Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

ANALIZA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR: Conturi de capitaluri, de imobilizari

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




ANALIZA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR

1. Conturi de capitaluri

Fac parte din clasa 1 de conturi care cuprinde conturile:




CSSN

CSSV

Prime de capital

Diferente din reevaluare

Rezerve

Rezultat reportat

Rezultatul exercitiului

Repartizarea profitului

Fonduri speciale

Participarea salariatilor la profit

Toate reflecta capitalurile proprii ale firmei si conturi de imprumuturi pe TM TL si dobanzi la imprumuturi → Capitaluri straine permanente. Ca regula generala sunt conturi de capitaluri de pasiv. Se crediteaza la constituirea sau majorarea capitalului, se debiteaza la utilizarea sau micsorarea capitalului,compensarea unor pierderi anterioare. Au SfC care reflecta capitalul existent la dispozitia firmei.

In stransa legatura cu contul CS functioneaza contul decontari cu actionarii privind capitalul(Actionari Asociati). Este unul bifunctional. Se crediteaza cu datoriile fata de actionari la diminuarea CS debitandu-se la restituirea aporturilor. Poate avea SfD reprezentand creanta nestinsa → reflecta valoarea aporturilor subscrise dar nevarsate sau SfC – datoria neachitata → datoria din capitalul de rambursat. Se dezvolta in analitic pe fiecare actionar sau asociat in parte.

Exemplu:

1. Presupunem ca la infiintarea firmei actionarii subscriu la CS 50.000.000 in:

mijloace fixe 8.000.000  (% = 1011)

Numerar 12.000.000

1.000 USD, cursul fiind de 30.000

La un prim termen de scadenta de primeste aportul in mijloace fixe, valoarea reala stabilita prin expertiza a acestora fiind 8.500.000 si a aportului in valuta(curs – 32.000)

2. La inchiderea exercitiului veniturile totale ale societatii au fost 50.000.000, iar cheltuielile 35.000.000. profitul se repartizeaza: (129)

rezerve 1.000.000 (106)

participarea salariatilor la profit 4.000.000 (4281)

majorarea CS 2.000.000  (1012)

restu se reporteaza in exercitiul urmator

3. La retragerea unui actionar se inregistreaza diminuarea CS cu 700.000 dupa care se restituie acestuia aportul la capital.

4. Se primeste un CTM 10.000.000 si se inregistreaza dobanda la credit 2.000.000.

5. Se pune la dispozitia angajatilor fondul de participare la profit.

6. Se achita o prima rata din creditul datorat 1.000.000 si dobanda aferenta 200.000

Se cere inregistrarea cronologica si sistematica a operatilor, determinarea capitalurilor distinct proprii si imprumutate permanente si temporare.

101 → 1011 CSN -   la

→ 1012 CSSU – la varsarea aportului subscris fie in bani sau natura

Contul 456 in stransa legatura cu “CS”

Primele de capital reprezinta un excelent

2. Conturilc de imobilizari

Fac parte din clasa 2 de conturi si se structureaza in:

conturi de imobilizari necorporale

corporale

financiare

Avand in vedere faptul ca imobilizarile isi recupereaza valoarea prin amortizare, in aceeasi clasa sunt si conturile de amortizare a imobilizarilor. Conturile de imobilizari sunt de actriv. Se debiteaza cu intrarea imobilizarilor in patrimoniu la pret de inregistrare, se crediteaza cu iesirea imobilizarilor din patrimoniu la pret de inregistrare. Au sold final debitor care reflecta valoarea imobilizarilor existente in patrimoniu la pret de inregistrare. Pentru inregistrare este reprezentat de valoarea de intrare a imobilizarilor, constand in valoarea nominala a imobilizarilor necorporale, costul de achizitie, costul de productie sau valoarea actuala pentru imobilizarile corporale si valoarea reala pentru imobilizarile financiare.

Pentru a determina valoarea neta contabila sau valoarea ramasa a imobilizarilor necorporale si corporale din valoarea lor de intrare se scade amortizarea, ca urmare conturile de amortizare sunt conturi rectificative de imobilizari de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea lunara a imobilizarilor din patrimoniu, se debiteaza cu amortizarea imobilizarilor iesite din patrimoniu.. Au soId final creditor care reflecta amortizarea imobilizarilor existente in patrimoniu..

Imobilizarile se reflecta in bilantul contabil la valoarea ramasa sau neta contabila egala cu valoarea de intrare minus amortizarea cumulata pana la data calculului, egala cu sold final conturi de imobilizari minus sold final conturi de amortizare a imobilizarilor.

Imobilizarile financiare nu se amortizeaza deoarece recuperarea valorii lor se face sub forma dividendelor, in cazul actiunilor sau a restituirii imprumuturilor, in cazul obligatiunilor.

Exemplu: Presupunem ca societatea are urmatoarea situatie initiala:

cheltuieli de constituire 2.000.000 amortizabile in 2 exercitii

mijloace fixe 20.000.000

amortizarea cheltuielilor de constituire 1.000.000

amortizarea mijloacelor fixe 1 1.000.000

In cursul exercitiului au loc operatiile:

1. Se achizitioneaza un calculator in valoare de 5.000.000 si licenta pentru programul de calculator 1.800.000.

2. Se primeste ca aport la capital un mijloc fix, valoare subscrisa in mijloace fixe 4.000.000, valoarea efectiva a mijlocului fix 4.600.000.

3. Se inregistreaza o subventie subscrisa de stat 7.000.000.

4. Se incaseaza subventia si se achizitioneaza un mijloc fix de aceeasi valoare. Mijlocul fix este amortizabil in 2 ani.

5. Se incaseaza :

a)  un mijloc fix complet amortizat, valoare de intrare 3.000.000 si unul partial
amortizat, valoare de intrare 2.500.000, amortizare inregistrata pana la data casarii

6. Se participa la capitalul altei societati, acordandu-se ca aport un mijloc fix in valoare de

7. Se vinde un mijloc fix pentru care se stiu:

pret de vanzare 1.500.000

valoare de intrare 2.000.000

amortizare inregistrata pana la data vanzarii 1 .000.000

8. Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor, cunoscand:

amortizarea mijloacelor fixe 5.000.000, din care din mijlocul fix subvenfionat 3.500.000

amortizarea programului informatic 500.000

amortizarea cheltuielilor de constituire 1 .000.000

9. Se achizitioneaza cu plata imediata 1.000 actiuni pentru participarea la capitalul altei societati, pret/actiune 10.000.

10.La inchiderea exercitiului se incaseaza un dividend 800.000.

Se cere inregistrarea operatiilor si determinarea valorii nete a imobilizarilor la inchiderea exercitiilor.

Achizitionarea mijloacelor fixe si a programului informatic

+A ↑ valoarea mijloacelor fixe → “Mijloace Fixe” A, +A→D

+A ↑ valoarea imobilizarilor necorporale → “Alte imobilizari necorporale” A, +A →D



3. Conturile de Stocuri

Fac parte din clasa 3 de conturi si sunt conturi de activ. Se debiteaza cu intrarile de stocuri in patrimoniu la pret de inregistrare prin cumparare, obfinere din productie proprie, primire cu titlu gratuit sau plusurile la inventar. Se crediteaza cu iesirile de stocuri din patrimoniu la pret de inregistrare prin consum, vanzare, eliberare cu titlu gratuit si minusurile la inventar. Au sold final debitor care reflecta valoarea stocurilor existente in patrimoniu la pret de inregistrare. Se dezvolta in analitic:

cantitativ valoric - pe fiecare sortiment de stocuri

global valoric - pe gestiune (depozit, magazin, etc.)

In stransa legatura cu conturile de stocuri functioneaza conturile de furnizori si conturile_de clien|i. Ambele grupe de conturi fac parte din clasa 4 de conturi (conturi de terfi). Conturile de furnizori sunt: Furnizori, Efecte de plata, Furnizori facturi nesosite, Furnizori debitori. Primele 3 conturi sunt de datorii comerciale de pasiv. Se crediteaza cu datoriile fata de furnizori prin cumparari de servicii, inclusiv TVA. Se debiteaza cu scaderea datoriilor prin plata sau emiterea efectelor de comert. Au sold final creditor care reflecta datoriile neachitate inca. Se dezvolta in analitic pe fiecare furnizor in parte.

Contul Furnizori Debitori este unul de creante comerciale de activ. Se debiteaza cu creanta fata de furnizori la achitarea de avansuri, se crediteaza cu scaderea creantelor, la primirea de bunuri si servicii in contul avansului. Are sold final creditor. Se dezvolta in analitic pe fiecare furnizor-debitor in parte.

Conturile de clien|i sunt: Clienti, Efecte de Primit, Clienti facturi de intocmit, Clienti creditori. Primele 3 sunt de creante comerciale de activ. Se debiteaza cu creantele fata de clienti din vanzari bunuri, lucrari, servicii sau emiterea efectelor de cornert. Se crediteaza cu scaderea creantelor prin incasare, au sold final debitor reflectand creantele neincasate inca. Se dezvolta in analitic pe fiecare client in parte.

Contul Clienti creditori este unul de datorii comerciale de pasiv. Se crediteaza cu datoriile fata de clienti din incasarea avansurilor, se debiteaza la vanzari de bunuri si servicii in contul avansurilor. Poate avea sold final creditor reflectand datoria neonorata inca. Se dezvolta in analitic pe fiecare client creditor in parte.

Exemplu:

1. Societatea achizitioneaza materiale in valoare de 800.000 lei. Se dau in consum materiale de 300.000 lei. Se achita partial datoria 400.000 lei prin virament.

2. Se achizitioneaza cu plata imediata in numerar obiecte de inventar in valoare de 2.000.000 lei. Se dau in folosinta sectiilor obiecte de inventar in valoare de 1.000.000 lei. La eliberarea in folosinta se recupereaza integral valoarea lor. Se scot din folosinta obiecte de inventar in valoare de 400.000 lei.

3. Se achita unui furnizor un avans pentru cumpararea de marfa 500.000 lei. Se achizitioneaza marfuri in valoare de 700.000. Se deconteaza avansul achitat. Se incaseaza de la un client un avans de 600.000 pentru vanzarea de marfii. Se vinde intregul lot de marfa din patrimoniu, pret de vanzare 1.100.000. Se deconteaza avansul incasat.

4. Conturile de personal

In legatura cu personalul sau se pot crea obligatii sau creante ale intreprinderii. Pentru munca efectiv prestata personalului i se datoreaza salarii la care se pot adauga o serie de sporuri: spor pentru lucru sambata, duminica sau in zilele de sarbatori legale, spor pentru lucru de noapte, toxicitate, etc. Adaugand aceste sporuri la salariul cuvenit la munca efectiv depusa se obtine salariul sau venitul brut al angajatului. Din acesta se fac o serie de retineri. Unele cu caracter obligatoriu in conformitate cu legislatia, altele cu caracter aleator determinate pe baza deciziilor de imputare, angajamentelor de plata luate de angajati, a sentintelor judecatoresti sau contractelor incheiate cu persoane terte.

Retinerile obligatorii sunt: 

contributia personalului la asigurari sociale - datorata bugetului asigurarilor sociale;

contributia angajatului la fondul de sanatate - Ministerului Sanatatii;

impozitul pe salarii - Bugetului de Stat;

contributia angajatului la fondul de somaj-Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

Retinerile cu caracter intamplator: 

rate pentru cumpararea de angajaji a unor marfuri cu plata in rate;

imputatii - sustrageri din patrimoniul societatii;

pagube aduse firmei;

opriri 

Prin scaderea tuturor retinerilor din salariul brut se obtine salariul net care se poate achita integral la sfarsitul lunii de calcul sau pana la cel tarziu la data de 20 a lunii urmatoare. Sau in doua transe: sub forma unui avans chenzinal si a chenzinei a doua (lichidare). In afara de angajatii permanenti cu carte de munca firma mai poate angaja personal colaborator pe baza contractelor de prestari servicii. Sumele cuvenite sunt numai pentru munca cuvenit depusa, iar din salariul lor se fac doua categorii de retineri:

contributia la asigurarile de sanatate;

impozitul pe salariu. 

Daca colaboratorii declara ca nu are loc de munca cu carte de munca, atunci i se va retine si contributia la bugetul asigurarilor sociale si la fondul de somaj. Pe dreptul de a folosi munca salariata si intreprinderea are obligatia sa contribuie la:

bugetul asigurarilor sociale;

fondul de sanatate;

fondul de somaj;

fondul pentru rise si accidente;

camera de munca.

In cazul personalului colaborator, contribuie numai la fondul de sanatate si fondul de risc. Pe perioada concediilor medicale ale angajatilor, indemnizatia de concediu se suporta un numar de zile precizat de lege de firma din fondul sau de salarii, iar restul retine din contributia sa la bugetul asigurarilor sociale, varsand acestuia numai diferenta.

Conturile folosite in relatiile firmei cu personalul, statul si organisme publice sunt:

personal remuneratii datorate - cont de datorii salariale de pasiv. Se crediteaza cu salariile datorate personalului, se debiteaza cu retinerile din salarii si plata saIariilor. Poate avea sold final creditor reflectand salaiile neridicate la termen. Salalriul neridicat se transfera in contul Salarii neridicate si se pot achita pe baza cererii scrise a angajatului timp de 2 ani, dupa care dreptul acestora se prescrie. Firmele de stat vor varsa salariile neridicate timp de 2 ani la bugetul statului, iar firmele private - pe venituri. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu salariile neridicate la termen, se debiteaza fie cu plata lor, fie la trecerea pe venituri sau varsarea la bugetul statului. Poate avea sold final creditor reflectand salariile neridicate. Se dezvolta in analitic pe fiecare angajat care nu si-a ridicat salariul;

personal ajutoare medicale sociale - inregistreaza indemnizatiile pentru concedii medicale, ajutoare de deces sau alte evenimente din viata angajatilor inscrise in contractul de munca. Se crediteaza cu indemnizatiile datorate personalului suportate de intreprindere sau retinute din contributia la asigurari sociale. Se debiteaza cu sumele retinute din indemnizatii (impozit pe salarii si contributia la protectie sociaia) si cu plata catre angajati a sumelor ramase. Contul Retinerea in favoarea tertilor de datorii de pasiv. Se crediteaza cu sumele retinute in favoarea unor terfi, se debiteaza la plata acestora. Soldul final creditor reflecta datoriile neachitate inca. Se dezvolta in analitic pe fiecare persoana terta pentru care s-au facut retineri. Contul Impozit pe salarii – de datorii fiscale de pasv. Se crediteaza cu impozitele datorate statului, se debiteaza la plata lor. Soldul final creditor reflecta datoriile neachitate inca.. Conturile Contributia Intreprinderii si a personalului la protectie sociala sunt de datorii sociale de pasiv. Se crediteaza cu contributia firmei (personalului) la asigurari (protectie sociaia). Se debiteaza la plata sumelor pe destinatii legale. Contul Contributia la asigurari se mai poate debita cu rejinerea unor indemnizatii pentru concedii medicale. Au sold final creditor care reflecta datoriile neachitate inca. Contul Fonduri Speciale inregistreaza contributia firmei la diverse fonduri la nivel national. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu contributia intreprinderii la fonduri speciale, se debiteaza la plata sumelor. Soldul final creditor reflecta datoria neachitata. Se poate intampla ca firma sa achite din calcule eronate sume mai mari decat cele datorate. Prin corectarea datoriilor se vor inregistra sume achitate In plus si ca urmare conturile Impozit pe salarii, Contributia firmei si a personalului la protectie sociala si Fonduri Speciale devin de creante de activ. Sumele achitate in plus se pot recupera sau se pot compensa cu aceleasi contributii intr-o perioada viitoare sau cu alte impozite si taxe datorate. Rezulta ca toate conturile de mai sus sunt bifunctionale;



avansuri salarii 

salarii neridicate

retineri In favoarea tertilor

impozit pe salarii

contributia firmei la asigurari sociale

contributia personalului la asigurari sociale

contributia firmei la protectie sociala

contributia personalului la protectia sociala

fonduri speciale

Exemplu: Se ridica de la banca suma de 3.000.000 si se achita avansul chenzinal. Se inregistreaza salariile datorate personalului 10.000.000. Se fac retineri din salarii dupa cum urmeaza:

contributia personalului la asigurari 1.100.000

la fond de sanatate 700.000

la somaj 100.000

impozit pe salarii 800.000

imputatii 60.000

sume pentru terti 40.000 

avansul achitat

Se inregistreaza contributiile firmei la asigurari sociale 2.300.000, la fondul de sanatate 700.000, somaj 500.000, fondul de risc 200.000. Se ridica de la banca suma reprezentand chenzina a doua si se achita stiind ca un angajat nu si-a ridicat salariul 500.000. Se varsa pe destinatii legale contributiile firmei si a personalului.

5. Contabilitatea trezoreriei

Conturile de trezorerie fac parte din clasa 5 de conturi, principalele grupe fiind:

conturi de disponibilitati banesti - sunt conturi de activ in general, dar pot fi si bifunctionale. Se debiteaza cu incasarile, se crediteaza cu platile, au sold final debitor care reflecta disponibilul aflat in patrimoniu. Se dezvolta in conturi sintetice de grad 2, disponibil in lei si in valuta. Se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte, iar contul disponibil in valuta pe fiecare banca si in cadrul ei pe feluri de valuta. Evidenta se tine in paralel, in valuta si in lei, obtinuti prin transformarea valutei la cursul BNR din ziua operatiei. In cazul in care banca acorda firmei asa numitele Credite de Linie (face piati cand disponibilul firmei este zero, deci din banii proprii), contul de disponibil devenind cont de pasiv. Se crediteaza cu primirea imprurnutului echivalent cu platile facute, se debiteaza la restituirea imprumutului la incasarea de sume in cont. Poate avea sold final creditor reflectand imprumutul nerambursat inca;

conturi de plasamente de trezorerie - sunt conturi de activ. Se debiteaza la intrarea in patrimoniu a actiunilor sau obligatiunilor achizitionate pe termen scurt, se crediteaza cu iesirea lor din patrimoniu. Au sold final debitor care reflecta valoarea plasamentelor existente in patrimoniu. Ca regula generala, se inregistreaza la pretul lor de cumparare;

conturi pentru decontari in numerar –

conturi de CTS si dobanzi la credite - sunt conturi de datorii bancare de pasiv. Se crediteaza cu datoriile fata de banca, constand in creditul primit si dobanzile la credit, se debiteaza la achitarea datoriilor (restituirea imprumutului si plata dobanzii). Au sold final creditor care reflecta datoriile neachitate inca. Pentru decontarile in numerar se foloseste contul Casa cu Casa in lei si Casa in valuta. Se debiteaza cu incasarile in numerar, se crediteaza cu platile in numerar. Au sold final debitor - numerarul aflat in caserie. Casa in valuta se dezvolta in analitic pe feluri in valuta, toate operatiile inregistrandu-se in paralel in valuta si in lei. In caseria firmei pe langa numerar se mai pot pastra: timbre fiscale, marci postale, bilete de calatorie, bonuri cantitati fixe, tichete de masa, bilete de odihna, etc. Existenta si miscarea lor sunt evidentiate de contul Alte valori. Cont de activ, se debiteaza la achizitionarea lor, se crediteaza la eliberarea in consum catre angajatii firmei. Are sold final debitor - valorile din caserie. Se dezvolta in analitic pe tipuri de valori.

Pentru transferul unor sume de bani intre 2 conturi detinute In banci diferite, intre banca si casa, sau intre casa si banca se foloseste Viramente interne. Cont de trezorerie de activ. Se debiteaza la iesirea unor sume dintr-un cont de disponibil, se crediteaza la intrarea lor in alt cont de trezorerie, de regula soldandu-se.

Pentru avansurile de trezorerie acordate angajatilor se utilizeaza contul Avansuri de trezorerie. Se debiteaza la acordarea sumelor spre decontare, se crediteaza cu justificarea avansurilor cheltuite pe baza de documente sau restituirea sumelor necheltuite la casa. Soldul final debitor reflecta avansurile nejustificate inca. Se dezvolta in analitic pe fiecare angajat caruia i s-a acordat avansul.

Exemplu: presupunem ca in cursul perioadei firma efectueaza urmatoarele operatii:

1. Se primeste ca aport la capital suma de 20.000.000 prin virament.

Se ridica de la banca 3.000.000.

3. Se deschide acreditivul in suma de 2.000.000 la dispozitia unui fumizor. Se primesc de la acesta materiale in valoare de 1.800.000. Suma nefolosita ne transfers In contul curent.

se acorda unui angajat un avans spre decontare 500.000. Acesta il justifica astfel:

bilete de calatorie in afara localitatii 150.000

materiale achizitionate 300.000

suma necheltuita fiind restituita la casa

5. Se factureaza un serviciu unui client extern In valoare de 1.000$, cursul dolarului la data facturii 30.000. Se incaseaza creanta, cursul la data incasarii - 32.000;



Se importa un mijloc fix, pret de cumparare 500$, cursul la data declaratiei vamale din port 31.000. Se achita factura, cursul la data platii 33.000. Se primejte un CTS 4.000.000 si se inregistreaza dobanda la credit 400.000. Se achizitioneaza un lot de marfuri in valoare de 800.000 la cererea furnizorului emitandu-se un efect de plata. Depunerea sa la scaderi{a de catre fumizor in banca determina plata acestuia. Se factureaza un serviciu unui client intern in valoare de 2.000.000. Se primeste o fila CEC care la data scadentei s depune in banca si se incaseaza. Conform extrasului de cont se achita comisioane bancare in suma de 300.000. se achizitioneaza tichete de masa pentru angajatii firmei in valoare de 1.000.000, comisionul societatii care le emite - 200.000. La sfarsitul lunii se dau in folosinta angajatilor pentru luna urmatoare.

Se achita rata la CTS 400.000 §i dobanda aferenta 40.000.

6 Conturile de cheltuieli si venituri

Fac parte din clasa 6 de conturi si se clasifica in conturi de cheltuieli de exploatare, conturi de cheltuieli financiare si conturi de cheltuieli excepfionale. Sunt asimilate de activ. Se debiteaza in cursul exercitiului la inregistrarea cheltuielilor, se crediteaza la inchiderea exercitiului cu decontarea cheltuielilor asupra rezultatului, soldandu-se. Ca exceptie se mai pot credita inaintea acestei operatii cu plusurile de stocuri la inventar care micsoreaza cheltuielile, cu recuperarea unor cheltuieli efectuate tn contul clientilor sau cu trecerea unor cheltuieli in cheltuieli in avans.

Conturile de venituri fac parte din clasa 7 de conturi si se grupeaza in:

din exploatare

financiare

exceptionale

Sunt asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari, servicii, din operatii financiare sau exceptionale. Se debiteaza la inchiderea exercitiului cu incorporarea veniturilor in profit, soldadu-se. Ca exceptie se mai pot debita inaintea acestei operatii cu eventualele reduceri de preturi acordate clientilor ulterior vaizarii de bunuri si servicii, corectand astfel cifra de afaceri a intreprinderii (volumul vanzarilor de bunuri si servicii).

Prin transferarea tuturor cheltuielilor si veniturilor in contul de rezultate, acestea se sintetizeaza in bilantul contabil sub forma rezultatului obtinut. Profit daca venituri > cheltuieli, sau pierdere in cazul invers. Prin urmare cheltuielile si veniturile nu apar in bilant, ca atare, ci sintetizate in rezultat. Rezultatul se reflecta cu ajutorul contului Profit si Pierdere, cont de rezultate bifunctional. Se crediteaza cu veniturile, se debiteaza cu cheltuielile. Poate avea sold final creditor, reflectand profitul societatii sau debitor (pierdere). Soldul contului PP reprezinta rezultatul contabil al intreprinderii. Aceasta determina insa si un rezultal fiscal care, daca este profit, reprezinta profitul impozabil al firmei si se impoziteaza. Rezultatul fiscal este egal cu rezultatul contabil - deduceri fiscale + cheltuieli nedeductibile fiscal. Dintre deducerile fiscale fac parte:

rezerva legala a firmei

dividendele incasate de la terti

fondurile de rezerva pentru banci si societatile de asigurari

Cheltuielile nedeductibile sunt acelea efectuate de firma, dar nerecunoscute in calculul rezultatului, ca de exemplu: depasirea limitei maxime a cheltuielilor de protocol, a diurnei, a sumelor reprezentand sponsorizari, amenzile achitate, etc. In functie de rezultatul fiscal se calculeaza impozitul pe profit care reprezinta o cheltuiala de exploatare.

Prin diferenta dintre total venituri - total cheltuieli se poate obtine profit contabil sau pierdere contabila. Daca este profit - se poate repartiza pe destinatii legale astfel:

ca rezerve pentru finantarea activitatii firmei

fond de participare a salariatilor la profit

acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti

dividende

Deoarece soldul contului PP trebuie reflectat in bilant, pentru repartizare nu se poate folosi acest cont, deci se apeleaza la un cont rectificativ de rezultate Repartizarea Profitului cu functie de activ. Se debiteaza la inchiderea exercitiului cu sumele repartizate din profit care raman ca sold final debitor si corecteaza prin scadere in bilant profitul contabil. Se crediteaza la deschiderea exercutiului viitor cu aceleasi sume in corespondent cu contul profit si pierdere pentru a diminua profitul cu sumele deja repartizate. Cu aceasta ocazie se soldeaza. Daca AGA nu este decisa asupra destinatiei profitului sau daca nu dispune de lichiditati pentru a achita dividende, profitul poate fi reportat in exercitiile viitoare. Daca s-a obtinut pierdere, aceasta va fi reportata pentru a se acoperi din profitul exercitiilor viitoare. Reportarea se face cu ajutorul contului Rezultat Reportat. Ca si conturile PP si RP face parte din clasa 1 de conturi, conturi de captaluri. Se crediteaza cu profitul reportat, debitandu-se cu repartizarea lui, sau se debiteaza cu pierderea reportata, creditandu-se cu acoperirea lui. Poate avea sold final creditor, reflected profitul reportat sau debitor - pierdere reportata. Deci este bifunctional.

Exemplu: In exercitiul n-1 firma a obtinut o pierdere pe care a reportat-o in exercitiul n in suma de In exercitiul n au loc urmatoarele operatii:

se achizitioneaza marfuri (5.000 b.) la un pret de cumparare 1.000 lei. La plata datoriei inainte de scadenta se primeste de la furnizor un scont de 4%

se vinde intregul lot de marfa, pret de vanzare 1.300 lei/b.

se inregistreaza salarii 2.000.000 lei, contributia firmei la asigurari sociale 600.000 si la protectie sociala 100.000

se primeste factura pentru chiria spatiilor comerciale 2.000.000 pentru 4 exercitii

se factureaza clientilor un serviciu 6,000.000

se incaseaza de la tert un dividend 400.000

se dau in consum materiale 200.000

se primeste factura pentru telefon 150.000

se inregistreaza o majorare de intarziere pentru plata cu intarziere a datoriilor 500.000

se inregistreaza dobanda la disponibilul din banca 100.000

se vand 500 actiuni, pret de vanzare 5.000 /actiune, pret cumparare 5.200

se cere:

inregistrarea operatiilor

inchiderea exercitiului

determinarea rezultatului si daca este profit impozitarea lui si apoi repartizarea profitului contabil astfer:

5% rezerve

10% fond de participare a salariatilor la profit

restul - dividente






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1456
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site