Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TESTAREA TEORIILOR SOCIOLOGICE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DEVIANTA SOCIO-SEXUALA (VIOL, PROSTITUTIE)
CONSTANTA SI FLEXIBILITATE IN ATITUDINEA FATA DE VALORI
PERSPECTIVA SOCIO-DEMOGRAFICA ASUPRA FAMILIEI
Indicatori sociali
SOCIOLOGIE
Functiile si ramurile sociologiei
APARITIA SOCIOLOGIEI CA STIINTA
APARITIA SOCIOLOGIEI CA STIINTA - Intemeietorii sociologiei
Ai vreo sansa sa ii schimbi naravul?
Stres si traume familiale



testarea teoriilor sociologice

Probare prin diferite mijloace a adevarului unei teorii sociologice. Datorita complexitatii realitatii sociale, a gradului inca scazut de elaborare a teoriilor sociologice, cit si a interventiei active a pozitiilor ideologice in procesul evaluarii acestora, testarea aici are o serie de particularitati in raport cu testarea in stiintele naturii. Se poate estimna insa ca, in general, procedurile si mecanismele testarii sint aceleasi.





In primul rind, trebuie sa notam ca, cel mai adesea, testarea unei teorii sociologice, mai mult decit in alte stiinte, foarte rar duce la verdicte limita (acceptarea ca adevarata sau respingerea ca falsa); de regula, ea duce la constituirea unei aprecieri mai relative si mai deschise: sporeste verosimilitatea unei teorii, plauzibilitatea ei sau dimpotriva neverosimilitatea, implauzibilitatea acesteia.

In al doilea rind, trebuie sa tinem seama de faptul ca in sociologie de cele mai multe ori nu avem atit teorii complet concurente, alternative - teorii care se exclud complet reciproc, oferind explicatii strict alternative -, cit mai ales teorii complementare. Fiecare teorie dezvolta o perspectiva asupra realitatii complexe, neexcluzind in mod absolut alte perspective. Incompatibilitatea este partiala, fiind dublata de complementaritate. Adoptarea unei teorii nu presupune deci respingerea completa, principiala a celorlalte teorii.

Putem desprinde urmatoarele proceduri de testare a teoriilor:

a) Proceduri empirice - confruntarea teoriilor sociologice cu faptele. Exista o gama larga de teste empirice, cu valoarea de probare diferita incepind cu invocarea cazurilor empirice exemplare pe care teoria se construieste, faptele pe care aceasta pare a le explica, concordanta difuza, intuitiva cu experienta si sfirsind cu confruntarea sistematica a predic-tiilor teoriei cu datele empirice. De asemenea o procedura de testare empirica o reprezinta si considerarea promisiunilor explicative ale teoriei, daca aceasta va fi dezvoltata. Anomaliile empirice (faptele care nu par a fi explicate sau care chiar par sa contrazica teoria) sint mult mai usor tolerate in cazul sociologiei decit in cazul stiintelor naturii, atit datorita gradului mai putin precis al teoriilor insele, al caracterului lor partial, cit si datorita complexitatii,

b) Proceduri teoretice. Se pot distinge aici trei tipuri de proceduri. In primul rind compatibiltatea respectivei teorii cu alte teorii sau cu teorii mai generale (faptul ca este deductibila dintr-o alta teorie). In al doilea rind, existenta alternativelor teoretice, a unor teorii competitive este un semn partial de inadecvare. Din acest motiv, critica acestora reprezinta o proba importanta a corectitudinii unei teorii. O alta procedura rezida in analiza presupozitiilor teoretice tacite ale respectivei teorii. O teorie asupra organizatiilor care se fundeaza pe o optiune holista (organizatia este un sistem a carui logica modeleaza in mod absolut comportamentul indivizilor; tot ce se intimpla in organizatie este rezultatul cerintelor functionale ale acesteia) poate stirni puternice rezerve sau critici de principiu din partea celor care resping in principiu holismul. Sau o teorie care porneste de la teza ca actiunile umane nu sint determinate de situatia reala, ci de perceperea situatiei poate genera o atitudine negativa de principiu din partea unor sociologii care prezinta o optiune de principiu pentru o metodologie explicativa care accentueaza rolul factorilor obiectivi,

c) Proceduri metodologice: faptul ca o teorie se formuleaza in limbajul curent al sociologiei la un moment dat, utilizind o metodologie atit teoretica, cit si empirica standard, reprezinta un argument important in favoarea sa. Dimpotriva, daca ea pare a se fi formulat intr-un limbaj depasit, cu o metodologie invechita sau imprecisa, interesul pentru respectiva teorie poate fi scazut, comunitatea putind sa o ignore,



d) Testare ideologica. Daca se poate demonstra ca o teorie implica o ideologie in-dizerabila, respingerea ei devine probabila. Daca un sociolog radical detecteaza in teoria lui Parsons o optiune conservatoare, acest lucru este suficient pentru acesta sa manifeste rezerve fundamentale in legatura cu teoria in cauza. Daca un sociolog de stinga defineste abordarea sociologiei industriale ca fiind orientata de interesele patronatului, aceasta va fi privita cu suspiciune cu exceptia situatiei in care sociologia industriala este considerata totodata ca un instrument de umanizare a muncii, indiferent de motivele pentru care acest lucru se face.

e) Testarea practica, prin experimentare. Imaginarea unor experimente controlate reprezinta o forma puternica a testarii. Foarte adesea, din variate motive, experimentul sociologic ridica inca dificultati insurmontabile. Mai frecventa este incercarea de a utiliza in activitatea sociala reala diferite teorii, in scopul realizarii unor obiective practice. Rezultatele testarii practice nu sint nici ele absolute. Succesul practic reprezinta o confirmare mai solida a unei teorii, in timp ce esecul este un indicator mult mai slab al falsitatii acesteia. Rezultatele negative pot fi insa datorate fie interventiei unei multimi de factori de care teoria respectiva face, in mod normal, abstractie, fie datorita falsitatii altor teorii implicate in actiunea practica. Reusita tinde deci sa fie mai semnificativa decit nereusita.

T.t.s., indiferent de procedurile utilizate, nu este decit raoori decisiva. Rezultatul testarii, de regula, poate fi:

  1. teoria este intarita, apare a fi mai plauzibila;
  2. respingerea ei ca fiind falsa;
  3. optiunea pentru o teorie alternativa care pare a fi mai buna, nu pentru ca s-ar fi probat falsitatea teoriei in cauza, ci mai mult datorira acumularii insatisfactiei fata de ea;
  4. abandonarea respectivei teorii ca urmare a cresterii neincrederii in respectiva teorie, acumularii dificultatilor si criticilor, a sentimentului ca „se bate pasul pe loc', sau pur si simplu a depasirii limbajului in care a fost formulata, a discreditarii metodologiei care o fundeaza. In acest caz, atentia cercetatorilor poate sa se deplaseze fie spre un alt domeniu (exista intregi domenii tematice care sint abandonate), fie spre o teorie complementara care nu o exclude intr-un sens strict pe prima.  C.Z.






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 568
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site