Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C. ’’ ALDEMAR ’’ S.A.

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C. ’’ ALDEMAR ’’ S.A.

A)   Prezentarea societatii comerciale




B)   Evolutia activitatii in perioada 2000-2002 la S.C.ALDEMAR S.A.

C)  Evolutia impozitului pe profit in relatie cu dezvoltarea intreprinderii

A)  Prezentarea societatii

A.1. Prezentarea generala a intreprinderii

In urma consultarii Statutului Contractului de Societate al societatii ’’ ALDEMAR’’ S.A. Constanta am aflat urmatoarele:

societatea are ca domeniu de activitate prelucrarea, industrializarea si comercializarea pestelui;

obiectul de activitate al societatii este:

producerea de material piscicol selectionat, piscicultura si pescuitul industrial;

producerea, industrializarea si comercializarea pestelui, a conservelor si semiconservelor din peste;

activitati agrozootehnice;

prestari servicii catre terti;

operatiuni de import – export in activitatea proprie;

consulting;

management.

Initial societatea s-a numit S.C.’’TOMIS’’ S.A. ca apoi, in iulie 1991 sa-si schimbe denumirea in S.C.’’TOMISIND’’ S.A. C-TA . In octombrie 1994 si-a modificat numele in S.C.’’ALDEMAR’’ S.A.

Societatea comerciala ’’ALDEMAR’’ S.A. a fost initial societate comerciala cu capital integral de Stat fiind infiintata prin H.G. 1353 din 27.12.1990, conform legii nr.15/1990 transformandu-se in societate comerciala pe actiuni (anexa 1) cu capital mixt in conformitate cu legea nr.31/1990, din anul 1999 devenind societate cu capital integral privat.

Societatea este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni, de tip inchisa.

Sediul societatii este in Romania, localitatea Constanta, judetul Constanta, strada Caraiman, numarul 1. Acesta poate fi schimbat in alta localitate din Romania, pe baza hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, potrivit legii. De asemenea societatea isi poate deschide sucursale, filiale in alte localitati din tara si din strainatate.

Societatea a fost infiintata pe o durata nelimitata incepand sa functioneze de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

Procesul de privatizare

Transformarea societatilor comerciale cu capital integral de Stat in societati comerciale cu capital privat s-a realizat in perioada imediat urmatoare a anului 1989, in diverse forme stipulate in reglementarile in vigoare aparute in Romania post-revolutionara.

O prima etapa a privatizarii a fost aceea in care societatile comerciale infiintate pe baza legii 15/1990, au devenit societati comerciale pe actiuni, iar proprietarii actiunilor acestor societati au devenit cele 2 fonduri, Fondul Proprietatii de Stat si Fondul Proprietatii Private.

Fondul Proprietatii Private, care detine in general procente cuprinse intre 30 si 40% din actiunile societatilor comerciale existente, constituie deja o prima forma de proprietate privata. Aceste fonduri nu mai sunt sub controlul Statului, devenind fonduri cu capital integral privat si incep sa administreze aceste cote ale societatilor comerciale. Ulterior FPP s-a transformat in societati de investitii financiare (SIF) ai caror actionari sunt in proportie de 100% persoane fizice si juridice private.

Incepand cu acest moment o parte din actiunile Fondului Proprietatii private au fost puse la dispozitia cetatenilor, prin schimb cu acele prime cupoane prin care Statul Roman a incercat sa improprietareasca cetateanul.

In momentul in care s-a pus problema privatizarii, evident ca a aparut intrebarea: cum se va realiza distribuirea proprietatii la toti cetatenii Romaniei?

S-au efectuat calcule, s-a evaluat intreg patrimoniul companiilor cu capital de stat, s-a impartit la numarul cetatenilor Romaniei, rezultand cupoane de o anumita valoare. Acestea puteau fi folosite fie pentru a deveni actionar la FPP, fie pentru a deveni actionar la orice societate de pe teritoriul tarii, transformand prin legislatia existenta, acele cupoane, in actiuni.

Societatea ALDEMAR nu a beneficiat de aceasta forma de privatizare intrucat salariatii sai nu s-au constituit intr-o asociatie, pe care legea o permitea, numita Programul Actiunii Salariatilor. Aceasta avea posibilitatea sa colecteze asemenea cupoane si sa le depuna la FPP pentru a face schimb si a deveni actionari pe cota pe care FPP o administra la aceasta societate. Aceasta cota era la momentul respectiv de 30%, diferenta de 70% fiind administrata de Fondul Proprietatii de Stat. Nefacand acest pas, neaplicand aceasta metoda de privatizare, societatea dispunea in continuare de alte posibilitati de realizare a procesului de privatizare.

Astfel, incepand cu anul 1995, Parlamentul Romaniei emite Legea nr.55, care face referire la realizarea unei reevaluari a patrimoniului national ramas nedistribuit, care s-a redistribuit populatiei sub forma de completare fata de primele pachete de actiuni. Aceste actiuni au avut o valoare de aproximativ 1 milion de lei, fiind distribuite catre populatie.

Populatia a avut un termen pana la care avea posibilitatea sa le depuna cu optiunea uneia sau alteia din companii cunoscute. Aceste companii au fost reasezate ca pondere, respectiv intre FPS si FPP s-au realizat o serie de compensari astfel incat unele societati au devenit majoritar particulare dinaintea aplicarii acestei legi, FPP obtinand un spor de actiuni.

La S.C.ALDEMAR S.A. raportul de 30 cu 70 intre cota detinuta de FPP si FPS, a devenit 60% FPP si 40% FPS. Cele 60% din actiuni au fost puse la dispozitia celor interesati; aproximativ 2000 de cetateni au optat sa devina actionari la ALDEMAR si au depus cuponul lor in scopul obtinerii de actiuni. S-a realizat si actul prin care FPP Transilvania care detinea aceste titluri a transferat in mod gratuit pachetul de 60% de actiuni celor care au optat pentru aceasta societate.

Urmatoarea etapa care a ramas a fi parcursa in vederea privatizarii societatii, a fost etapa in care actiunile din pachetul FPS urmau sa fie scoase la vanzare. Acest lucru s-a intamplat in 1999, cand s-a organizat o licitatie la FPS Constanta. La licitatie s-au prezentat mai multe persoane interesate, pachetul fiind achizitionat in final de catre fostul si actualul director al societatii. In felul acesta societatea a devenit integral privatizata.

Activitatea reprezentantelor

Ca urmare a activitatii desfasurate in teritoriu societatea a hotarat infiintarea de reprezentante in cele mai reprezentative centre, acolo unde distributia mergea foarte greu pe de o parte datorita distantei, pe de alta parte datorita specificului zonei.

Astfel a fost infiintata o prima reprezentanta in Cluj, spre surprinderea tuturor celor care erau sceptici si considerau ca in Ardeal pestele este un aliment care va merge foarte greu. Specificul si traditia acestei zone din punct de vedere culinar punea pe primul loc orice alt aliment in afara de peste.

Aceasta reprezentanta a fost infiintata in colaborare cu un client al firmei din Cluj si a constatat intr-un magazin de reprezentanta si un depozit pentru produsele ALDEMAR care sa faca distributia in zona. Aceasta reprezentanta era condusa de catre un locuitor al Clujului deoarece s-a considerat ca este mult mai bine sa fie implicati oamenii din partea locului pentru ca au conexiuni; costurile au fost mult mai mici locuind acolo.

In scurt timp cererea pe piata produselor din Cluj a crescut. La inceput ponderea produselor ALDEMAR a fost mai mica decat ponderea produselor congelate pe care societatea doar le comercializeaza (fructele de mare, specialitatile din peste). In timp, pe masura dezvoltarii pietei raportul a inceput sa se schimbe, astfel incat, pas cu pas, produsele ALDEMAR au inceput sa capete cautare pe piata Clujului, Clujul devenind un centru de distribuire a produselor ALDEMAR, incepand cu orasele care sunt situate pe traseul parcurs spre Cluj (Alba Iulia, Sibiu, Sebes, Campia Turzii) si continuand cu celelalte orase din jur mergand pana la Oradea, Baia Mare etc.

In timp, reprezentanta a renuntat la forma aceasta de cooperare, de asociere in participatiune cu alta firma si a devenit numai o activitate proprie societatii, a crescut parcul auto din aceasta zona, a fost infiintat un depozit de produse congelate pe langa cel de produse refrigerate. Intr-un timp relativ scurt Clujul a devenit unul din cele mai importante centre de distributie a produselor ALDEMAR.

Intr-un mod asemanator s-a procedat la Iasi unde colaborand cu oameni din acea zona s-a inchiriat un spatiu, au fost amenajate doua depozite, unul de produse refrigerate si unul de produse congelate si s-a inceput distributia in Iasi si in zonele din jurul Iasului.

In cazul ambelor centre de distributie de un real ajutor a fost prezenta retelei Metro care si-a implementat magazine, ceea ce a sporit si mai mult vanzarile si a facut posibila efectuarea unor transporturi mai frecvente si mai eficiente.

Un loc important in piata romaneasca il constituie Bucurestiul. Acesta are potentialul a 35-40% din piata intregii tari si ca atare dezvoltarea unei reprezentante de distributie in Bucuresti era o necesitate. Lucrarile aici au demarat mai greu si s-a reusit infiintarea unui depozit dupa foarte mult timp pentru efectuarea distributiei din Bucuresti. In timp se urmareste dezvoltarea unei retele ample in capitala tarii.

Un segment nou il constituie reprezentanta de la Arad. Pentru ca o reprezentanta sa functioneze eficient este nevoie sa existe cateva retele de magazine, cativa clienti seriosi care sa constituie baza pentru ca societatea sa se faca cunoscuta in zona. La Arad activitatea a demarat destul de bine confruntandu-se cu situatia unei piete unde se manifesta o reducere a vanzarilor, si situatia generala din tara unde se constata un regres al consumului.

A.2. Prezentarea activitatii desfasurate in Zona Libera

A.2.1. Legislatia Zonei Libere

In baza H.G. 410/1993 si a Legii 84/1992 privind regimul Zonelor Libere din Romania, in continuarea sudica a Portului Constanta a luat fiinta Zona Libera Constanta Sud Agigea.

In 1977, in Portul Basarabi, a fost infiintata Zona Libera Basarabi cu facilitati specifice firmelor care isi desfasoara activitatea in zone portuare.

Administratorul celor doua zone libere este Regia Autonoma Administratia Zonei Libere Constanta Sud Agigea si a Zonei Libere Basarabi. Regia Autonoma presteaza urmatoarele activitati:

manipularea, depozitarea, sortarea, masurarea, ambalarea, conditionarea, asamblarea/dezasamblarea, prelucrarea, fabricarea, procesarea, marcarea marfurilor;

testare, licitare, vanzare-cumparare;

operatiuni bursiere si financiar-bancare;

inchirierea si concesionarea de terenuri;

navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor si a altor mijloace de transport;

alte servicii adiacente;

Firmele cu activitate in Zona Libera pot desfasura urmatoarele tipuri de activitati:

activitati industriale si de procesare;

depozitari de marfuri in aer liber si in zone acoperite;

activitati comerciale, industriale, bursiere, financiar-bancare, terminale de cereale, de produse petroliere, de produse chimice vrac, de containere.

In Constanta-sud, regia administreaza 140 ha impartite in 3 platforme:

pentru proiecte industriale, depozitare in aer liber, cai de acces industriale: 26,3 ha;

pentru unitati de productie, activitati financiar-bancare, spatii de depozitare: 10,55 ha;

cheiuri de acostare cu adancimi intre 14,5-16,5 m.

Zona Libera Basarabi este situata in Complexul Portuar Basarabi, pe Canalul Dunare – Marea Neagra, intre km 39,5 si km 40,5 si cuprinde o suprafata de 10,7 ha teren (din care 7,6 ha teritorii portuare) si 0,7 ha acvatoriu. Zona este destinata indeosebi pentru activitati industriale de procesare.

A.2.2. Facilitati in Zonele Libere (Legea 84/1992)

. Scutirea de taxe vamale si impozit pe profit a firmelor care functioneaza in Zona Libera;

. Exceptarea de la plata TVA si a accizelor pentru activitatile desfasurate;

Posibilitatea repatrierii profitului si a capitalului;

Concesionarea terenurilor pe o perioada de pana la 50 de ani;

Scutirea de TVA a activitatilor specifice desfasurate in Zona Libera de agentii economici autorizati in acest scop si a importului de mijloace de transport, marfuri si alte bunuri, provenite din strainatate, care se introduc direct in Zonele Libere;

. Se aplica cota de TVA zero pentru materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt

introduse in teritoriul vamal al Romaniei in Zonele Libere, cu indeplinirea formalitatilor de export;

. Scutirea de taxe vamale a bunurilor romanesti utilizate pentru constructii, reparatii, intretinerea obiectivelor din Zonele Libere, a materialelor si accesoriilor romanesti folosite pentru fabricarea unor bunuri;

Bunurile dintr-o Zona Libera pot fi transportate in alta Zona Libera fara plata de taxe vamale.

A.2.3. Activitatea S.C. „ALDEMAR” S.A. in Zona Libera

Pentru a putea desfasura activitatea in Zona Libera Constanta Sud-Agigea, s-a procedat in felul urmator:

A fost achizitionat un caiet de sarcini in care Zona Libera facea cunoscute conditiile prin care orice agent economic putea sa incheie un contract de concesiune asupra unui teren din acest arial. In acest caiet de sarcini s-a constatat ca exista un anumit lot din incinta numarul 1 care interesa societatea in mod deosebit, care urma sa fie scos la licitatie pentru concesiune. Aceasta deoarece, din toate incintele Zonei Libere Constanta Sud-Agigea era singura incinta care avea acces la acvatoriul portului, avea infrastructura functionala, deci era cel mai usor de accesat.

In anul 1996, societatea ALDEMAR S.A. a participat la licitatie si a castigat dreptul de a concesiona o suprafata de 3600 mp. in aceasta zona. In urma castigarii licitatiei s-a incheiat un contract de concesionare pe o perioada de 50 de ani, in care sunt stipulate toate drepturile si obligatiile societatii ALDEMAR si proprietarului terenului respectiv Zona Libera Constanta Sud-Agigea. Aceasta are obligatia sa furnizeze societatii toate utilitatile iar societatea are obligatia sa contribuie la realizarea infrastructurii in masura in care ea nu este definitiva si sa respecte clauzele contractului de concesiune. S-au obtinut avizele necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie a unui frigorifer cu o capacitate de 2000 de tone, frigorifer care s-a finalizat in 1999 in luna iunie.

Aceasta zona este considerata in afara teritoriului Romaniei din punct de vedere vamal, o zona ce avantajeaza societatile ce fac importuri mari; pentru un import de peste cum este specific societatii ALDEMAR S.A., la nivelul unei cantitati de 1000 de tone cat poate sa aduca un vapor de tonaj mediu, costul marfii este evaluat la 700-80000 USD iar nivelul taxelor incluzand taxe vamale, comision vamal si TVA, ajung undeva in jur de 40%, respectiv intre 300 - 40000 USD, suma care trebuie achitata in mod normal la un import clasic, intr-un port obisnuit, fara facilitati, inainte ca nava sa poata fi deschisa. Este un paradox faptul ca in relatia cu partenerii din strainatate societatea obtine facilitati de plata intre 30 si 90 de zile, in timp ce Statul Roman nu acorda nici o singura zi inlesnire intr-un port obisnuit.

In Zona Libera acest efort financiar este diminuat, se primeste un vapor indiferent de valoarea marfii, se poate descarca si depozita in Zona Libera fara sa existe obligatia de plata pana in momentul in care aceasta marfa este scoasa din Zona Libera. Sunt avantajati de asemenea cei care fac tranzit, drowbackul a fost introdus ca si procedeu de lucru, ca activitate in sine; in aceasta situatie daca un agent comercial din Romania intentioneaza sa faca tranzit cu marfuri din import, in mod normal acesta trebuie sa-i plateasca vama si dupa aceea sa-l revanda fara sa mai poata recupera taxa vamala, trebuie sa faca niste eforturi deosebite pentru a obtine scutirea de la plata a taxei vamale pentru o marfa de tranzit. In Zona Libera lucrurile stau mult mai simplu astfel ca atata timp cat marfa este in aceasta zona, nu este vamata iar la momentul la care se face tranzitarea pleaca fara sa fie incarcata cu aceasta taxa vamala.

Societatea ,,ALDEMAR’’ a avut activitate in Zona Libera, in special in anul 2002 si in urma acestei activitati a obtinut un profit neimpozabil care a fost deosebit de binevenit, apreciat de catre actionari. In anul 2003 se intentioneaza o activitate in Zona Libera din ce in ce mai ampla, chiar se urmareste construirea pe suprafata ramasa a unei sectii de semiconserve astfel incat aceasta activitate sa fie transferata in Zona Libera.

A)       Evolutia activitatii in perioada 2000-2002 la

S.C.ALDEMAR S.A.

B1. Contextul general si activitatea specifica

B.1.1. Contextul general

Aceasta perioada poate fi caracterizata prin o puternica diminuare a activitatilor economice in toate domeniile, o crestere serioasa si grava a declinului economic cu influente rapide asupra puterii de cumparare in sensul scaderii acesteia, ceea ce a avut ca rezultat imediat micsorarea cererii pentru anumite piete si chiar inchiderea altora.

Perioada 2000-2002 a fost foarte dificila si pentru piata pestelui si a prestatiilor de servicii in domeniul acesta. Cresterea numarului producatorilor de peste pe fondul scaderii puterii de cumparare, in contextul lipsei unei piete controlabile din punct de vedere al respectarii legalitatii in general si al celei financiar contabile in special, a afectat companii care s-au straduit sa desfasoare activitati economice legale.

Privatizarea activitatii de pescuit la mare prin contracte de inchiriere, locatie, asociere sau vanzare-cumparare a navelor de pescuit sau a cherhanalelor de la mare a avut consecinte nefavorabile pentru societati prestatoare de servicii in acest domeniu. Astfel, pescarii au preferat sa-si vanda productia fara a mai fi prelucrata.

B.1.2. Activitatea specifica

In perioada 2001-2002 societatea ALDEMAR S.A. s-a confruntat cu foarte multe probleme, datorate atat contextului general cat mai ales contextului specific pietei pestelui si a produselor din peste.

In primul rand consumul pestelui la romani este ocazional si sezonier. Pestele si produsele din peste nu fac parte din categoria produselor consumate in mod curent, iar din anul 1989 au fost scoase din categoria alimentelor folosite in consumurile colective (exceptie fac conservele din peste).

Gradul mare de perisabilitate si termenele scazute de valabilitate ale produselor din peste au ingreunat si mai mult realizarea unei productii fluente si eficiente.

Pe plan concurential societatea s-a confruntat cu o serie de dificultati.

In primul rand concurenta externa in domeniul conservelor din peste, o concurenta neloiala (conservele din peste din import nu sunt supuse taxelor vamale, dar materia prima utilizata de intreprindere din import este supusa vamarii) a determinat luarea deciziei de renuntare temporara la acest sortiment. Aceasta decizie a fost impusa de piata; productia de conserve necesita un consum mare de energie electrica si termica, un volum ridicat de manopera, un volum corespunzator de materie prima, materiale auxiliare si ambalaje din tabla, in interval foarte mare si greu de prevazut pentru vindere si recuperarea banilor investiti.

Relatia cu armata pe care societatea a abordat-o si in anul 2000 s-a dovedit neeficienta prin prisma normativelor bugetare care nu permiteau actualizarea preturilor in functie de modificarea raportului leu/dolar, precum si prin prisma intarzierilor la plata pentru care acesti beneficiari nu puteau fi trasi la raspundere conform legii.

B.2. Analiza performantelor economico-financiare pe baza

indicatorilor de calculare a riscului.

B.2.1. Analiza bilantului contabil

Incepem studiul de caz prin analiza bilantului contabil, incheiat la 31 decembrie pentru anii 2000, 2001 si 2002, continuand ulterior cu extrasul din contul de profit si pierdere pentru aceeasi ani precum si cu o analiza a indicatorilor specifici acestor ani.

Tabel 1

EXTRAS DIN BILANTUL CONTABIL INCHEIAT LA 31.12.

INDICATORI

IMOBILIZARI NECORPORALE

IMOBILIZARI CORPORALE

IMOBILIZARI FINANCIARE

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL

STOCURI MATERII PRIME

STOCURI PRODUSE FINITE

MARFURI

AMBALAJE

STOCURI TOTAL

FURNIZORI – DEBITORI

CLIENTI

ALTE CREANTE

TITLURI, BANCI, CASE

ALTE VALORI

ALTE ACTIVE CIRCULANTE TOTAL

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL



CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILARE - TOTAL

TOTAL ACTIV

CAPITAL SOCIAL

REYERVE

PROFIT

REPARTIZAREA PROFITULUI

ALTE FONDURI

CAPITALURI PROPRII TOTAL

PROVIZIOANE RISCURI

IMPRUMUTURI SI ASIMILATE

FURNIZORI SI ASIMILATE

ALTE DATORII

DATORII TOTAL

CONTURI DE REGULARIZARE

TOTAL PASIV

Constatam din analiza bilantului contabil, ca aceasta companie are un trend ascendent de la an la an, chiar daca anul 2000 a insemnat o diminuare a activelor imobilizate prin vanzarea unor active in valoare de 1.209.000. Cu toate acestea anul 2001 prezinta fata de anul 2000 o crestere din punct de vedere al bilantului, atat a activului cat si a pasivului de la 8504 mil.lei la 9617 mil.lei, in ciuda faptului ca economia romaneasca incepand cu anul 1999 a intrat intr-un declin, care se constata prin performante mai putin stralucitoare. In ciuda acestei situatii nefavorabile a economiei, societatea pe care o analizam a obtinut totusi un plus de activitate. In 2002 cresterea din punct de vedere bilantier, este fulminanta, atat a activului cat si a pasivului respectiv de la 9617 mil.lei in 2001 la 61380 mil.lei in 2002; aceasta se datoreaza in principal, cresterii activelor imobilizate si respectiv a capitalului social intrucat a fost aplicata prevederea unei hotarari de guvern care permitea reevaluarea patrimoniului societatilor comerciale si corespunzator majorarea capitalului social. Aceasta reevaluare a insemnat in jur de 45128 de milioane de lei, deci a influentat si pasivul cu aceasta suma.

Pe langa aceasta crestere datorata reevaluarii, societatea a inregistrat o crestere efectiva in valoare de 6635 mil.lei, datorate unui plus de activitate. Este o urmare fireasca a privatizarii, deoarece dupa cum stim anul 2002 a fost integral derulat sub egida unui capital 100% privat.

Aceasta crestere a activitatii societatii se reflecta si in contul de profit si pierdere.

Tabel 2

EXTRAS DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Mil. Lei

INDICATORI

VENITURI DIN VANZAREA DE MARFURI

PRODUCTIA VANDUTA

CIFRA DE AFACERI

VENITURI DIN PRODUCTIA STOCATA

VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI

PRODUCTIA EXERCITIULUI

VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE

REZULTAT DIN EXPLOATARE

VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTAT FINANCIAR

VENITURI EXCEPTIONALE TOTAL

CHELTUIELI EXCEPTIONALE TOTAL

REZULTAT EXCEPTIONAL

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL BRUT AL

EXERCITIULUI

IMPOZIT PE PROFIT

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

In situatia in care compania nu ar fi beneficiat de avantajele fiscale oferite de legiuitor pentru activitatile derulate in Zona Libera rezultatul exercitiului ar fi fost urmatorul:

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL BRUT AL

EXERCITIULUI

IMPOZIT PE PROFIT

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

In prima faza vom analiza cum a evoluat profitul brut al exercitiului. Constatam ca daca in 2000 profitul brut a fost de 503 mil.lei, in 2001 de 572 mil.lei, deci constatam o usoara crestere a profitului brut pe fondul unei economii in declin. In anul 2002 profitul brut se apropie de 1 mld.lei, dublandu-se fata de anul 2000. Acest aspect intr-o situatie clasica s-ar fi reflectat printr-o printr-o crestere a impozitului pe profit, respectiv, in anul 2001 s-ar fi situat la valoarea de 158 mil.lei, iar in anul 2002 s-ar fi inregistrat un impozit pe profit de 232 mil.lei.



Avand in vedere, insa, ca aceasta societate a beneficiat in cei trei ani de avantajele fiscale oferite de legiuitor pentru activitatile desfasurate in Zona Libera, practic profitul brut a fost impozitat doar pentru acea cota corespunzatoare activitatii in afara Zonei Libere avand valori foarte apropiate de valoarea profitului brut – asa cum reiese din graficul 5.

Graficul 5

De remarcat faptul ca un impozit pe profit mic stimuleaza activitatea, stimuleaza realizarea profitului de catre agentul economic. Exemplul societatii luate in studiu este un exemplu foarte clar, un caz particular care nu face decat sa sublinieze cazul general in care Statul trebuie sa fie un administrator stimulativ si nu unul care sa constranga. In momentul in care fiscalitatea este mai mare ca o stavila la apetitul agentilor economici de a realiza profit.

Un impozit stimulativ determina cresterea numarului agentilor economici, iar pentru Stat aceasta semnifica castiguri mai mici din afaceri multe, preferabila situatiei unor castiguri mari din afaceri putine. Afacerile numeroase constituie izvorul dezvoltarii, sunt dinamizatoare, afacerile putine sunt izvorul reducerii activitatii economice, saraciei si a involutiei economice.

B.2.2. Prezentarea principalilor indicatori de analiza ai riscului

Urmare a situatiei economico-financiare si a desfasurarii activitatii s-a procedat la calcularea unor indicatori de analiza a riscului astfel:

A. INDICATORI DE PROFITABILITATE – exprima capacitatea de  dezvoltare a firmei si de rambursare a datoriilor.

A-1) Marja de profit brut = (Profit brut/Vanzari) 100

A-2) Marja de profit net = (Profit brut/Vanzari) 100

Acesti indicatori exprima profitul obtinut la fiecare unitate monetara de vanzari.

A-3) (Profit net/Total active) 100

A-4) (Profit brut/Media anuala a activelor) 100

Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor.

A-5) Rata capitalului social = (Profitul net/Capital social) 100

Nivelul minim acceptat este de 10%, o rata mai mica nu da posibilitatea distribuirii de dividende si indica o supracapitalizare, iar o rata prea mare indica o subcapitalizare si deci un grad mare de indatorare.

B. INDICATORI DE LICHIDITATE, care stabilesc gradul in care o societate este capabila sa-si plateasca la scadenta obligatiile.

B-1) Capital circulant = Active circulante – Pasive circulante

B-2) Rata curenta = Active curente/Pasive curente

Nivelul minim al acestui indicator este de 2/1; societatea se incadreaza in acest indicator

B-3) Rata rapida = (Active curente-Stocuri)/Pasive curente

Raportul care indica o buna lichiditate a societatii este de 1/1.

C. INDICATORI DE STRUCTURA – exprima nivelurile relative ale riscurilor suportate de creditori si de actionarii firmei. Cu cat este mai mare proportia dintre fondurile imprumutate si fondurile cu care au contribuit proprietarii firmei, cu atat mai mare va fi riscul pentru creditori.

C-1)  Solvabilitatea = (Total capital/Total pasiv) 100

= (Total fonduri proprii (fonduri actionari+rezerve)/Total pasiv) 100

=(Total fonduri proprii/ Credite pe termen lung) 100

In general, pentru bancile vest europene nivelul alarmant al acestor rapoarte este de 30-35%, iar bancile japoneze il accepta pana la 70%.

A. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Tabel 3

DENUMIRE

INDICATOR

FORMULA DE

CALCUL

VALOAREA

MARJA PROFIT

BRUT

(PROFIT BRUT / VANZARI)

MARJA PROFIT NET

(PROFIT NET / VANZARI)

UTILIZARE ACTIVE / NET

(PROFIT NET / TOTAL ACTIVE)

UTILIZARE ACTIVE / BRUT

(PROFITUL BRUT / MEDIA

ACTIVELOR)

RANDAMENT CAPITAL

SOCIAL

PROFITUL NET 100/CAPITAL SOCIAL

Tabel 4

TABEL CU INDICATORII PREVIZIONATI

MIL. LEI

INDICATORI

INDICATORI DE PROFITABILITATE

MARJA PROFIT BRUT

MARJA PROFIT NET

UTILIZARE ACTIVE / NET

UTILIZARE ACTIVE / BRUT

RANDAMENT CAPITAL SOCIAL

INDICATORI DE LICHIDITATE SI STRUCTURA

CAPITAL CIRCULANT (MIL.LEI)

RATA CURENTA

RATA RAPIDA

SOLVABILITATEA

Am plecat in analiza de la ce si-a previzionat agentul economic pentru perioada 2000-2002.

Analizand acesti indicatori constatam ca din punct de vedere a indicatorilor de profitabilitate, agentul economic si-a dorit o crestere a acestora in limite rezonabile; si-a propus ca marja profitului brut si marja profitului net sa nu depaseasca 6,5%, ceea ce dovedeste ca este un agent economic care doreste sa castige din rulaje, cantitatea rezultata si nicidecum din pret. Este un agent economic care doreste sa castige si nu urmareste castigul din pret care la un moment dat ar putea sa devina prohibitiv.

Fata de ceea ce si-a propus ca indicatori de profitabilitate se constata o scadere, deci societatea nu si-a atins obiectivele, dat fiind declinul economic cu care se confrunta societatea romaneasca. Daca in anul 2000 a fost aproape de ceea ce si-a propus, adica o maja de profit de 5,5% a profitului brut obtinand 5,02% si 5% a profitului net realizand 4,71%, in 2001 si 2002 rezultatele nu s-au apropiat de previziuni. Societatea a previzionat o utilizare a activului net de 6% reusind un procent de 5,55% si a activului brut de 3%, realizand un procent de 1,9%.

Societatea nu a reusit realizarea indicatorilor previzionati pe de o parte datorita declinului economic inregistrat la nivelul economiei nationale si pe de alta parte datorita faptului ca in anul 2002 asa cum am mai precizat societatea comerciala a efectuat un proces de reevaluare care a determinat cresterea valorii activelor si a capitalului social. Orice indicator care s-a raportat la valoarea activelor sau a capitalului social a fost mult diminuat. De exemplu utilizarea de active = Profit/Active, atat ca valoare bruta cat si neta a scazut masiv intrucat baza la care s-a raportat a crescut de peste 10 ori.

B.  INDICATORI DE LICHIDITATE SI STRUCTURA

Tabel 5

DENUMIRE

INDICATOR

FORMULA DE CALCUL

VALOAREA

CAPITAL CIRCULANT

ACTIVE CURENTE – PASIVE CURENTE MIL.LEI



RATA CURENTA

ACTIVE CURENTE / PASIVE CURENTE

RATA RAPIDA

(ACTIVE CURENTE – STOCURI) / PASIVE CURENTE

SOLVABULITATEA

(TOTAL CAPITAL / TOTAL PASIV)

In ceea ce priveste indicatorii de lichiditate, constatam ca fata de ceea ce si-a propus respectiv indicatorul de lichiditate, capital circulant pentru 2000 5mld. Pentru anul 2001. 6 mld. Si pentru 2002 7 mld., a reusit la nivelul anului 2000 un capital circulant de 4.700 mld., la nivelul anului 2001 sa se mentina la aceeasi suma de 4700 mld. iar in 2002 s-a ajuns la un capital circulant de 5 mld.lei.

In ceea ce priveste evolutia ratei curente societatea comerciala si-a depasit previziunile aceasta situand-o la un nivel bun din punct de vedere al lichiditatilor, anul 2002 fiind cel mai relevant din acest punct de vedere.

In ceea ce priveste rata rapida, agentul economic si-a propus o valoare de 2/1 in anul 2000, respectiv 3/1 la nivelul anilor 2001 si 2002.

S-au obtinut valorile 2,02 pentru anul 2000 respectiv 1,76 si 5,32.

In ceea ce priveste solvabilitatea ca indicator de structura, agentul economic a obtinut performante superioare previziunilor in 2000 si 2002 si sub previziuni in 2001.

Se constata o scadere la nivelul anului 2001 a tuturor indicatorilor din aceasta categorie.

Societatea prezinta o imagine buna pentru analiza bancilor vest europene avand o solvabilitate de 52%, 47% si 79% la nivelul anilor analizati. Din punct de vedere al bancilor japoneze doar la nivelul anului 2002 aceasta companie ar fi putut sa intre in analiza unei banci japoneze pentru o eventuala colaborare.

C. Evolutia impozitului pe profit in relatie cu

dezvoltarea intreprinderii

C.1. Presiunea fiscala resimtita la nivelul firmei

Prin fiscalitate la nivel de firma avem in vedere nu numai impozitul pe profit, ci tot ceea ce se preleveaza pentru societate si pentru Stat din rezultatele activitatii agentilor economici si anume: impozit pe profit, pe salarii, impozite si taxe locale, TVA, taxe vamale, impozit pe dividende, contributii pentru asigurari sociale, contributii pentru somaj.

In toti acesti ani presiunea fiscala suportata de intreprindere a fost deosebit de puternica, chiar descurajanta si inrobitoare avand in vedere faptul ca in general legiuitorul si guvernatii care s-au perindat la conducerea tarii au aplicat un calcul mult indepartat de principiile economiei de piata si au incarcat cu taxe agentul economic fara sa se intrebe daca acesta va putea sa faca fata acestor taxe in lupta concurentiala. Practic un numar mare de taxe nu au putut sa incapa in costuri si daca ele ar fi fost luate ca atare foarte multe intreprinderi ar fi trebuit sa-si inchida portile. In momentul de fata un agent economic are de platit atat de multe taxe incat devine nerentabil sa fii rentabil. De multe ori un agent economic este tentat sa mareasca cheltuiala pentru cele necesare afacerii, dar nu strict necesare, decat sa plateasca un impozit pe profit inrobitor. In general agentul economic este tentat sa priveasca profitul mai putin prin prisma a ceea ce obtine (castiga), ci mai mult prin prisma a ceea ce va avea de platit datorita acestui profit, cum este cazul si societatii aflate in studiu. Ca atare un actionar care nu este implicat in procesul administrativ sau managerial are un interes contrar celui care este implicat in aceste procese, respectiv un actionar care sta acasa vrea sa obtina dividende in timp ce managerul se straduieste ca profitul sa nu fie foarte mare. Acesta prefera sa foloseasca banii strict in folosul afacerii decat sa eficientizeze afacerea atat de mult incat sa trebuiasca sa plateasca Statului un impozit pe profit foarte mare.

Presiunea fiscala este cu atat mai pronuntata cu cat ponderea impozitelor in valoarea adaugata realizata de agentul economic este mai mare.

Tabel 6

TAXE PLATITE LA BUGET

MIL.LEI

DENUMIRE

TVA COLECTATA

TVA DEDUCTIBILA

TVA DE PLATA

TVA DE RECUPERAT

IMPOZIT PE SALARII

ASIGURARI SOCIALE

IMPOZIT PE DIVIDENTE

Presiunea fiscala este resimtita si amplificata indirect si din partea impozitelor indirecte (accize si TVA) care desi nu sunt suportate de firma afecteaza volumul iesirilor (vanzarilor) si competitivitatea prin intermediul preturilor, cu repercusiuni directe atat asupra numaratorului, cat si a numitorului care defineste presiunea fiscala.

C.2. Facilitati referitoare la impozitul pe profit la

S.C. ALDEMAR S.A

Referitor la facilitatile de care trebuia sa beneficieze intreprinderea in aceasta perioada o remarca legata de faptul ca atunci cand legiuitorul a consfintit infiintarea societatilor comerciale in Romania, ca unitati de baza ale activitatii economice, a facut o mare diferenta intre societatile nou infiintate si cele care se transformau din fostele intreprinderi de Stat. Aceasta diferenta a dus la o discriminare majora si anume societatile cu capital integral de stat, deci cele care proveneau din fostele intreprinderi, nu au beneficiat de nici un fel de scutiri in ceea ce priveste impozit pe profit. Probabil si pentru faptul ca fiind integral ale Statului, deci actionarul unic era Statul, nu avea o motivatie sa se scuteasca el insusi de impozit pe profit. Din acest punct de vedere, societatea nu a beneficiat de nici un fel de facilitati, atata timp cat a fost sub controlul Statului. Ulterior, incepand cu anul in care s-a putut realiza o privatizare reala si anume anul 1996, legea de privatizare comerciala respectiv Legea nr. 55/1995, prevedea la momentul respectiv o posibilitate de folosire a unor fonduri post privatizare respectiv o mare parte din banii care erau platiti pentru actiuni catre Stat reveneau prin acest fond de la FPS intreprinderii tocmai pentru a se realiza o anumita dezvoltare ulterioara. Tot discriminatoriu a fost si aspectul participarii investitorilor straini in calitate de actionari la societatile comerciale. Dupa cum bine stim, societatile comerciale care se infiintau si desfasurau activitati de comert sau prestari servicii ca obiect principal de activitate, beneficiau de scutirea de impozit pe profit pe o perioada de 5 ani de zile; conditia era desfasurarea activitatii inca 5 ani de zile in care sa plateasca normal impozitul pe profit, deci sa-si desfasoare activitatea pe o perioada de minim 10 ani. Firmele care aveau ca actionar o persoana fizica sau juridica straina beneficiau pentru acea cota din profit aferenta numarului de actiuni al partii straine de o scutire a impozitului pe profit pe timp de 2 ani de zile ceea ce nu a fost valabil si pentru fostele intreprinderi de Stat atunci cand s-au privatizat. Chiar daca au fost achizitionate actiuni de catre investitori straini, nu au beneficiat de aceste facilitati. In schimb pentru companii mari, chiar companii de tip monopol, cum ar fi Romtelecomul, Uzinele Dacia, Sidexul, Oltcitul Craiova si multe altele s-au acordat niste facilitati total discriminatorii fata de orice alt agent economic din Romania, descurajante pentru agentii economici autohtoni.

Odata cu reducerea cotei de impozit pe profit la 25% din profitul brut, precum si a impozitului pe dividende la 5%, dintr-un anumit punct de vedere activitatea societatii ar fi trebuit sa se revigoreze. Din pacate, economia romaneasca a intrat in aceasta perioada in declin, declin favorizat inclusiv de recesiunea care se face resimtita la nivelul economiei mondiale. Nu se poate spune ca impozitul pe profit a constituit o sursa majora de impozit in suma tuturor impozitelor intrucat societatea ALDEMAR in toata aceasta perioada a dus o politica de modernizare a capacitatilor sale, concomitent cu rezolvarea segmentului social, respectiv acela al pastrarii fortei de munca, la un nivel oarecum crescut fata de sincopele existente pe piata produselor din peste.

Motivatia a fost aceea ca forta de munca necesara activitatii intreprinderii este o forta de munca specializata, care se formeaza greu, iar in momentul in care ar fi fost disponibilizata asa cum o impunea modul de derulare a afacerii si posibilitatile economiei romanesti de a sustine activitatea intreprinderii, aceasta ar fi avut de pierdut; ar fi ramas oameni specializati care se descalificau si din acest punct de vedere s-a hotarat alegerea variantei in care profitul sa fie mai mic, dar sa se pastreze forta de munca specializata in ideea in care, mai devreme sau mai tarziu, activitatea se va putea redresa si va putea constitui o afacere profitabila. In aceasta perioada odata cu reducerea impozitului pe profit au mai aparut masuri referitoare la reclama si publicitate. Pana in 2000, cheltuielile cu reclama si publicitatea nu se deduceau din profitul impozabil decat in limita unui procent limitat. Incepand cu anul 2000, datorita modificarii legislatiei cheltuielile de reclama si publicitate au devenit cheltuieli deductibile. Aceasta a fost o masura salutara avand in vedere ca practic reclama, publicitatea nu sunt luxuri, fac parte din segmentul efectiv al afacerii.

C.3. Masuri restrictive impuse de stat cu privire

la impozitul pe profit

Pentru a-si mari cota care i se cuvine din impozitul pe profit, Statul a intreprins foarte multe masuri de natura legislativa prin care sa reduca numarul de cheltuieli deductibile de care poate sa beneficieze un agent economic, cheltuieli care de altfel sunt absolut necesare pentru buna desfasurare a unei activitati economice.

De exemplu, cheltuielile de deplasare pe care le poate face un reprezentant al societatii avand in vedere necesitatea contactului cu partenerii necesara dezvoltarii de noi piete; aceste cheltuieli au fost limitate atat din punct de vedere al necesarului de cazare cat si al sumelor aferente diurnei.

De asemenea din punct de vedere al activitatii de protocol, aceasta activitate este limitata la un procent foarte mic din profit, restul fiind considerata cheltuiala nedeductibila, stiut fiind faptul ca, in toata lumea civilizata, majoritatea contractelor intre parteneri si a celor intre reprezentantii unor societati partenere se desfasoara avand inclusa si o parte de protocol; protocolul nu inseamna neaparat o petrecere sau o masa; acesta poate sa insemne participarea la o manifestare artistica sau o croaziera facuta pe mare pentru a vizita anumite puncte de interes. (Monitorul Oficial, Partea I, Nr.262/12.VI.2000: sunt nedeductibile cheltuielile de protocol care depasesc limita de 1% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor de protocol inregistrate in cursul anului). Aceasta ingradire a determinat la un moment dat chiar o masura foarte serioasa din partea companiilor de advertising pentru ca reclama si publicitatea erau puse la un loc cu protocolul si considerate posibil a fi desfasurate in limitele unui procent foarte mic din profit.

Ulterior s-a acceptat ideea ca reclama nu este un moft, nu este o activitate conexa ci este chiar o cheltuiala care sustine productia, o cheltuiala activa, fiind acceptata in categoria cheltuielilor deductibile.

Un exemplu din activitatea de productie a intreprinderii este cel legat de retururi. In orice tip de comert exista o anumita pondere a marfurilor care se returneaza fie datorita unor vicii ascunse fie datorita unor situatii in care marfurile nu au putut fi vandute in termenele de valabilitate si atunci prin conventia partilor se returneaza. Toate aceste marfuri care vin sub forma de retururi urmeaza normal calea confiscarii si degradarii lor, iar aceasta cheltuiala Statul nu o accepta ca fiind o cheltuiala fireasca si inerenta a activitatii de productie ci o considera o cheltuiala nedeductibila si o trateaza ca atare.

Practic, din acest punct de vedere orice retur, orice materie prima care se degradeaza, orice produs finit care se degradeaza constituie pentru societatea ALDEMAR o pierdere dubla; pe de o parte este pierderea efectiva pe care o suporta societatea, pe de alta parte obligatia de calcul si virare a impozitului pe profit pentru aceasta suma mai ales ca intr-o industrie cum este cea de prelucrare a pestelui, perisabilitatea materiei prime, a produselor finite este foarte mare.

De asemenea o alta problema care merita abordata este aceea privind activitatea de sponsorizare.

Pana nu de mult sponsorizarea era riguros limitata in interiorul unor procente foarte reduse, suma care depasea aceste procente, care si ele erau aferente profitului, urmand a fi considerata o cheltuiala nedeductibila. Aceasta din foarte multe puncte de vedere venea sa pagubeasca buna intentie; sunt o serie de situatii in care categorii defavorizate au nevoie de ajutor, categorii superdotate au nevoie de sprijin, in care agentul economic nu putea sa intervina decat cu riscul de a plati un impozit suplimentar. Ulterior Statul si-a modificat atitudinea si a emis o noua lege referitoare la sponsorizare in care se face o limitare intre o sponsorizare clasica si cea cu scop caritabil, astfel incat acele actiuni cu caracter umanitar pot fi considerate ca fiind cheltuiala deductibila. Societatea s-a confruntat foarte des cu asemenea situatii, avand in vedere ca in traditia crestin-ortodoxa pestele este agreat ca hrana in situatii in care alte alimente sunt strict interzise, in cazul dezlegarilor la peste, situatie in care intreprinderea este solicitata de manastiri care in general nu consuma carne, diverse institutii care respecta sarbatorile religioase. (Lege privind sponsorizarea din 5 mai 1994: Art4 – Poate beneficia de sponsorizare orice persoana juridica de utilitate publica?, cu sediul in Romania, care desfasoara activitate cu caracter direct umanitar, filantropic, cultural, artistic, educativ, stiintific, religios, sportiv sau care este destinata protectiei drepturilor omului si educatiei civice ori calitatii mediului inconjurator.

Art.8 – Persoanele fizice sau juridice romane care efectueaza sponsorizari in domeniile prevazute la art. 4. beneficiaza de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizarii, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil).

Un exemplu prin care s-a reusit diminuarea profitului este cel legat de investitii in mijloace fixe de tipul utilajelor si mijloacelor auto.

In mod normal daca aceste mijloace sunt achizitionate prin cumparare cu plata integrala, sau cu plata in rate nu constituie cheltuiala si ele se realizeaza din fondurile proprii, in general din fonduri de investitii rezultate din repartizarea profitului net. In cazul acesta s-a utilizat achizitionarea prin leasing operational a utilajelor si mijloacelor auto, care permite inregistrarea pe cheltuiala a ratelor de leasing astfel realizandu-se diminuarea profitului impozabil.

Avand in vedere avantajele pe care le ofera Zona Libera pe de o parte si inasprirea atmosferei fiscale, a cheltuielilor financiare la care societatea ALDEMAR este supusa, in anul trecut s-a orientat ponderea activitatii companiei spre Zona Libera unde societatea a beneficiat de scutire de impozit pe profit, iar activitatea de productie a ramas la o valoare destul de modesta fiind in declin fata de evolutia activitatii in anul anterior; in schimb in Zona Libera s-a obtinut un profit deosebit de mare avand in vedere ca, cheltuielile au fost relativ mici. Este o modalitate prin care folosind cadrul legal existent in Romania s-a evitat plata unui impozit pe profit si firma a beneficiat de un profit neimpozabil.

CONCLUZII

Componenta majora pentru asigurarea relansarii economice, reforma sistemului fiscal, trebuie sa urmareasca, in paralel cu alinierea la practicile fiscale din tarile dezvoltate, crearea unui sistem fiscal modern, corespunzator cerintelor economiei de piata prin imbunatatirea sistemului de impozitare a profiturilor, perfectionarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, reconsiderarea impozitelor si taxelor locale precum si a accizelor.

Politica fiscala trebuie sa stimuleze expansiunea sectorului privat ca efect al reducerii poverii fiscale, deoarece numai pe aceasta cale se anticipeaza cresterea investitiilor in sectorul privat, aparitia de noi locuri de munca si astfel cresterea resurselor pentru dezvoltare si protectie sociala.

Actualul cadru de reglementare fiscala in Romania afecteaza dezvoltarea sectorului privat din mai multe considerente. In primul rand se constata ca sistemul fiscal actual reflecta functia de maximizare a veniturilor fiscale si nu pe aceea de instrument pentru stimularea dezvoltarii economice. In al doilea rand se apreciaza ca sistemul fiscal actual apasa inechitabil pe diferite categorii sociale si stimuleaza investitiile in domenii care nu necesita calificare deosebita (aceasta ca urmare a faptului ca rata maxima de impozitare a veniturilor salariale se aplica cu incepere de la un nivel atat de redus incat majoreaza costurile salariale ale intreprinderii, ceea ce face ca intreprinzatorii sa nu investeasca in activitati care necesita mana de lucru calificata ce trebuie bine platita). In acest context se poate spune ca nu stimuleaza angrenarea persoanelor in mai multe activitati si mai ales in cele care necesita calificare inalta, deschizand totodata drumul spre frauda.

Se pune intrebarea in ce masura politicile financiare promovate de tarile dezvoltate, cu economie de piata ar putea sa constituie un model pentru tara noastra. Fiind elaborate in conditii economice, sociale si politice total diferite de cele ale Romaniei de azi, aceste politici nu constituie un model care sa poata fi imprumutat ca atare de catre noi. Din multitudinea formelor pe cale le imbraca instrumentele financiare in practica internationala, ar putea fi selectionate unele care s-ar putea adapta la conditiile de timp si de loc din tara noastra.

In legatura cu facilitatile fiscale acordate agentilor economici cu capital romanesc sau strain se constituie ca un sprijin in atragerea capitalului strain si in dezvoltarea initiativei private. Desfiintarea acestor facilitati va aduce prejudicii grave pe termen scurt si mediu in realizarea reformei economice, in tranzitia la economia de piata. Se apreciaza ca nu s-a ajuns inca in tara noastra la dezvoltarea necesara a intreprinderilor mici si mijlocii in diferite domenii de activitate incat sa apara necesara anularea scutirii temporare de impozit pe profit. In acest sens mentionam ca in tarile Uniunii Europene functioneaza peste 15 milioane de firme in aceasta categorie, in timp ce la Registrul Comertului din Romania sunt inmatriculate 500 mii firme private mici si mijlocii.

Un aspect care trebuie semnalat este faptul ca, calcularea impozitului pe profit in raport cu totalul veniturilor societatilor comerciale – inclusiv venituri neincasate – conduce la agravarea blocajului financiar, cresterea dobanzilor, penalitatilor pentru neplata la termen a impozitelor.

Daca agentul economic se afla intr-o situatie financiara buna, neafectat de blocajul financiar, cu capacitate de plata integrala (cu lichiditati banesti in conturile de decontare), poate aprecia gradul de fiscalitate ca normal. In schimb daca agentul economic se afla intr-o situatie financiara grea, cu blocaj financiar, cu capacitate de plata redusa, cu volum mare de credite bancare si dobanzi si cu obligatii neachitate la bugetul Statului, atunci va aprecia gradul de fiscalitate ca fiind inrobitor.

In fine, plata lunara a impozitului pe profit pe baza mediei lunare a profitului din anul precedent, nedreptateste pe platitor, nu reflecta realitatea economica care se caracterizeaza prin fluctuatii de la luna la luna.

Referitor la presiunea fiscala la nivel de firma o prima concluzie ce se poate desprinde este ponderea relativ ridicata a prelevarilor obligatorii in cifra de afaceri. Acest aspect trebuie inteles in contextul in care la tot ceea ce ,,macina” Statul din activitatea agentilor economici pe linia impozitelor si taxelor trebuie adaugate si efectele inflatiei, ale devalorizarii leului si ale dobanzilor datorate bancilor. Numarul mare de impozite si taxe pe care le suporta agentii economici si cotele ridicate aplicate conduc la saracirea societatilor comerciale, respectiv decapitalizarea acestora.

Ceea ce trebuie urmarit prin impozit este, dimpotriva, stimularea activitatii si productiei deoarece prin stimularea anumitor activitati se mareste baza de impozitare si implicit volumul incasarilor la bugetul Statului. Daca de exemplu se dubleaza baza de impozitare normal ca se dubleaza si impozitul. Nu conteaza cota de impozit, ci baza pe care o impozitezi.

Ideal este, ca politica fiscala sa aiba un rol stimulativ, respectiv din punctul de vedere al agentului economic, mult mai potrivita ar fi o politica lejera cu sanctiuni foarte severe. In felul acesta orice agent economic stiind ca are mult mai mult de pierdut daca nu isi respecta obligatiile fiscale decat daca le respecta, va fi tentat sa si le achite si in timp se va crea acea disciplina financiara, care va contribui de asemenea la consolidarea afacerilor si ulterior chiar la consolidarea bugetului de Stat si va putea fi suportata mai usor o eventuala majorare.

BIBLIOGRAFIE

Brezeanu, P., „Fiscalitate: concepte, modele, teorii”, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Bacescu, M., „Macroeconomie si politici macroeconomice”, Editura All, Bucuresti, 1998;

Vacarel, I., „Politici economice si financiare de ieri si de azi”, Editura Economica, Bucuresti, 1996;

Vacarel, I., „Tendinte in evolutia postbelica a finantelor publice”, Editura Politica, Bucuresti, 1968;

Toma, M., „Finante si gestiune financiara”, Fundatia Andrei Saguna, 1997;

Hoanta, N., „Economie si finante publice”, Editura Polirom, Iasi, 2000;

Chirica, L., „Curs complet de contabilitate si fiscalitate”, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Geogescu, G., „Reforma economica si dezvoltarea durabila”, Editura Economica, Bucuresti, 1995;

Deru, M., „Economia Romaniei”, Editura Economica, Bucuresti, 2001;

Cordureanu, Carmen, „Sistemul fiscal in stiinta finantelor”, Editura Codex, Bucuresti, 1998;

Lacrita, N., „Facilitati fiscale: probleme si solutii”, Editura Eficient, Bucuresti, 2001;

Mosteanu, Roxana, „Obligatiile fiscale ale agentilor economici”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000;

Chirovici, E., „Spectacolul reformei vazut de la galerie”, Editura Eficient, Bucuresti, 1999;

Manolescu, Gh., „Procese financiar-monetare ale tranzitiei”, Editura Alpha,Buzau,1998.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1381
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site