Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sociologie rurala - Istorie si prezent

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FRICA BLOCHEAZA SUCCESUL
CULTURA MATERIALA A RROMILOR - MESTESUG SI REPREZENTARE
SOCIALITATE
Paradigme ale gandirii sociologice
DIN ISTORIA CALAMBURULUI
CUM SA ABORDEZI FEMEILE
Sistemul factorilor educativi
VIOLENTA FAMILIALA – FENOMEN PSIHO- SI SOCIOPATOGEN
CONFORMITATE SI INFLUENTA SOCIALA - Functia cognitiva a conformitatii
Aparitia sociologiei ca stiinta







Sociologie rurala      Istorie si prezent

Ramura a sociologiei care studiaza originea, evolutia, structurile sociale si relatiile teritoriale ale satelor. Evolutia s.r. - in sensul de cercetare directa, la teren a satelor - a fost precedata de studii ale altor discipline (economie politica, geografie, agronomie). Astfel, din perspectiva economica, structurile rurale au fost studiate in Europa inca de fiziocrati, teoreticieni care considerau ca sursa avutiei nationale este pamintul, respectiv munca agricola. Din perspectiva statistica, problema definirii satului a aparut odata cu primele recensaminte moderne, datorita dificultatilor de identificare si localizare ale fiecarei unitati rurale in parte.

Evolutia s.r. este diferita in Europa si in SUA. In SUA - multa vreme societatea cea mai urbanizata din lume - studiul s.r. a fost impulsionat de marile probleme economice si sociale generate de o urbanizare specifica si de existenta unei retele de asezari mici, diferite ca aspect si structura de satele europene. Spre sfirsitul secolului al XlX-lea si inceputul secolului al XX-lea s-au inregistrat profunde anomalii pe piata alimentara din SUA (supraproductii in unele zone si foamete in altele; ani cu recolte mari, dar fara cumparatori si ani cu subproductii acute; depopularea unor intinse regiuni in special in sud prin migratia fortei de munca de culoare spre orasele din nord in prima generatie dupa abolirea sclaviei; disparitia fermierilor mici si mijlocii si cresterea paturilor sarace rurale si urbane s.a.m.d.).

Aceste probleme au dus la adoptarea unei politici guvernamentale de cercetare si actiune in mediul rural, politica inaugurata de Th. Roosevelt, care a creat in 1908 „Country Life Commission' cu scopul precis de a studia:

a.     tehnologia agricola

b.     economia agrara

c.      structurile sociale si inclinatiile psihologice ale fermierilor;

d.     retelele de asezari rurale si mijloacele de transport;

e.      mijloacele de echilibrare sofiala a vietii rurale si de reasezare a rolului satului si agriculturii in contextul national.

In 1919 W: Wilson a infiintat la Ministerul Agriculturii „Divizia pentru populatie si viata rurala' care a impulsionat cercetarile de sociologie si economie rurala, ajungindu-se dupa marea criza din 1929-1933 la un sistem etatic de finantare si interventie in mediul rural. In 1925 in SUA s.r. se preda in 500 de institute, in timp ce in Europa numarul cursurilor de s.r. nu depasea 20. De altfel, societatea americana este una dintre putinele societati industrializate si urbanizate din lume in care imaginea asupra muncii agricole si vietii la tara este pozitiva („mitul fermierului', „nostalgia fermei' s.a.m.d.). Intre tratatele de s.r. care au avut cea mai mare influenta in SUA in perioada interbelica mentionam cele semnate de A. Dunn (1920), E.N. Bennt (1924), Ch. I. Galpin(1924), J.M. Gillette (1925), H.B. Hawtorn (1926).

Pentru aceasta perioada lucrarea clasica este P.A. Sorokin, Principles of Rural-Urban Sociology

In Europa, satul era studiat de mai bine de un secol, dar in special din punct de vedere etnografic si geografic. Spre sfirsitul secolului al XlX-lea, „problema agrara' era una dintre problemele politice si economice de prim ordin in Europa, fie datorita pronuntatului exod rural si somajului agricol din Europa occidentala, fie datorita marilor schimbari produse de penetrarea relatiilor de productie capitaliste in societatile rurale traditionale din Europa de rasarit (Rusia, Romania, Peninsula Balcanica). Studiile de s.r. se multiplica, fara a ajunge insa la raspindirea si impactul celor de sociologie urbana si industriala. Apare si o puternica miscare cooperatista, in special in mediul rural din Germania, Tarile de Jos si Austro-Ungaria. Dupa primul razboi mondial, in majoritatea tarilor din rasaritul Europei au loc reforme agrare care limiteaza puterea marii proprietati si modifica aspectul economic al mediului rural. Numai in Romania dupa reforma agrara din 1921 apar zeci de sate noi, cu proprietari individuali si cu loturi de pamint acordate de stat, cu sau fara rascumparare.

In perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial s.r. se dezvolta pe toate continentele, in raport direct cu problemele sociale, economice, politice, financiare, tehnologice ridicate de tranzitia demografica rurala, deruralizare si urbanizare, revolutia mijloacelor de transport, evolutia rapida a tehnologiei agricole, irigatiilor, geneticii etc.

In prezent s.r. este o disciplina diversificata avind mai multe specializari:

a.     studiul factorilor sociali ai economiei agricole;

b.     analiza structurilor sociale specifice mediului rural;

c.      analiza regionala a retelelor de asezari rurale;

d.     studiul institutiilor specifice mediului rural;

e.      monografiile rurale sau zonale.

S.r. - ca si sociologia urbana - are un profund caracter concret, si instrumental. Caracterul concret al s.r. consta in faptul ca studiile respective sint in general centrate pe unitati sociale bine definite, reduse ca dimensiuni, usor de delimitat si de comparat cu altele. Caracterul instrumental al s.r. rezulta din faptul ca studiile de teren in domeniu au aproape intotdeauna o virtuala utilitate practica pentru cresterea calitatii vietii rurale, sporirea productivitatii agricole, modernizarea institutiilor, evaluarea tendintelor viitoare, schimbarea sau conservarea unor valori specifice. Mediul rural este cel in care cercetarea sociologica coparticipativa este cea mai frecventa

In s.r. exista mai multe modele de cercetare:

a.     modelul traditionalist considera mediul rural, respectiv satul, ca fiind „adevaratul' pastrator al spiritului, specificitatii si originalitatii unei societati sau unei culturi, iar cercetarile conduse dupa acest model cauta sa releve valorile, comportamentele si simbolurile rurale traditionale;

b.     modelul meliorist considera mediul rural ca fiind forma genetica a societatii moderne, dar insuficient evoluat si care trebuie adus la nivelele structurilor urbane; cercetarile care adopta acest model urmaresc in general masurarea decalajelor urban/rural (venituri, educatie, confort, productivitate etc.) si cauta mijloace de reducere a acestora;

c.      modelul ecologic releva specificitatea, particularitatile si avantajele modului de viata rural contemporan, modificat in urma transformarilor din timpul revolutiei industriale si RTS;

d.     modelul cronoregresiv, utilizat in general in monografiile de asezari rurale, dar si in studiile tematice (evolutia unei meserii rurale, unei structuri, institutii sau traditii) - isi propune sa releve evolutia istorica a unui sat plecind de la aspectul sau contemporan si indicind cauzele schimbarilor succesive. Pentru acest model de cercetare satul este o proiectie a istoriei pe teren (cf. J. L Durand-Drouhin, L M. Szwergrub, I. Mihailescu - Rural Community Studies in Europe, 3 vol, 1981-1985).

In tara noastra s.r. are o bogata traditie, recunoscuta si pe plan international. Inainte de primul razboi mondial studiile de s.r. sint re-altiv nesistematice, punind accentul pe economia rurala, etnologie si „problema taraneasca', respectiv ansamblul analizelor socio-economice privitoare la structura, rolul si statutul taranimii si proprietatii agricole in societate, economie si politica. Totusi, chiar si in aceasta perioada se inregistreaza cercetari specifice de s.r., in general pornindu-se de la o comanda de stat sau de la o initiativa academica



Astfel primele analize regionale (I. lonescu de la Brad, Agricultura romana din judetul Dorohoi, 1866, Mehedinti, 1868, Putna, 1869) sint efectuate pe baza unei ordonante domnesti din 28.11.1864 care cerea tuturor inspectorilor agricoli sa intocmeasca descrierea unui judet. In 1877 Ministerul instructiunii publice adopta o dispozitie prin care se cerea invatatorilor sa redacteze monografii de sate si ca urmare B. P. Hasdeu redacteaza, transmite si recolteaza doua chestionare, unul privind obiceiurile juridice ale poporului roman (1877) si altul lingvistic (1884). Mai sociologic este primul, axat pe aspectele sociale si economice ale satului moldovenesc, muntenesc si oltenesc. Raspunsurile la ambele chestionare insumeaza peste 20.000 de pagini, aflate la BAR, partial prelucrate (I. Muslea, Ov. Birlea, Tipologia folclorului. Din raspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, 1970), in 1876 Societatea Romana de Geografie incepe actiunile in vederea realizarii monografiilor judetene, elaborate in intervalul 1887-1896 (32 de monografii) si apoi Marele Dictionar Geografic al Romaniei, 5 vol. (1898-1902), toate cuprinzind date sistematice si concrete despre asezarile rurale.

In 1903 Ministerul de interne condus de V. Lascar inaugureaza un „Program al monografiei unei comune rurale' care va sta la baza a peste 60 de monografii rurale publicate, iar Ministerul Domeniilor cere elaborarea unor monografii ale „mosiilor' statului si Coroanei, din care se desprind atit elemente stiintifice privind viata rurala, munca agricola si neagricola din sate, cit si propuneri de imbunatatire. In Transilvania si Banat societatea „Astra' - Sibiu initiaza primele monografii romanesti despre sate si comune cu populatie romaneasca. Tot in aceasta perioada apar primele nomenclatoare de sate si primele proiecte de geografie sociala a satului romanesc (Nestor V. A. Urechia, 1902). In paralel, „problema taraneasca' a facut sa apara o literatura sociologica de foarte buna calitate analitica si cu propuneri de interventie in lumea rurala bine argumentate.

In special dupa publicarea rezultatelor recensamintului general din 1899 (L. Colescu) lucrarile care trateaza „problema taraneasca' devin mai consistente din punct de vedere stiintific si mai adecvate ca argumentare. Printre autori de lucrari privind „problema taraneasca' inainte de primul razboi mondial mentionam: R. Rosetti, C. Dobrogeanu-Gherea. C. Stere, C. C. Arion, S. Haret, Vasile M. Kogalniceanu, N. lorga, G. D. Creanga, C. Garoflid. Dupa primul razboi mondial se continua elaborarea monografiilor de sate, atit in linie traditionala, cit si conform noilor prescriptii metodice elaborate in cadrul Scolii monografice de la Bucuresti.

Studiile de s.r. privind structura sociala, institutiile rurale (in special cooperativele taranesti), factorii sociali si culturali ai productiei, consumului si acumularii agricole si rurale, starea alimentatiei, sanatatii, educatiei, constructiilor si culturii in mediul rural cunosc o dezvoltare fara precedent. Scoala Monografica se impune dupa 1930 in Europa ca una dintre cele mai originale, mai dinamice si mai competente scoli de s.r., in asa fel incit Congresul Mondial de Sociologie din 1939 urma sa fie tinut la Bucuresti. Modelul cercetarilor Scolii monografice era de tip traditionalist cu un puternic accent pe implantarea unor cunostinte si institutii noi, moderne, in mediul rural cu scopul ridicarii calitatii vietii locuitorilor. In aceasta perioada prestigiul s.r. creste mult, atit in mediile academice, cit si in mass-media si administratia publica, in conditiile in care circa 80% din populatia tarii era rurala si circa 75% agricola

Constituita in jurul personalitatii prof. Dimitrie Gusti, Scoala Monografica a permis un numar mare de experiente sociale, stiintifice si culturale, cu rol stimulator pentru ansamblul societatii romanesti din acea perioada. Primul curs tiparit de s.r. apare in 1940 (T. Herseni), al doilea in 1948 (G. M. Marica), iar dupa 1966 apar cursuri de s.r. la Bucuresti (Institutul de agronomie, 1974) si lasi (1977). Dupa 1966 s.r. este inclusa ca materie de invatamint - impreuna cu sociologia urbana - in mai multe institute si universitati. Dupa 1966 cercetarile de s.r. adopta in general modelul meliorist, in noile conditii determinate de existenta economiei planificate, centralizate si cooperativizate din agricultura. Temele principale ale cercetarilor din domeniu sint in aceasta perioada: structurile sociale in mediul rural, navetismul rural-urban si migratia spre orase, factorii sociali ai economiei rurale si calitatea vietii in mediul rural. Monografiile de sate si comune cunosc un ritm inalt de aparitie (circa 200 in perioada 1968-1989), relevind cresterea interesului pentru definirea identitatii locale. Mediul rural ramine in continuare un mediu social important in tara noastra (11 milioane de persoane rezidente in 1985, tot atitea ca si in 1930 la actualul contur al tarii).  A.T.
 

Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinara Cluj-Napoca

Specializare: Inginerie si management in alimenattie publica si agroturism

PROIECT LA SOCIOLOGIE RURALA

Autor: Bondor Alexandra linca

Imapa III

Cluj-Napoca ianuarie 2009

Evolutia

Grupul de populatie reprezinta o componenta a populatiei, care la randul ei fiecare componenta include un grup de indivizi ce au comun o anumita caracteristica sex, varsta

Pe baza unor ample studii demografice, s-a constatat ca in toate tarile, in cazurile normale, vaersta intre 15-50 de ani, cuprinde aproape jumatatea din populatia totala. Simpla distributie a populatiei pe grupe de varsta, nu ne permite sa afirmam care este tipul populatiei respective in lipsa datelor privind natalitatea, mortalitatea, si asa mai departe. Simpla repartitie pe varste nu ne permite cunoasterea tendintei miscarii naturale a populatiei.

Evolutia popultiei mondiale

Se apreciaza ca acum 8-10 mii de ani cand incepeau sa apara primele primele forme de civilizatie rurala, existau pe Terra, aproximativ 4milioane de locuitori. La inceputul erei actuale planeta era locuita de 100-250 mil. oameni,      pentru ca dupa 1000 de ani sa se ajunga la 300 mil. La inceputul existentei speciei umane, populatia a crescut deosebit de greu datorita conditiilor de viata foarte grele. Dupa mileniul I al erei noastre, procesul de crestere al populatiei noastre s-a accelerat. Daca pana-n secolul al XVII-lea, crestera anuala a fost de 30-40 milioane pe secol, dupa 1650 ritmul s-a accelerat, astfel incat in ultimul secol, cresterea a fost de 4,4 miliarde sau o crestere anuala de peste 70 milioane, aceasta pentru ultima jumatate de secol. Dupa 1900, rata de crestere planetara a fost aproape exploziva



Crestera populatiei in viitor nu este un proces exponential unde se mentine un ritm constant de crestere. Totusi in regiunile in curs de dezvoltare ratele de crestere se vor mentine foarte ridicate, vor incepe sa scada in primele 2-3 decenii ale secolului actual si este probabil sa se ajunga la o stabilitate dupa anul 2075. Oricare va fi rata cresterii populatiei, este foarte sigur ca in regiunile care sunt in curs de dezvoltare, populatia va creste cu pana la 100%, in timp ce pe ansamblul mondial, cresterea, pana-n 2050 va fi de aproape 50%.

In prezent, s-a ajuns la situatia ca numarul de copii sa scada. Asa se explica tendinta de imbatranire a populatiei in multe tari europene si de scadere abosluta a populatiei totale, in ultimile decenii.

Scaderea fertilitatii este principalul factor care a modificat structura de varste, a determinat procesul de imbatranire demografica.Aceasta din urma s-a realizat prin modificarea bazei piramidei populatiei si prin aplatizarea varfului piramidei ca urmare ca urmare reducerii mortalitatii si respectiv, a cresterii duratei medii de viata

La actuala rata de fertilitate, populatia Romaniei va continua sa scada

De-a lungul timpurilor, multi autori au pledat pentru cresterea numerica a populatiei ca factor esential al progresului societatii omenesti.

Evolutia populatiei rurale in Romania

Mediul rural intruneste 3 statute: rezidential, economic si social si se constituie 3 subpopulatii: populatia rurala, populatia activa agricola si categoria sociala tarani. Populatia rurala a Romaniei a reprezentat la recensamantul din 1992 sub 46% din totalul populatiei tarii, iar sub raport social era constituita in majoritate din populatie neagricola

Populatia rurala

Diferenta dintre urban si rural este statutul economic, social si cultural, nudoar acele 2 forme fundamentale, oras si sat (habitat)

Populatia rurala cuprinde persoanele al caror domiciliu legal este comuna.

Acum 4 decenii, populatia rurala activa era aproximativ egala cu taranimea,

unde in asemenea conditii deosebirea dintre oras si sat era bine marcata si s-a putut actiona independent un model cultural rural sau taranesc si un modelcultural urban.

Ceea ce retine atentia atunci cand se studiaza fenomenele demografice din prima jumatate al secolului XX din rural, este caracterul diferential comparativ cu urbanul al indicatorilor demografici: fertilitate, mortalitatea, nuptialitatea,divortialitatea.

De-a lungul istoriei, populatia rurala a reprezentat majoritatea covarsitoare apopulatiei Romaniei. La inceputul secolului al XX-lea se estima ca taranimea a reprezenta 84,5% din populatia totala, unde mai tarziu in 1930 sa ajunga la 78,6%.

Procesul de industrializare rapid de dupa 1970, a avut in primul rand o motivatie ideologica

In intreaga perioada 1948-1993, populatia rurala a pierdut in favoareapopulatiei urbane aproximativ 9 mil. de oameni. Acest transfer urias pentru populatia noastra a avut importante implicatii si consecinte, pe multiple planuri. Agricultura a contribuit substantial la creearea industriei, furnizand o parte

importanta din fondul de acumulare si resursele de munca

Populatia ocupata in agricultura din totalul populatiei si din populatia rurala se mentine la un nivel foarte ridicat fata de alte tari din Europa.

In mediul rural este si un segment important de populatie cu ocupatie anuala incompleta, unde chiar daca nu sunt incadrati la someri, sub aspectul veniturilor ei au o viata si mai grea.

In Romania, cresterea populatiei urbane, s-a realizat pe 3 cai:

excedentul natural propriu;

excedentul migratoriu;

schimbari in impartirea administrativa a tarii.

Structura socio-profesionala a populatiei rurale, s-a modificat pe parcursul ultimului secol, in sensul scaderii populatiei ocupate in agricultura si cresterii ponderei celei neagricole.

In mediul rural rata de activitate pe varste are unele particularitati. Atat populatia tanara (sub 25 de ani) cat si cea varstnica, au grade de ocupare mult mai mari in mediu urban.

Statutul socio-profesional al populatiei ocupate in mediul rural si in agricultura s-a modificat dupa 1989. Ponderea agricultorilor pe cont propriu si familiile lor, fiind nesalariati, au devenit dominanti, in timp ce inainte de 1990 populatia ocupata in ramuri neagricole era de doar 50%.

Doar 8,5% sunt salariati, din cei care lucreaza in agricultura, restul de 90,4% sunt nesalariati. Pe masura ce o sa se dezvolte IMM-urile si fermele agricole comericale, este foarte posibil ca numarul salariatilor sa creasca, in viitor.

Structura populatiei ocupate, dupa nivelul de pregatire

Cei cu studii superioare din mediul rural este de 10 ori mai mic decat a celor din urban, ceea ce inseamna ca sunt repercursiuni asupra nivelului general de

dezvoltare economica si sociala

Intre anii 1966-1977 a fost perioada cea mai intensa de deruralizare si de urbanizare de dupa cooperativizarea agriculturii.

Structura populatiei pe grupe de varsta

Nastere, decese si migratie, acestia 3 sunt factorii ce influienteaza numarulpopulatiei si repartitia ei pe sexe si varsta

In ultimele decenii imbatranirea populatiei Romaniei s-a facut rapid. Varsta medie a populatiei a crescut cu aporape 6 ani, in ultimii 50 de ani iar populatia de peste 60 de ani s-a dublat. Principalul factor al imbatanirii este scaderea natalitatii.

Evolutia fertilitatii populatiei rurale



Caracterul diferential al comportamentului populatiei rurale, este expresia conditiilor social-economice. Cel mai important fenomen este natalitatea populatiei. Este singura ce determina dinamica demografica, mai ales in conditiile in care mortalitatea se stabilizeaza

In ultimii 60 de ani s-a remarcat o reducere a decalajului dintre nivelul natalitatii rurale si cea din urban. Una din cauzele scaderii natalitatii rurale a fost colectivizarea fortata a agriculturii unde a avut loc o migratie puternica a populatiei tinere.

Rata totala de fertilitate era in 1998, pentru rural, inferioara celei urbane, incat cei de la rural nu-si asigurau inlicuirea generatiilor.

Natalitatea se diferentiaza puternic si in profil teritorial. In 1990, in judetele Vaslui (17,3%o) Suceava (16,8%o), iar in Arad era de 11,4%o si in Bucuresti era de 10%o.

Natalitatea in Romania a scazut de la 360.000 de nasteri pe an inainte de 1989 la 210.000 pe an in 2002, se arata intr-un studiu al Centrului de Cercetari Demografice.

Cauzele scaderii demografice sunt legate, potrivit aceluiasi studiu, de masurile guvernamentale pentru redresarea natalitatii, masuri care au provocat si o serie de 'efecte secundarea Unul dintre factori este Ordonanta nr. 9 din 2003, privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului. Potrivit acesteia, durata concediului de crestere a copilului este de 24 de luni, iar valoarea indemnizatiei lunare, de 800 de lei. Exista insa femei care au salariul mai mic decat indemnizatia si care, fiind la primul copil, au hotarat sa il aiba si pe al doilea in aceleasi conditii financiare. Aceasta 'planificare asigura familiei, timp de patru ani, un sprijin financiar consistent comparativ cu salariul. In acest caz, revenirea la conditiile financiare initiale conduce la cresterea numarului de copii plasati in orfelinate, dati spre adoptie sau chiar abandonati. Totodata, masurile exclusiv economice nu au efect pe termen lung, lucru dovedit si scaderea natalitatii incepånd cu 2005 (de la 221.000 in 2005 la 219.500 in 2006), desi facilitatile au ramas in vigoare.

Criza gradinitelor din marile orase este de asemenea un simptom al aplicarii unor masuri fara un plan pe termen lung. Astfel, s-a ajuns in situatia in care copiii familiilor stimulate sa aiba copii prin ordonanta din 2003 sa nu aiba loc in gradinite in 2007. In perioada 2003-2005 numarul nasterilor a crescut. Majoritatea nasterilor a fost inregistrata in randul femeilor salariate din orase. In 2004, pentru prima data in istoria demografica a Romaniei, numarul de nascuti din orase l-a depasit pe cel al nascutilor de la sate, tendinta ce se pastreaza si in prezent. In 2003, cand indemnizatia era proportionala cu venitul mamei, cresterea numarului de nascuti a avut loc aproape exclusiv la femeile salariate cu studii postliceale si superioare. Din 2004, odata cu uniformizarea sumei acordate, indiferent de venitul mamei, cresterile s-au inregistrat mai ales in randul femeilor salariate cu studii liceale si profesionale. Explicatia ar putea fi ca indemnizatia este in medie mai mare decat venitul persoanelor cu acest nivel de studii.
Andreea Petrescu

(jurnalul national 21 sept 2006)

Mortalitatea populatiei rurale

Nivelul mortalitatii difera pe mediile urban si rural, pe categorii socio-profesionale, pe zone geografice

Mortalitatea generala in mediul rural, chiar daca este in scadere, totusi se mentine la un nivel superior urbanului.

Mortalitatea pe ambele medii sociale la nivelul anului 1998, a ajuns de 11,9 la mie din care 9,2 la mie in urban si 15,3 la mie in rural, respectiv un decalaj de 66% fata defavoarea ruralului. Cea mai mare rata de mortalitate se inregistreaza la grupele superioare de varsta

Durata medie de viata a crescut comparativ cu perioada interbelica de la 42,0 la 69,2 ani in 1996-1998, in urma scaderii mortalitatii generale dar cea din rural ramane in continuare inferioara urbanului. Durata medie de viata se diferentiaza pe sexe cu aproape 8 ani, adica 65,5 barbatii si 73,3 femeile.

Mortalitatea infantila a scazut si ea fata de situatia anilor 1930 de aproape 8 ori, desi ea a ramas superioara tarilor avansate cu cel putin 200%

Sporul natural

Pana in anii1975, sporul natural a fost asigurat in cea mai mare parte, de populatia rurala. Dupa acel an, sporul natural a scazut cu aproape 70% fata de urban.

Nuptialitatea si divortialitatea populatiei rurale

In istoria populatiei se cunosc 3 categorii de varste la casatorie:

varsta fisiologica

varsta economica

varsta psihologica

In 1930-1934, nuptialitatea in rural era cu 13% mai mare ca in urban dar, in ultimul timp ea este mai mare in urban cu pana la 11%. Rata anuala a casatoriilor a fost iin 1998 de 6,8 al mie in urban si 6,1% in rural.

Divortul, ca eveniment demografic, are efect negativ asupra fertilitatii. Pe total tara, rata divorturilor a crescut de la 0,45 la mia de locuitori in 1930, la 1,78 la mie in 1998 ori de 4 ori mai mare. Pe tara s-au inregitrat, 1998, 6,4 casatorii la mia de locuitori si 1,8 divorturi respectiv 145,3 mii casatorii si aproape 40,7 mii divorturi

Evolutia numerica a populatiei rurale si a taranimii

Daca populatia rurala a Romaniei nu ar fi fost afectata de migratie, proportia ei in populatia totala ar fi trebuit sa fie de peste76%

In perioada interbelica, cresterea popuatiei urbane s-a datorat in proporttie de 88% fluxului de emigranti de la sate. Dupa razboi, fenomenul a continuat si cu mai mare intensitate.

Satul a pierdut in intreaga perioada postbelica aproape 9 mil. de locuitori, din care peste 2,6 mil. din efectivul propriu si peste 6,3 mil. din excedentul natural. Populatia rurala este cu aproape 2,6 mil. locuitori mai mica decat in 1975, peste 12 milioane. Peste 50% din populatia activa rurala o reprezinta populatia neagricola sau ocupatie mixta si doar aproape 18% din activii rurali sunt tarani ce au ca ocupatie agricultura.

Numarul total al gospodariilor active exclusiv agricole in 1992 era de aproape 573 mii sau 17% din numarul gospodariilor rurale. Taranimea desi este in scadere numerica, ea reprezinta o importanta prezenta, atat in populatia totala cat si in cea activa a tarii.

Procesul de imbatranire a populatiei rurale este reflectat si de structura de varste a capilor de gospodarie. Procesul de imbatranire al taranilor s-a produs rapid. Doar in 10 ani el a crescut cu 3-5 ani.

In plan teritorial, proportia cea mai ridicata a taranimii in populatia activa, se inregistreaza in Oltenia (45%) si Moldova cu (42%) si cea mai mica in Crisana-Maramures (35%). Populatia urbana este avantajata de cea rurala prin gradul instruire scazut.

Viitori fermieri care vor dori sa faca noi investitii, s-ar putea cifra peste 10-15 ani, la 100-800 mii iar suprafata medie de exploatatie ar putea depasi 10 hectare.

Bibliografie:

“Curs de sociologie rurala” Traian Herseni

Editura Renaissance

www.dictsociologie.netfirms.com

www.evidens.com

www.ereferate-romana.com

Cuprins:

Sociologie rurala (Istorie si present)

Evolutia populatiei mondiale

Evolutia populatiei rurale in Romania

Populatia rurala/urbana

Structura populatiei ocupate dupa modul de      pregatire

Structura populatiei pe grupe de varsta

Evolutia fertilitati populatiei rurale

Natalitatea rurala/urbana

Mortalitatea populatiei rurale

Sporul natural

Nuptialitatea si divortiabilitatea populatiei rurale

Evolutia numerica a populatiei rurale si taranimii







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 619
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site