Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

ASPECTE PRIVIND FISCALITATEA SI FISCALISMUL IN ROMANIA

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




ASPECTE PRIVIND FISCALITATEA SI FISCALISMUL IN ROMANIA

Structura impozitelor in Romania.

1.1. Impozitul: caracterizare generala.

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului, in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului.




Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca, plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice, care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.

In Romania, dreptul de a introduce impozite il are statul, si el se exercita prin intermediul puterii legislative – Parlamentul, si in unele cazuri, in mod provizoriu de catre Guvern. Fiecare impozit, taxa si orice alt venit bugetar trebuie sa aiba o reglementare juridica ,un suport juridic. Astfel conform Constitutiei:

(1)Impozitele,taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.

(2)Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.

(3)Sumele reprezentand contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc in conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.”[1]

Ministerul Finantelor Publice nu are dreptul sa instituie impozite si taxe.Pe baza legilor, hotararilor si ordonantelor mentionate, Ministerul Finantelor Publice are numai dreptul sa emita ordine, instrictiuni si norme metodologice in materie de impozite si taxe

care insa trebuie elaborate in litera si spiritul actelor normative fiscale.

Constitutia Romaniei prevede la art.74,al.2 urmatoarele:

(2)”Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.” [2]

Legea nr.72 privind finantele publice ,art.2 prevede:

”Impozitele, taxele si alte venituri ale statului, precum si normele si normativele de cheltuieli publice se aproba prin lege.”

Rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, economic si social. Modul concret de manifestare a acestui rol, cunoaste diferentieri de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta. Rolul cel mai important se manifesta pe plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielior publice.

In ceea ce priveste clasificarea impozitelor, acestea pot fi: impozite directe si impozite indirecte, iar acestea, la randul lor prezinta urmatoarea clasificare:

1. Dupa trasaturi de fond si forma:

Impozitul funciar

Impozitul pe cladiri reale

Directe Impozitul pe activitati industriale,comerciale si profesii

Impozitul pe capital mobiliar sau banesc

Impozite pe venit Impozite pe veniturile persoanelor fizice

Impozite pe veniturile societatilor de capital

Impozite pe avere Impozite pe averea propriu-zisa

Impozite pe circulatia averii

Impozite pe sporul de avere

Taxe de consumatie

Indirecte Venituri care provin din monopolurile fiscal

Taxe vamale

Taxe de timbru si de inregistrare

Impozite pe venit

2. Dupa obiect Impozite pe avere

Impozite pe cheltuieli

Impozite financiare

Dupa scopul urmarit

Impozite de ordine

Impozite ordinare

4. Dupa frecventa cu care se realizeaza Impozite extraordinare

Impozitele directe sunt percepute de la persoanele fizice si juridice, obligate prin lege la plata acestora. Denumirea de impozite directe vine de la faptul ca un asemenea duce la „tinta”, cel care are de platit ia cunostiinta direct si anticipat (potrivit legii), inainte de termenul de plata, de venitul sau averea supusa impozitarii, de cotele de impozit prevazute prin calcul.[3]

Impozitele directe, ca pondere in totalul veniturilor publice, manifesta o tendinta de scadere, in timp ce impozitele indirecte evolueaza intr-o directie opusa. La aceasta au contribuit, pe de o parte reducerea impozitului pe profitul societatilor si a impozitului pe veniturile realizate prin cumul de functii, iar pe de alta, modificarea regimului impozitului pe circulatia marfurilor, pentru a-l apropia de cel al taxei pe valoare adaugata, iar apoi inlocuirea respectivului impozit cu T.V.A. si instituirea de accize la un numar de produse. Astfel, daca se compara ponderile impozitelor pe venit si pe profit, cu cele ale impozitelor pe bunuri si servicii interne, constatam ca Romania da prioritate impozitelor pe consum.

1.2. Impozitele directe.

1.Impozitul pe profit.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se datoreaza bugetului de stat si este reglementat de Legea 571/2003, privind Codul Fiscal, Titlul II.

Conform reglementarilor mentionate, in calitate de platitori ai impozitului pe profit apar urmatoarele categorii de persoane:

persoane juridice romane, pentru profiturile obtinute in Romania si in strainatate;

persoane juridice straine, care desfasoara o activitate printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acestui sediu;

persoanele juridice si fizice, care desfasoara o activitate in Romania, ca partenere intr-o asociere, ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate dintr-o activitate in Romania;

asocierile dintre persoane fizice si juridice romane, ce nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate;

De la plata impozitului pe profit sunt exceptate:

trezoreria statului,potrivit Legii nr.500/2002 privind finantele publice si Legii nr.189/1998 privind finantele publice locale;

institutiile publice potrivit Legii nr.500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale;

persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor, in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV din Codul fiscal;

fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si unitatile economice ale acestora, asociatiile de binefacere, cooperativele ce functioneaza ca unitati protejate, special organizate, unitatile apartinand cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din productia si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cultura, institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate potrivit Legii invatamantului nr.84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare;

asociatiile de proprietari constituite ca personae juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de propretari, potrivit Legii locuintei nr.114/1996;

cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor in scop caritabil;

organizatiile non profit, oraganizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Algoritmul de calcul al impozitului pe profit este urmatorul: din veniturile obtinute din activitatile enumerate, se scad cheltuielile aferente acestor venituri, se aduna cheltuielile nedeductibile fiscal ( amenzi si penalitati, cheltuieli de protocol peste limita legala, cheltuieli cu sponsorizarea peste limita legala, cheltuieli aferente bunurilor de natura stocurilor, constatate lipsa in gestiune, bunurile degradate si neimputabile, cheltuieli de deplasare, detasare, care depasesc plafoanele legale, disconturile, remizele sau alte reduceri, daca acestea nu sunt specificate direct in contract).

Cota de impunere, incepand cu anul 2005, este de 16%, cu urmatoarele exceptii:

in domeniul jocurilor de noroc, baruri si cluburi de noapte impozitul pe profit este de 5%;

cota de 80% platita de BNR ;

organizatiile nonprofit,organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit;

pentru veniturile din activitatile economice realizate pana la nivelul de 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile total scutite de la plata impozitului pe profit;

pentru veniturile de alta natura decat cele de mai sus organizatiile mentionate datoreaza un impozit pe profit in cota de 25% sau 5%,dupa caz.

Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

Profitul impozabil se determina potrivit regulilor generale, in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuite sediului permanent se includ in veniturile



impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile;

c) cheltuielile de conducere si a cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul in care s-au efectuat, decontate de persoana juridica straina si inregistrate la sediul permanent, sunt deductibile in limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.

Persoanele juridice straine, care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare, detinute de o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

Impozitul se calculeaza lunar, pe baza declaratiei de impunere, in care sunt inscrise in mod cumulat veniturile si cheltuielile, si se plateste trimestrial, pana la data de 25, a primei luni din trimestrul urmator. Bnca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si scursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Organizatiile non profit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual , pana la data de 15 februarie a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.[7]

Evolutia veniturilor bugetare totale, a sumei impozitului pe profit si a ponderii acestuia fata de totalul veniturilor bugetare in anii 2001-2005 se prezinta astfel:

Tabel nr.2 –Evolutia veniturilor bugetare in anii 2001-2005

Explicatii

Veniturile bugetare

-totale

Din care impozit

pe profit

% fata de total

venituri bugetare

2.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Acest impozit se plateste de o persoana juridica care indeplineste urmatoarele conditii :

  • are inscrisa in obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
  • are de la 1 pana la 9 salariati;
  • a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;
  • capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile   locale si institutiile publice.

O persoana juridica romana nou- infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile de mai sus sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului. Microintreprinderile nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile de mai sus.

Nu pot opta pentru acest sistem de impunere persoanele juridice romane care:

a)      desfasoara activitati in domeniul bancar;

b)      desfasoara activitatii in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c)      desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d)      au capital social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 angajati.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor se aplica asupra veniturilor obtinute din orice sursa, cu exceptia veniturilor din variatia stocurilor; venituri din exploatare; venituri din provizioane; venituri realizate din despagubiri, de la asociatiile de asigurare. Toate aceste venituri se scad din baza impozabila.

Cota de impozit este de 3%. Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial pana la data de 25 ale lunii pentru care se calculeaza impozitul.

Impozitul pe dividende

In Romania acest impozit este legiferat de Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal, publicata in M.O nr.927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile ulterioare. Acest impozit este platit atat de persoane fizice cat si de persoanele juridice, care au calitatea de actionar.

La societatile cu capital integral sau majoritar de stat, dividendele se determina prin deducerea profitului net, a unor cheltuieli destinate urmatoarelor utilizari: o cota de participare a salariatilor la profit, cota de participare la profit a managerului, anumite cheltuieli destinate altor fonduri.

La societatile cu capital integral sau majoritar se stat, dividentele ce urmeaza a fi impozitate se determina prin deducerea din profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, in cota de pana la 10%, a cotei de participare a managerului la profit, precum si a sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finantare, in proportie de pana la 50%.

Cota de impunere, difera in functie de destinatarul dividendelor, fiind 10% pentru persoanele juridice. Impozitul pe dividende se vireaza la bugetul de stat, termenul de plata este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

4. Impozitul pe cladiri

Cladirile folosite de intreprinderi pentru desfasurarea activitatii economice se constituie in obiectul de impunere al acestui tip de impozit potrivit art.253 alin.(1)..

In Romania impozitul pe cladiri este reglementat prin Legea nr.571/2006, privind Codul fiscal Titlul IX[9]. Baza de impozitare o constituie valoarea de inregistrare, inscrisa in evidenta contabila.

Conform actelor normative, sunt exceptate de la plata acestui impozit, urmatoarele categorii de cladiri: cele care apartin institutiilor publice, muzee, case memoriale, monumente arhitecturale, lacasuri de cult.

Impozitul se stabileste pe baza declaratiei depuse la inceputul anului, la organul fiscal in raza caruia isi are sediul persoana juridica, iar cota de impozit este cuprinsa intre0,5% si1% din valoarea cladirii. In cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a cladirilor in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, impozitul cladiri

se calculeaza prin aplicarea cotei de 5 -10%, care se aplica asupra valorii de inventar a cladirii.[10]

Varsamintele se fac in contul bugetului local, trimestrial, pana la data de 15 a ultimei luni din trimestru..

5. Impozitul pe terenuri

Potrivit art.256 din Codul fiscal orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual denumit impozit pe teren si care se plateste la bugetul local al unitatii administrativ- teritoriale in raza caruia este situat terenul.

In cazul terenului care este detinut in comun de 2 sau mai multe persoane, fiecare proprietar datoreaza impozit pentru partea de teren aflata in proprietatea sa.

Impozitul se face venit la bugetul local si se plateste trimestrial de catre persoana juridica, fiind stabilit in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe localitati urbane si rurale.

In cazul terenurilor proprietate de stat, folosit in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, conform OG. 84/1997, se plateste o taxa calculata pe unitate de suprafata, in suma fixa, in lei pe metru patrat.

Terenurile sunt clasificate in patru zone in mediul urban, si cinci zone in mediul rural. O situatie specifica o reprezinta impozitul asupra terenurilor ocupate de cai ferate si drumuri, caz in care impozitul se calculeaza in lei pe kilometru, diferentiat in functie de natura cailor ferate, inguste sau normale si respectiv in functie de natura drumurilor.

6.Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste de catre persoanele juridice care poseda un mijloc de transport.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport, in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm³ sau fractiune cu suma corespunzatoare normelor autoritatilor publice locale.

Taxa se plateste la bugetul local al unitatii administrative- teritoriale, pe baza declaratiei de impunere a contribuabilului.

7.Impozitul pe veniturile realizate in Romania de persoanele fizice si juridice nerezidente

Acest impozit este reglementat de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, Titlul V. Acest impozit este reglementat, de asemenea, prin Conventiile de evitare a dublei impuneri internationale incheiate de Romania cu o serie de state ale lumii, ale caror prevederi preleveaza asupra celor din Codul fiscal.Conform Codului fiscal, daca orice prevedere a Codului fiscal contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.[11]

Modificarile si completarile intervenite incepand cu 1 ianuarie 2005, in prevederile Codului fiscal sunt prevazute in O.G. nr.83/2004 ii in Legea nr.94/2004.

In calitate de platitori ai acestui impozit apar persoanele juridice straine si alta entitate inregistrata in strainatate si care sunt supuse impunerii pentru anumite venituri realizate de acestea pe teritoriul Romaniei, persoanele fizice care nu au resedinta sau domiciliul stabil in Romania, pentru o perioada sau perioade cumulate care depasesc 183 zile dintr-un an calendaristic. Impozitul se practica pe baza unor cote proportionale, baza impozabila fiind suma bruta a acestor venituri. Asupra acestui impozit se practica anumite scutiri , atunci cand beneficiarul venitului este rezident al unui stat cu care Romania are incheiata o conventie penru evitarea dublei impuneri fiscale internationale.

Din categoria veniturilor mentionate fac parte veniturile din dobanzi, cota de impunere fiind in acest caz de 10%[12], venituri obtinute din jocurile de noroc cota este de 20%, in cazul orcaror alte venituri cota este de 16%.

8. Taxa pentru eliberarea certificatelor, autorizatiilor si vizelor in domeniul constructiilor si al altor lucrari.

Aceasta taxa se plateste diferentiat in functie de natura actelor mentionate, pentru care se percepe, ea fiind stabilita in cota procentuala pentru autorizatiile de constructie si in suma fixa pentru celelalte certificate sau autorizatii. Pentru mediul rural se practica o reducere a taxei aferente si stabilite pentru mediul urban cu 50%.

9. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, reclama si afisaj.

Taxele respective sunt anuale si se platesc la bugetul local, fiind stabilite in suma fixa pe unitate de suprafata, in lei pe metru patrat. Sumele fixe sunt diferentiate in functie de dimensiunea mijloacelor de publicitate si afisaj, locul unde este amplasat panoul publicitar, natura bunurilor si serviciilor carora li se face publicitate, de limba in care se face publicitatea, romana sau alta limba.

2. Fiscalitatea directa.

2.1. Fiscalitatea directa a persoanelor fizice.

Impozitul pe venitul global net.

In calitate de contribuabili sunt vizate persoanele fizice romane si straine rezidente si nerezidente, care obtin venituri in Romania, iar pentru persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania, sunt vizate si veniturile obtinute de acestea in strainatate.

Ca obiect al impunerii, venitul anual global impozabil reprezinta suma veniturilor nete realizate din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, precum si veniturile de aceeasi natura realizate in strainatate de persoanele fizice romane. Din suma veniturilor se scad, in ordine pierderile fiscale repartizate si deducerile personale. Venitul net reprezinta diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile.

Legiutorul a stabilit si o serie de venituri, care nu sunt considerate impozabile si deci, care nu intra in baza impozabila ca ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin acordate din fondurile publice sau de catre alte persoane, sumele incasate reprezentand despagubiri de asigurare, ca urmare a calamitatilor naturale, pensiile pana la un anumit nivel, bursele, veniturile din agricultura si silvicultura, sponsorizarile, sumele acordate de angajator angajatilor pentru diferite scopuri. Sunt scutite de impozit urmatoarele categorii de venituri, cele obtinute de personalul misiunilor diplomatice si consulare, ale corespondentilor de presa straini, premiile obtinute de elevi si studenti la concursuri, platile compensatorii acordate in urma concedierilor colective, averile in bani si in natura, acordate unor categorii defavorizate.

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii liberale, precum si veniturile din valorificarea unor drepturi de propietate intelectuala.

Veniturile salariale reprezinta toate veniturile in bani si/sau natura obtinute de persoanele fizice care desfasoara o activitate, in baza unui contract de munca, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, indemnizatii de maternitate si cele cuvenite pentru perioada de intrerupere pentru ingrijirea copilului minor, in varsta de pana la doi ani. La acestea se adauga o serie de venituri sub forma sporurilor, premiilor, etc.

Veniturile nete din salarii se obtin prin deducerea din venitul brut salarial a cheltuielilor cu contributia la fondul de somaj, la fondul pentru pensia suplimentara, la fondul de asigurari sociale de sanatate.Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Se scutesc de plata impozitului pe salarii urmatoarele categorii de persoane:

  • elevii, studentii si doctoranzii pentru bursele pe care le primesc;
  • invalizii de gradul I si II,veteranii de razboi, vaduvele de razboi, precum si persoanele cu handicap definite potrivit Legii privind protectia speciala a persoanelor incadrabile in gradul I si II de invaliditate, pe baza certificatelor emise de comisiile de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca in conditiile prevazute de lege, daca invaliditatea impiedica exercitarea profesiei sau functiei.

Scutirea de la plata impozitului se acorda numai pentru veniturile realizate de salariati (handicap) la unitatea la care au functia de baza;



  • urmasii eroilor-martiri ai Revolutiei anticomuniste din decembrie 1989, raniti, precum si pensionarii de invaliditate care si-au pierdut partial sau total capacitatea de munca;
  • pensionarii, pentru pensile pe care le primesc pana la un anumit nivel;
  • militarii in termen, elevi si studentii militari pentru drepturile banesti primite;
  • alocatiile de stat pentru copii;
  • corespondentii de presa straini pentru salariile pe care le primesc, sub conditia reciprocitatii.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor reprezinta veniturile in bani si/sau natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile. Venitul brut obtinut, din aceasta sursa se majoreza cu valoarea cheltuielilor care cad in sarcina proprietarului, daca ele sunt efectuate de catre cealalta parte contractanta. Cheltuielile deductibile pentru acesta sursa reprezinta 30% din venitul brut realizat din cedarea folosintei bunurilor.

Dividendele cuprind sumele primite de detinatorul titlurilor de participare, a actiunilor la societati economice. Desi constituie sursa a venitului net global, dividendele se impun separat, cu o cota de 10%.

Veniturile din dobanzi se impun si ele separat cu o cota de 10%.

In categoria “alte venituri” se includ cele obtinute din jocuri de noroc, impuse cu o cota de 16%, veniturile obtinute din transferul dreptului de propietate, veniturile din premii.

In cazul impozitului pe venitul global este vorba de o impunere progresiva, pe transe. Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza caruia domiciliaza, o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale, pana la data de 15 mai a anului urmator anului de realizare a veniturilor. Aceste declaratii sunt necesare pentru operatiile de regularizare a impozitului datorat. La sfarsitul anului, organul fiscal stabileste diferentele de impozit anual ramase de achitat sau, dupa caz de restituit, care se determina prin scaderea din impozitul anual datorat a platilor anticipate cu titlu de impozit, a retinerilor prin stopaj la sursa si a creditului fiscal extern. Platile anticipate se efectueaza in rate egale, pana la data de 15 inclusiv, a ultimei luni din fiecare trimestru.

1.Impozitul pe cladiri.

Impozitul pe cladiri se aseaza asupra valorii locative a imobilului si se percepe in

beneficiul autoritatii bugetare locale.

Valoarea impozabila se calculeaza pornind de la suprafata cladirii si de la norma valorica unitara , potrivit formulei:

Vi=S*Nu

Impozitul calculat este: Ic= Vi*Ci/100.

Cotele de impunere sunt procentuale si sunt diferentiate pe medii urban sau rural. Este o cota de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural.

Varsarea impozitului se face trimestrial, in transe egale, pana la data de 15% a ultimei luni din fiecare trimestru.

2.Impozitul pe teren.

Obligatia fiscala, in cazul acestui impozit, cade in sarcina proprietarilor de terenuri ocupate de cladiri si alte constructii situate in mediul urban si rural. Impozitul pe teren este diferentiat, dupa localitati (exista cinci tipuri de localitati), iar in cadrul localitatii, pe zone (patru zone), delimitate in raport fata de centrul localitatii.

Impozitele cele mai ridicate se percep in localitatile urbane, iar aici cu o descrestere dinspre zonele centrale spre periferie.

Acest impozit este stabilit in suma fixa, plata facandu-se in contul bugetului local, cu ritmicitate trimestriala, pana la data de 15 a ultimei luni din trimestru.

Taxa asupra mijloacelor de transport.

Acest impozit este de tip real, in suma fixa pe mijloacele de transport cu tractiune mecanica, aflate in proprietatea unei persoane. Baza de calcul este capacitatea cilindrica a motorului sau puterea lui exprimata in centrimetrii cubi. Taxa se stabileste pe fiecare unitate conventionala de 500 cmc, sau fractiune din aceasta, in suma fixa, diferentiat pe tipuri de mijloace de transport. Pentru remorcile atasate, taxa se plateste separat, cu precizarea ca unitatea de stabilire este tona.

Taxa datorata se varsa trimestrial, pana la data de 15, a ultimei luni din fiecare trimestru, iar daca in cursul anului se dobandeste un mijloc de transport, taxa asupra acestuia devine obligatorie incepand cu 1 a lunii in care a fost dobandit. Daca se instraineaza mijlocul, taxa se plateste pana la sfarsitul lunii in care a avut loc actul de transfer.

Impozitele indirecte.

A. Impozitele indirecte, fiind continute in preturile marfurilor si in tariful serviciilor, nu pot fi cunoscute cu anticipatie. Statul va incasa aceste impozite, dar nu direct de la suportatorii acestora, ci indirect, respective prin persoanele juridice(societati comerciale) si fizice (autorizate sa desfasoare anumite activitati), care vand produse sau

presteaza servicii supuse acestor categorii de impozite indirecte.

Impozitele indirecte au dublu scop:

procurarea necesarului in continua crestere a veniturilor bugetare, care nu pot fi asigurate numai pe calea impozitelor directe;

franarea consumului unor bunuri si servicii din partea populatiei, bunuri si servicii al caror consum poate fi daunator populatiei.

1.Taxa pe valoare adaugata

T.V.A.-ul este reglementat de Legea 571/2003 privind Codul fiscal, Titlul VI..

Taxa pe valoare adaugata este o taxa generala de consum, care cuprinde toate fazele circuitului economic, pentru ca se datoreaza asupra valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic, intelegand prin aceasta diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu.[15]

Taza pe valoarea adaugata cuprinde operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii ( conform art.126 alin(1), din Codul fiscal):

a)      constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;

b)      locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

c)      livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

d)      livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice;

In sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Operatiunile impozabile pot fi:

a)      operatiuni taxabile;

b)      operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoare adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

c)      operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoare adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate;

d)      operatiuni de import scutite de taxa pe valoare adugata, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoare adaugata in vama.

Conform legii, operatiile impozabile pentru TVA, sunt operatiile privind livrarile de bunuri mobile si imobile, prestarea de servicii, transferul proprietatii imobiliare intre agentii economici , precum si intre acestia si institutiile publice, importul de bunuri si servicii.

In ceea ce priveste operatiile scutite, in sfera de aplicare a TVA-ului nu se cuprind:

  • unele bunuri si operatii precum livrarile de bunuri si prestarile de servicii, rezultate din activitatea specifica autorizata, respectiv efectuate de unitatile sanitare, de asistenta sociala, unitati de cercetare si de invatamant, daca acestea nu au ca sop obtinerea de profit;
  • operatii si bunuri rezultate din gospodariile agricole individuale;
  • operatiile efectuate de Casa de Economii si Consemnatiuni, de BNR, societati financiar-bancare, societati de asigurare-reasigurare, companii nationale, Loteria nationala;
  • activitati desfasurate de organismele, institutiile publice,lucrarile de constructii montaj, executate pentru monumentele comemorative, protezele de orice fel si produsele ortopedice, aportul de bunuri si servicii la capitalul social si persoanele impozabile a caror cifra anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei.

Obligatia platii TVA-ului, ia nastere, in general, la data efectuarii operatiunilor impozabile. Pentru alte operatii, obligatia ia nastere la data inregistrarii declaratiei vamale (import).

Baza de calcul a TVA, o constituie contravaloarea bunurilor livrate si a serviciilor prestate, mai putin TVA, fiind data de preturile negociate intre agentii economici, tarifele pentru prestarile de servicii, adaosul in alimentatia publica. preturile de piata ale bunurilor executate si serviciilor prestate de agentii economici pentru folosinta proprie sau pentru a fi acordate cu titlu gratuit, valoarea in vama, compusa din pretul extern, transformat in lei si cheltuielile de transport extern, cheltuielile cu asigurarea, taxele vamale, accizele, preturile aferente vanzarilor de bunuri din depozitele vamilor sau preturile de licitatie.

In baza impozabila nu se cuprind, reducerile de pret si remizele acordate de furnizori clientilor, sumele incasate cu titlu de penalitati, sumele primite de la bugetul de stat ca diferenta de pret sau pentru realizarea achizitiei unor stocuri cu destinatie speciala, ambalajele care circula in regim de restituire, dobanzile percepute pentru platile efectuate cu intarziere, pentru vanzarile cu plata la termene mai mari de 90 de zile, sumele achitate in contul clientilor, care urmeaza a se deconta ulterior.

Cotele practicate sunt de19%, 9%.Cota redusa de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru: dreptul de intrare la castele , muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arhelogie, gradini zoologice si botanice, targuri ,

expozitii; livrarea de manuale scolare,carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate

exclusiv publicitatii; livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarile de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar si cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Exista si operatii scutite. Diferenta dintre operatiile cu cota “0“si cele scutite, consta in aceea ca cele scutite nu beneficiaza de dreptul de deducere.

2. Accizele

Acciza este un impozit indirect datorat bugetului de stat pentru consumul anumitor produse specificate in Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.571/2003, cu modificarile ulterioare.

Accizele , conform legislatiei romane, se clasifica astfel:

-accize armonizate, pentru produsele supuse obligatoriu acestui regim in legislatia comunitara;

-alte produse accizabile stabilite la nivel national.

Accizele sunt considerate taxe speciale de consumatie, care se aplica doar la anumite produse de necesitate redusa sau asupra unor produse cu consecinte nocive pentru sanatate sau pentru consumul de bunuri de lux. Din acest motiv se numesc si “ impozite pe lux si vicii”.

Platitorii formali ai accizelor sunt agentii economici- persoane juridice, asociatii familiare si persoane fizice autorizate- care produc, importa si comercializeaza anumite produse considerate ca fiind de lux. Agentii economici care achizitioneaza de la producatorii individuali produsele respective pentru comercializare sunt obligate sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente.

Mai sunt platitori ai accizelor:

  • agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii, indiferent daca acesta se comercializeaza ca atare sau se introduce in
  • fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse atat de catre agentul economic prestator, cat si de catre beneficiarul prestatiei;
  • persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
  • agentii economici pentru cantitatile de produse supuse accizelor, acordate ca dividente sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice, ori sunt consumate pentru reclama si publicitate.

In Romania se folosesc trei modalitati de exprimare al accizelor:

  • sume specifice exprimate in echivalent euro pe unitatea de masura;
  • cote procentuale;
  • accize compuse, formate din sume specifice exprimate in echivalent euro pe unitatea de masura la care se adauga o cota procentuala.[16]

Produsele accizate se impart in mai multe categorii:

-alcool etilic, alimentar, bauturile alcoolice si alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool atilic alimentar: bere, vin, produse distilate obtinute din acestea

-tutun si produse derivate din tutun

-cafea

-produse petroliere si alte grupe de produse

-produse de lux

Modalitatea tehnica de determinare a accizei difera in functie de grupele de produse mai sus enumerate.

Pentru prima grupa, calculul accizelor se face cu urmatoarea formula:

Acciza datorata= C/100*K*R/100*Q, unde

Q=cantitatea de alcool, exprimata in litri sau hectolitri

C=concentratia alcoolica

K=acciza unitara prevazuta de lege, exprimata in unitati euro/hl de alcool

R=cursul de schimb valutar al ultimei zile a lunii pentru care se face calculul accizelor.

Pentru produsele din tutun, legiuitorul a impartit acesta grupa in doua subgrupe:-tigarete

-alte produse din tutun

Pentru tigarete:

- acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem;

-acciza specifica se calculeaza in echivalent euro pe 1.000 de tigarete;

-acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul;

-pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.

Pentru tigarete, acciza este o acciza mixta, alcatuita dintr-o acciza specifica(A1) si una ad-valoem(A2) A= A1+A2.

Pentru celelalte produse din tutun, se datoreaza doar accize specifice, stabilite in

euro/unitatea de masura.

La produsele petroliere, de natura carburantilor auto, accizele se determina dupa acceasi formula. Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduce in tara autoturisme de teren, inclusive rulate.

Agentii economici platitori de accize au obligatia de a intocmi si a depune la organele fiscale, decontul de accize pana la data de 25 a lunii urmatoare, celei pentru care se face calculul.

Taxele vamale

In Romania taxele vamale sunt reglementate de Legea 571/2003 privind Codul fiscal si se aplica asupra tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice sau juridice. La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Deci, taxele vamale se instituie celor care tranziteaza teritotiul national. Drept urmare, in raoprt cu obiectul impunerii, pot exista trei categorii de taxe vamale si anume:

  • de import- stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii granitelor teritoriului vamal ale statului importator;
  • de export- stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora.

Aceasta categorie de taxe are o raspandire limitata, fiind utilizate in special de statele care detin monopolul natural al unor resurse minerale sau materii prime, ori monopolul tehnologic la unele produse manufacturate;



  • de tranzit- percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul vamal al unui stat, au o aplicabilitate foarte restransa pe plan international, intrucat tranzitul aduce alte avantaje   tarilor participante la comertul international.Potivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul vamal al Romaniei nu se aplica taxe de tranzit.

Taxa vamala se determina prin inmultirea valorii in vama cu tariful vamal al Romaniei, care se aproba prin lege. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor.Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimate in lei. Valoarea in vama se determina prin insumarea valorii cuprinse in factura cu cheltuielile de transport, cu cele de manipulare precum si cu cheltuielile de asigurare.

Si in materie de taxe vamale se practica scutiri.Persoanele juridice, care nu desfasoara activitatea cu scopul de a aduce profit, partidele politice, asociatiile, sau alte organizatii guvernamentale sau nonprofit, sunt scutite de plata taxelor vamale pentru bunurile primite din strainatate cu titlu de donatie sau ajutoare.Investitiile straine se bucura de anumite facilitati, constand in scutirea de taxe vamale pentru importul de utilaje si tehnologie. O situatie deosebita prezinta misiunile diplomatice si oficiile consulare acreditate in Romania si persoanele fizice care lucreaza pentru acestea, care beneficiaza de scutire de taxe vamale.

Conditiile pentru a beneficia de scutirea taxelor vamale sunt urmatoarele :

-sa nu faca obiectul unei comercializari ulterioare

-sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti sau aducatoare de venituri

-sa fie cuprinse in patrimoniu si inregistrate in contabilitate.

Taxele vamale constituie venituri ordinare destinate bugetului administratiei centrale de stat, plata lor facandu-se prin virament sau in numerar.[17]

4. Impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna.

Agentii ecomonici autorizati datoreaza bugetului de stat un impozit pentru titeiul si gazele naturale din productia interna din momentul livrarii.

Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin aplicarea cotelor in suma fixa in echivalent Euro asupra cantitatilor de titei si gazele naturale.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotelor fixe stabilite pe unitatea de masura asupra cantitatilor livrate.

Impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna se datoreaza pentru cantitatile livrate, exculsiv cantitatile livrate cu titlu de redeventa.

Sunt scutite de la plata acestor impozite, cantitatile de titei si de gaze naturale din productia interna, exportate direct de agentii economici producatori.

Agentii economici platitori au obligatia sa calculeze impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna, sa-l evidentieze distinct in factura si sa-l vireze la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind raspunzatori pentru exactitatea calcului si varsarea integrala a sumelor datorate. Platitorii acestui impozit au obligatia sa declare lunar la organul fiscal teritorial la care sunt luati in evidenta ca platitori de impozite sumele datorate la bugetul de stat cu acest titlu si sa depuna lunar deconturile privind impozitul.

Plata impozitului se efectueaza lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare, pe baza declaratiei privind obligatiile de plata la bugetul statului.

5.Taxa pentru jocurile de noroc.

Aceata taxa o platesc societatile comerciale inregistrate legal in Romania si autorizate pe baza de licente sa organizeze si sa exploateze astfel de jocuri.

Pentru jocurile de noroc organizate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazinourilor, se datoreaza bugetului de stat o taxa de 20%.

Taxa se aplica asupra veniturilor realizate din exploatarea jocurilor de noroc, calculate ca diferente intre totalul rulajului incasarilor pentru fiecare tip de joc si totalul premiilor acordate jucatorilor in limitele prevazute de lege.

Taxa se plateste lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare.

Pentru cazinouri, taxa este anuala si se stabileste in Euro pe masa de joc, in felul urmator:

- pentru ruleta - 000 Euro masa de joc;

- pentru jocul de carti, inclusiv zaruri -20.000 Euro pe masa de joc.

Taxa se plateste anual, in patru rate egale trimestriale, pana la 25 ale ultimei luni a fiecarui trimestru.

6. Impozitul pe spectacole.

Impozitul pe spectacole este un impozit indirect datorat la bugetul local de persoane juridice si de cele fizice autorizate sa organizeze, cu plata, manifestari culturale, artistice, sportive si distractive de videoteca si discoteca.

Impozitul se datoreaza pentru incasarile obtinute din aceste manifestari, indiferent de modul de incasare a sumelor sau de locul unde sunt organizate manifestarile respective.

Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale asupra

incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor sau in suma fixa pe metru patrat, in functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul. Astfel, cotele de impozit sunt:

a)      in cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piese de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic, sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film,un spectacol de circ sau orice competitie sportiva interna sau internationala cota de impozit este de 2%;

b)      in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele de mai sus, cota de impozit este de 5%.

In cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafatei incintei.

Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistica, prin inmultirea numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita de consiliul local, astfel:

- in cazul videotecilor, suma este de pana la 1.000 lei;

- in cazul discotecilor, suma este de 2.000 lei.

Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole au obligatia de:

  • A inregistra biletele de intrare sau abonamentele la autoritatea administratiei publice;
  • A anunta tarifele pentru spectacol in locul unde este programat, precum si in orice alt loc in care se vand biletele de intrare;
  • A preciza tarifele pe biletele de intrare sau abonamente si de a nu incasa sume care depasesc tarifele mentionate pe bilete si abonamente;
  • A emite un bilet de intrare sau abonament pentru toate sumele primite;
  • A asigura la cererea autoritatii administratiei publice documentele justificative, privind calculul si plata impozitului;
  • A se conforma oricaror altor cerinte privind tiparirea, inregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare.
  • Persoanele care datoreaza impozitul pe spectacole stabilit au obligatia de a depune o declaratie privind spectacolele, pana la data de 15 ale lunii.

B.Presiunea fiscala in Romania.

Marea majoritate a veniturilor statului (peste 90%) sunt de natura fiscala, adica sunt constituite din impozite si taxe. Ponderea atat de ridicata a veniturilor de natura fiscala se datoreste, faptului, ca veniturile nefiscale sunt in mod obiectiv reduse ca urmare a ponderii reduse a sectorului public, in economie si a gradului redus al autofinantarii activitatii institutiilor publice.

Presiunea fiscala este un indicator fiscal,reprezinta gradul de fiscalitate, adica masura in care contribuabilii suporta din veniturile si din averea lor impozitele si taxele, ca prelevarari obligatorii instituite si percepute prin constrangere legala de catre stat intr-un an fiscal.

Prin urmare, presiunea fiscala reprezinta proportiile de venituri la care, contribuabilii isi achita contributiile sub forma de taxe si impozite.

Gradul de fiscalitate este un indicator macroeconomic care exprima marimea impozitelor si taxelor si se determina astfel:

Gradul de fiscalitate= Veniturile statului care provin din impozite si taxe * 100

Produsul National Brut

Cu cat acest indicator este mai mare, ca atat fiscalitatea este mai ridicata.Gradul de fiscalitate trebuie corelat cu unii indicatori macroeconomici, ca de exemplu ritmul cresterii economice, relevand masura in care nivelul fiscalitatii constituie un impuls pentru activitatea economica sau, dimpotriva, un element de stagnare sau chiar de regres economic Daca gradul de fiscalitate , este mare, depaseste, ea are influenta negativa asupra activitatii economice a contribuabililor , ii descurajeaza sa investeasca, sa economiseasca, sa munceasca, sa produca, ii determina sa practice evaziunea si frauda fiscala, conduce la scaderea produsului national brut, la diminuarea incasarilor fiscale.

Presiunea fiscala ridicata pentru contribuabili mici si mijlocii, are la baza o serie de cauze care sunt determinate de realitatile economice ale tarii noastre si anume:

  • Nevoia de resurse fiscale constante ale puterii publice pe fondul mentinerii birocratiei la un nivel foarte ridicat si a unei economii aflate in continuare in criza profunda de structura, competivitate si management;
  • Existenta unor importante venituri obtinute fie din „economia subterana”, fie din „economia de suprafata” ale caror activitati, produse si servicii nu scapa autoritatilor, dar din diverse ratiuni nu sunt incluse in masa veniturilor impozabile;
  • Excluderea din randurile contribuabililor a somerilor care nu contribuie la formarea veniturilor fiscale,venituri pe care unii dintre acestia le realizeaza in afara veniturilor din pensii sau ajutoare si care nu sunt impozabile;
  • Existenta unui sistem fiscal , a unei legislatii fiscale si a unui aparat fiscal inca nepuse la punct, neadaptate situatiei reale a economiei romanesti actuale si de perspectiva, acestea ducand la carente in gestionarea sistemului fiscal;
  • Contabanda si evaziunea fiscala care au gasit ”teren fertil” in tara noastra si s-au dezvoltat continuu, masurile intreprinse in directia limitarii si combaterii fiind timide sau chiar inexistente;
  • Intreprinderile cu capital de stat nu au achitat impozitele si taxele datorate, in aceeasi situatie aflandu-se si multi agenti economici cu capital privat,prin acordarea de esalonari, reduceri si chiar anulari ale acestor datorii.

In vederea reducerii presiunii fiscale se fac reforme fiscale, cu deosebire in tarile in curs de dezvoltare, care urmaresc stimularea activitatii economice, cresterea bazelor impozabile si reducerea cotelor de impunere, astfel incat veniturile bugetare sa creasca.



Constitutia Romaniei,Ed.Nicora,Bucuresti,2003,pag.68

Constitutia Romaniei,Ed.Nicora,Bucuresti,2003,pag.38

Danut Rada-Fiscaliate, Ed.Mirton,Timisoara,2004-pag.58-59

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal-Titlul II, art.13, M.O. nr.927/231/2003

Legea nr.500/2002 privind Finantele Publice,M.O. nr.597/2002

Danut Rada- Fiscalitate, Ed.Mirton,Timisoara ,2004,pag.130-140

Lucian Voinescu-Ghid fiscal part.1,Ed.Ecran Magazin,Brasov, 2005, pag.37-46

Vintila G.,Fiscalitate,Ed.Economica,Bucuresti,2004,pag.40

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal-Titlul IX, M.O. nr.927/231/2003

Gh.Bistriceanu-Sistemul fiscal al Romaniei,Ed.Universul Juridic,Bucuresti, 2005,pag.177-193

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal-Titlul V, art114, M.O. nr.927/231/2003

O.M.F nr.635/2002 de aprobare a “Precizarilor referitoare la aplicarea conventiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri, incheiate de Romania cu diverse state”.

Iulian Vacarel-Finante Publice,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2001,pg.423

Lucian Voinescu-Ghid Fiscal,Vol.2,Ed.Ecran Magazin,Brasov,2005,pg.101-107

Lucian Voinescu-Ghid Fiscal ,vol.1,Ed.Ecran Magazin,Brasov,2005-pag.155-163

Iulian Vacarel- Finante Publice, Ed. Didactica si Pedagocica, Bucuresti,2003-pag.74-76

Codul fiscal,Legea nr.571/2003,publicata in Monitorul Oficial nr.927/231/12.2003

Dan Drosu Saguna –“Tratat de drept financiar si fiscal”,Ed.BECR, Bucuresti, 2001,pag.30






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1220
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site