declarat fata de camin, cultivarea vlaorilor simbolice ale caminului, la baieti remarcam o oarecare detasare fata de acste valori afective, iar la o parte dintre ei se face simtit un gen de teribilism fata de aceste valori : se considera o slabiciune atasamentul fata de valorile afective ale caminului. Fetele sunt integrate mai profund in structura afectiva si in functionalitatea caminului, se simt ocrotite si aparate in camin, isi doresc aceasta structura securizanta a vietii.

Fetele sunt capabile de o reflexivitate mai profunda decat baietii. Suntem indreptatiti sa afirmam ca la fete, prin natura subiectivitatii lor, valorile afective ale caminului activeaza si dezvolta vocatia caminului. Poate ca nu in ultimul rand isi spune cuvantul inconstruirea vocatiei caminului, vocatia maternitatii pe care o au fetele. Nu intamplator, in gandirea mitica ( Roma antica), cea care intretinea focul sacru, protectoarea vetrei caminului, era o divinitate de gen feminin – Vesta.

Fetele se decalra fara reticente ca sunt purtatoare ale iubirii, ele primesc si daruiesc in acelasi timp iubire in caminul lor. Mai mult, ele considera ca intre parinti trebuie sa existe iubire « care sa reverbereze asupra copiilor ».

Baietii sunt, in general, mai indiferenti la acest aspect. Ei manifesta un gen de egocentrism, se manifesta mai mult ca « primitorii » de afectiune in camin si mai putin daruiesc aceste sentimente.

Poate ca Emmanuel Lévinas spune acelasi lucru cand afirma : « …Elementul masculin reprezinta legea omeneasca , iar elementul feminin legea divina, care este si lege a caminului » ( Emmanuel Lévinas, « Moartea si timpul », Cluj, Editura Bibliotecii Apostrof, 1996)

Nevoia de comunicare cu parintii. Una dintre valorile cele mai proclamate de catre adolescenti, si fete si baieti, in raport cu caminul lor (58,90%) este comunicarea intre parinti si copii, intalnire si comunicare pe care le-ar dori permanetizate intr-un fel sau altul. Asteptare socio-afectiva fundamentala, adeseori nerealizata, comunicarea cu parintii ramane, pentru multi adolescenti, o nostalgie. Intr-o lume tot mai grabita, cu amenintari si orizonturi de asteptare precare pentru cei mai multi adulti se pare ca parintii au tot mai putin timp sa comunice cu copiii lor ( a vorbi nu inseamna a comunica ) – se inscrie de asemenea in nodul central al reprezentarii sociale a caminului. Ei sriu : « Imi place mult atunci cand am ocazia sa vorbesc cu maica-mea despre anumite lucruri care poate imi sunt necesare in acel moment » ; « Cel mai mult imi place cand suntem toti impreuna” ; “ Cel mai mult imi place caminul nostrum atunci cand ne pregatim de marile sarbatori, ador atmosfera din preajma sarbatorilor, mai ales de Paste, Craciun, Anul Nou”.

Nevoia de afi impreuna la masa, nevoia de sarbatoare celebrata in camin, deschisi comunicarii fata in fata, aminteste de « masa totemica » ce intretinea membrilor unei comunitati primare atasamentul pentru strramosii comuni. Pe adolescent, aceasta « impartasanie »cu parintii l-ar ajuta sa se elibereze de angoasele varstei, l-ar putea ajuta sa se remonteze , sa-si « incarce bateriile ».

Cei mai multi adolescenti plaseaza acest moment al intalnirii seara – ritualul cinei. « Cel mai mult imi place cand manmcam toti la masa mare si cand ne adunam seara si povestim : tata, mama, bunica, surorile mele si eu » ; « Ar trebui ca familia sa se intalneasca zilnic, cel putin la cina. Eu consider acest lucru absolut necesar ».

Gasom o stranie concordanta intre astptarile serii formulate de catre adoescentii investigati si cele marturisite de Soren Kirkegaard intr-o confesiune din « Banchetul » : «  Acea nostalgie a caminului la care oricine aspira cu venirea serii … »

Parintii nu ar trebui sa piarda din vedere ca pentru fiecare membru al familiei caminul reprezinta sau ar trebui sa reprezinte vatra in care arde focul ce intretine viata familiei, si nu doar un acoperis deasupra capului.

Spre independenta, prin « democratia de camin ». 61,23% dintre adolecentii investigati ar dori ca « forma de guvernamant » in caminul lor sa fie democratia, in cadrul careia lor sa li se acorde mai multa incredere. Ei afirma ca ii nemultumeste « neincrederea parintilor fata de noi , copiii ». « Trebuie , totusi, sa apreciem faptul ca parintii nostrii au facut progrese deosebite in atitudinea lor fata de noi, in felul in care ne privesc » - scrie o adolescenta.

Valorile « democratiei caminului », in conceptia adolescentului, sunt : increderea intre membrii familiei, orice problema « sa se rezove prin discutii si nicidecum prin certuri sau alte modalitati », intelegerea , respectul, « sa asculte fiecare parerile celorlalti », sa se sfatuiasca, sa fie uniti, fara « jigniri », « copiii sa-ai asculte parintii, iar acestia sa-si ocroteasca copiii », comunicarea deplina intre parinti si copii, « problemele care apar sa nu-i dezbine, ci sa-i uneasca si mai mult ».

Familia deschisa este, in conceptia adolescentului, om valoare a democratiei caminului. Peste jumatate dintre subiecti prefera caminul deschis : sa primeasca si sa faca vizite, sa iasa impreuna in natura, etc. Ar dori ca parintii lor sa fie mai dispusi spre deschidere si iesire in lume.

Respingerea conduitelor autoritare, indeosebi a autoritarismului tatalui, este o latura a « democratiei de camin ». O adolescenta scrie : « Tatal este distant cu noi si nu ne da voie sa ne apropiem prea mult de el, caci crede ca vom deveni obraznice. » Dintre parinti, tatal este cel mai criticat, el nu se implica atat cat si cand ar trebui in « treburile casei ca s- o ajute pe mama cand noi nu putem, datorita faptului ca este orgolios ».

Are loc o redistribuire a autoritatii in cadrul familiei. Autoritatea suprema pentru subiectii investigati este de acum propria lor ratiune. Ei si-ai interiorizat structurile de autoritate in eul propriu, dar aceasta constructie este inca fragila. De aceea continua sa accepte si sa dotreasca autoritatea parintilor, dar, de regula, numai pentru a-si valida prin aceasta autoritate propriile judecati apreciative. De cele mai multe ori, ei stiu sa forteze nota pentru a-i convinge pe parinti sa accepte aceasta validare, astfel ca, adeseori, parintii sunt cei care adopta criteriile de validare a unor atitudini ale adolescentilor. Cand parintii ajung sa comita erori datorita acestei atitudini, se intampla sa se produca « rebeliunea » si revolta parintilor fata de adolescenti. Tot atat de adevarata este si situatia cand adolescentii se revolta impotriva parintilor pentru ca li s-au impus criterii parentale care s-au dovedit neproductive.

50% dintre subiectii investigati se plang ca parintii nu le acorda increderea pe care o doresc si pe care o merita. Aceasta este o atingere adusa autoritatii proprii pe care inca nu stiu sa o gestioneze suficient de productiv in relatiile cu sine si cu ceilalti.

Obiectivitatea si simtul realitatii conditii absolut necesare pentru o fiinta normala, cum scrie Eric Fromm, sunt valori ce tind sa devina tot mai consistente si mai stabile in aprecierea caminului. Trebuind sa aleaga un calificativ pentru caminul lor, dintr-o scala de aprecieri ce cuprinde valori de la « foarte bine » pana la « nesatisfacator », optiunile lor sunt :

- Bine

- Satisfacator

- Mediu

- Nesatisfacator

- Foarte bine

Gradul de adecvare a subiecctilor investigati se obiectiveaza si in intelegerea categoriei de « camin ideal ». Un raspuns titpic : « Caminul ideal nu exista. Cu toate acestea, nu incetam sa aspiram spre idealul nostru de camin…Si totusi, ce este caminul ideal ? »

Trei tipuri de solidaritate ce apara onorabilitatea caminului si eul social. In reprezentarile sociale ale adoolescentilor investigati, caminul este un grup coeziv bazat pe cel putin trei tipuri de relatii de solidaritate : filiala, parentala, fraternala. Diferitele tipuri deconflicet ce se manifesta in cadrul caminului nu ajung sa ameninte sau nu sunt percepute ca amenintand coeziunea acestuia, deoarece statutul si prestigiul social al adolescentului sunt dependente de statutul si prestigiul social al caminului, al gerupului generic de apartenenta. Intre parinti si copii, frati si surori, bunici si copii, parinti si parinti sunt percepute relatii bazate pe afectiune si intrajutorare, pe acceptarea diferentelor si toleranta fata de diferente.

Aproximativ 51% dintre subiecti traiesc in familii largite. In ciuda arhaismului ei, familia largita si-a conservat si valentele pozitive – bunicii sunt purtatorii unor valori ca modestia, austeritatea, altruismul, munca. Poate nu in ultimul rand, prezenta lor are darul de a cultiva cultul caminului, ideea si imaginea de « camin strabun » ce perpetueaza viata. Prezenta bunicilor transmite , la nivel subliminal , acel sentiment al echilibrului si participarii nepotilor la lungul lant al fiintei. In cadrul nici unui alt grup,adolescentul nu are sentimentul solidaritatii si continuitatii vietii prin stramosi si urmasi. Adolescentii isi introduc bunicii in familie, ii considera membrii ai caminului cu drepturi depline, acordandu-le aceeasi afectiune ca si celorlalti membrii. (Vezi in acest sens relatia bunica – nepot din « Testamentul francez », romanul autobiographic al lui Andrei Makine.)

Excesiva ancorare a reprezentarilor sociale ale caminului. Remarcam in analiza continuturilor semantice ale reprezentarilor sociale ale caminului la subiectii investigati ca semnificatia acestora este dublu determinata, asa cum sustine J.c Abric , de « contextul discursiv, mai intai » si de « contextul social, mai apoi ».

In ancheta efectuata, adolescentii au produs o reprezentare sociala a caminului onorabila. Nici unul dintre subiecti nu a relatat fapte sau aspecte reprobabile care sa intre sub incinta oprobiului moral sau al codurilor juridice. Subiectii se simteau datori sa apere prestigiul caminului, prestigiu ce este integrat identitatii de sine.

Reprezentarile sociale ale caminului poarta in mod univoc determinatia culturii. Comparand reprezentarile sociale ale caminului la adolescentii de la profilul pedagogic cu ale celor de la profilul filologie-teologie, constatam ca primii considera ca civilizatia cainului este data exclusiv de nivelul de educatie al membrilor sai, iar cei din a doua categorie exclusiv de credinta in Dumnezeu. In acest aspect gasim cel mai mare exclusivism.

Concluzii :

« Nodul central » al reprezentarilor sociale ale caminului la adolescentii investigati il constituie valorile afectivitatii, nostalgia comunicarii cu parintii, cucerirea independentei prin « democratia de familie » si apararea prestigiului social. Fiecare atribut are continuturi bogate si semnificatii multiple.

Adolescentii investigati fac parte din categoria normalitatii, asa cum fac parte din aceasta categorie marea masa a adoelscentilor dintr-o societate. Ei sunt infinit mai multi decat deviantii.

Prietenii si cultul prieteniei, pentru subiectii invstigati, nu se substituie caminuluio, dupa cum nici caminul nu se substituie primilor enumerati. Cele doua grupuri sunt reprezentate ca fiind complementare. In reprezentarile sociale ale subiectilor cele doua grupuri alternante de viata coexista – doua nise socio-culturale, prioritare avand nisa caminului (« Familia nu-si tradeaza niciodata copiii »)

Cu toata imaginea coeziva a caminului, adolescentii investigati incep sa simta tot mai mult in caminul originar o singularitate in comuniune, isi simt tot mai mult independenta ca un inceput de insingurare in coeziune si inradacinare. Se construiesc astfel marile antinomii ale existentei prin care adolescentul se pregateste pentru viata de adult.











Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1455
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site