Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Analiza metodelor si instrumentelor de asezare, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor de ls populatie si posibilitati de perfectionare

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Analiza metodelor si instrumentelor de asezare, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor de la populatie si posibilitati de perfectionare.

1 Metode si procedee fiscale de impunere si posibilitati de





imbunatatire a acestora.

1.1 Problema formularisticii.

Declaratia de impunere pe cladiri, terenuri si mijloace de transport.

Declaratia de impunere pe cladiri, terenuri si mijloace de transport, ca de altfel practica declararii bunurilor imobile, este veche (s-au gasit in arhiva din cele mai vechi dosare fiscale).

Conform art. 61 din Legea nr. 27/1994, de la 1.VI.1994, declaratiile de impunere, sunt unice pe tara si:

– completate de contribuabil si inregistrate.

– pe baza datelor ce le cuprind, se calculeaza impozitul datorat.

– procesul-verbal de impunere este actul oficial legal al obligatiei bugetare – titlu de creanta bugetara ce individualizeaza obligatia de plata a contribuabilului.

– are caracter executoriu, fara alte investiri.

Importanta practica a clarificarii creantei bugetare pentru contribuabil este evidentiata (data) de faptul ca atunci cand acesta nu respecta obligatia de plata, pe baza procesului-verbal de impunere poate fi urmarit si se poate trece la executarea silita din oficiu, la scadenta termenelor de plata.

1.1.1 Declaratia de impunere pe cladiri.

Declaratiile pentru impunerea bunurilor imobile – cladiri si alte constructii este facuta pe formularul tipizat (model) aprobat printr-un ordin al Ministerului Finantelor, codificat in nomenclatorul de formulare 14.101.04 la Model .

(vezi anexa nr. 9)

Legiuitorul prevede in mod expres termenul depunerii declaratiei la organul fiscal: 30 de zile de la data dobandirii.

De asemenea, H.G. nr. 506/1994, prevede clar data de la care se impoziteaza cladirile, in functie de inregistrarea declaratiei – 1 a lunii urmatoare.

De exemplu, un imobil construit si declarat la 15 februarie, la care se calculeaza un impozit de 120.000 lei/an, incepand cu 1 martie, acesta se repartizeaza pe termene de plata astfel:

120.000 : 12 luni x 10 luni (cat a mai ramas pana la sfarsitul anului) = 100.000 lei

Esalonarea platilor:

15.III = 10.000 lei

15.VI = 30.000 lei

15.IX = 30.000 lei

15.XII = 30.000 lei

S = 100.000 lei

Declaratia de impunere pentru cladiri se depune insotita de copii ale actelor de dobandire si schita lor in detaliu, pentru calculul impozitului si verificarii exactitatii datelor din declaratie. Depunerea schitei este obligatorie conform legii, si necesara pentru calculul valorii de impunere, respectiv a impozitului si pentru a verifica daca de la precedenta impunere s-au construit spatii noi sau unele din cele existente au fost demolate (se confrunta schitele si se face calculul).

Exemplu:

Calculul impozitului datorat de catre proprietarul unui apartament de doua camere situat pe bulevardul Gh. Sincai , Bucuresti (vezi modelul din anexa). Este un apartament la bloc, fara subsol locuibil sau mansarda, cu cadre din beton armat si cu incalzire centrala (schita apartamentului se afla in anexa).

(vezi anexa nr. 10)

Apartamentul are o suprafata locuibila de 45,74 m.p. Aceasta suprafata se inmulteste cu coeficientul pentru imobilele fara subsol si mansarda (1,49 – coeficient pentru stabilirea suprafetei echivalente celei stabilite prin masurare exterioara – conform Ordinului nr. 40/1999 al Ministerului Finantelor – vezi anexa) si cu valoarea impozabila pe m.p. (000.000 lei), stabilita prin Ordonanta nr. 62/1998 – anexa. Totalul reprezinta valoarea de impunere.

Concret:

Valoarea de impunere = 45,74 x 1,49 x 000.000 = 204.457.800

Impozitul datorat se calculeaza aplicand la valoarea de impunere cota de

0,20% :

204.457.800 x 0,2% = 408.915,6 lei

Suprafata de teren aferenta apartamentului data in folosinta sau in proprietate, privind locul pe care se afla asezat blocul, este de 6,81 m.p. Aceasta suprafata nu se impoziteaza, fiind construita (art. 18 alin. 2 din legea republicata).

Legea prevede ca pentru terenurile ocupate de cladiri si constructii, proprietate a persoanelor fizice si juridice, nu se datoreaza impozit. Legiuitorul a avut in vedere faptul ca fiind impozitata constructia, nu se calculeaza impozit pe aceeasi suprafata, respectiv pe teren.

1.1.2 Declaratia de impunere pe terenuri.

Declaratia pentru stabilirea impozitului pe teren este identica cu cea pentru cladiri, dar se vor completa rubricile cu suprafata totala in proprietate sau folosinta si suprafata ocupata cu cladiri si alte constructii. Declaratia este insotita de actul care atesta proprietatea sau folosinta (copie) si schita terenului. Declaratia de impunere pe teren trebuie sa fie conceputa pe formulare distincte pentru fiecare teren, in functie de adresa acestuia.

1) Pentru terenurile din localitatile urbane declaratia, in mod obligatoriu, trebuie sa contina si urmatoarele elemente:

– suprafata terenului si adresa.

– categoria localitatii, corespunzator art. 14 din lege.

– zona in cadrul localitatii.

2) Pentru terenurile din localitatile rurale declaratia de impunere, in mod obligatoriu, trebuie sa contina si:

– suprafata terenului si adresa.

– zona in cadrul localitatii.

Elementele mentionate mai sus nu sunt continute in formularul prevazut de normele de aplicare a Legii nr. 27/1994. Spre exemplu, prin actualul formular nu se asigura nici posibilitatea identificarii materiei impozabile, intrucat nu se specifica adresa la care se afla terenul supus impozitarii si nici destinatia acestuia, pentru a se putea aprecia daca trebuie sau nu supus impunerii. Pentru localitatile urbane, prin actualul formular – asa cum am mai aratat, nu se prevad categoria localitatii si zona in cadrul localitatii, elemente fara de care nu se pot stabili si/sau verifica legalitatea si exactitatea calcularii si stabilirii impozitului datorat. La fel si pentru terenurile situate in localitatile rurale: lipseste zona in cadrul localitatii.

Propun un model de formular „Declaratie privind stabilirea impozitului pe teren pentru localitatile urbane” si „Declaratie privind stabilirea pe teren pentru localitatile rurale”. Prin formularele propuse a se folosi, apreciez ca se asigura atat identificarea cu usurinta si precizie a materiei impozabile, cat si elementele necesare stabilirii (calcularii) impozitului datorat. (vezi anexa nr. 11)

1.1.3 Declaratia de impunere pentru mijloacele de transport.

Declaratia de impunere pentru mijloacele de transport, stabilita si ea in nomenclatorul de formulare al Ministerului Finantelor 14.105.05/a, cu modelul din anexa, este adoptata intr-o varianta noua (1996) si care se vrea a fi mai completa. Fata de modelul vechi, ea cuprinde declaratia propriu-zisa, si pe verso, procesul-verbal de impunere, care se face in doua exemplare, din care unul se inmaneaza contribuabilului si reprezinta titlu de creanta, iar celalalt ramane la dosar, cu declaratia.

Procesul-verbal trebuie completat de operatorul de rol de la biroul auto, dar avand in vedere ca de problema impunerii/scaderii mijloacelor de transport se ocupa un singur om si ca zilnic se efectueaza la Administratia Financiara Sector 1 intre 60 si 120 de operatii fiscale privind mijloacele de transport, procesul-verbal se scoate direct din calculator pe imprimanta, se semneaza, respectiv se stampileaza si se da contribuabilului un exemplar, celalalt atasandu-se dosarului auto, care se arhiveaza.

Mijloacele de transport impozabile, conform prevederilor Legii nr. 27/1994 se refera la autoturisme, autobuze, autocamioane, tractoare (care se inmatriculeaza la politie), motociclete, motorete, biciclete cu motor, mijloace de transport pe apa (de la luntre pana la vapoare), inclusiv remorci, semiremorci si rulote (atas).

Mijloacele de transport se inscriu numai la organul fiscal unde isi are domiciliul stabil contribuabilul. In cazul strainilor, acestea se inscriu anual si se impoziteaza in aceleasi conditii, la adresa de resedinta a lor. Avand in vedere situatia speciala a lor (anume, faptul ca la politie se inmatriculeaza anual), debitarea pentru aceste mijloace de transport se face intr-un cont separat (32 – auto straini).

Odata cu declaratia, se depun si copii ale actului de proprietate (factura, act de vanzare-cumparare, donatie, mostenire) si a cartii de identitate a autovehiculului. Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza indiferent daca acestea sunt inscrise la organul de politie sau la capitania portului. Ea explica detinerea bunului impozabil (neinscrierea in circulatie nu presupune plata primei de asigurare si a taxei pentru fondul special al drumurilor).

Scoaterea din evidenta – scaderea, se face numai pe baza cererii si a documentelor ce atesta instrainarea si radierea de la politie, casarea sau vanzarea ca piese de schimb.

Dobandirea mijlocului de transport si schimbarea domiciliului se anunta la organul fiscal in 30 de zile (art. 61 din Legea nr. 27/1994).

Inregistrarea si impunerea mijloacelor de transport.

Inscrierea in evidentele fiscale se face pe baza declaratiei, care contine urmatoarele date:

– numele, prenumele si adresa contribuabilului.

– marca autoturismului.

– seria motor si sasiu.

– numar de circulatie.

– modul de dobandire, care se codifica: –1 – pentru vanzare-cumparare.

–2 – pentru transfer.

– data dobandirii.

– data declararii.

– numarul actului (factura, act de vanzare-cumparare, donatie, mostenire).

– in caz de radiere, se mentioneaza in rol numarul actului de incetare si data.

Taxele se stabilesc pana la sfarsitul anului fiscal si se achita integral sau in patru termene de plata, pana la data de 15 ale ultimei luni a fiecarui trimestru (15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie). In cazul neachitarii pana la data scadenta, se calculeaza majorari de intarziere de 0,30% pe zi pe fiecare zi de intarziere, pentru suma scadenta.

Deci, documentele necesare pentru inscrierea unei masini sunt:

– o declaratie prin care se solicita inscrierea si stabilirea taxei.

– o copie dupa actul de proprietate al autovehiculului.

– o copie dupa cartea de identitate a masinii.

Cand masina este noua sau se vinde printr-o societate comerciala, se foloseste factura. Daca se transmite intre doua persoane fizice, se foloseste contractul de vanzare-cumparare sau actul de donatie, iar pentru masina adusa din strainatate, se depune o copie dupa chitanta vamala.

Cand masina este aport la capitalul social, se cere si o copie de la Registrul Comertului (copie de mentiuni). Toate aceste date se introduc in evidenta computerizata a administratiei financiare.

Dupa inscriere, se achita taxa si se elibereaza un proces-verbal de impunere (titlu de creanta).

De regula, la organul fiscal se depun copii ale actelor mentionate (factura sau act de vanzare-cumparare, carte de identitate, etc.) si acestea se autentifica de operator prin taxa de timbru (000 lei/pagina) si mentiunea „conform cu originalul”, numele si prenumele, data si semnatura. Se vizeaza fisa de inmatriculare necesara la politie.

Daca contribuabilul este veteran de razboi sau are atestat de detinut politic si este unicul proprietar al autoturismului (sau este coproprietar impreuna cu sotia), atunci beneficiaza de reducerea cu 100% a taxei.

Daca figureaza doi proprietari pentru un singur autoturism si doar unul dintre ei beneficiaza de reducere, se verifica actul de vanzare-cumparare sau de mostenire pentru a detine date clare cu privire la cota de participare a acestora la masa succesorala si in functie de aceasta cota se calculeaza reducerea impozitului.

Problematica metodelor si procedeelor fiscale de impunere nu trebuie privita dintr-o perspectiva birocratica, asa cum sunt tentati foarte multi sa o catalogheze. Ea reprezinta inca, o necesitate practica pentru o buna perioada de timp, atat la noi cat si in alte tari cu traditii democratice si cu o fiscalitate eficace.

Aceasta problematica se coreleaza si cu alti factori psiho-sociali ai contribuabilului, mentalitati, educatie, posibilitati, tendinta spre evaziune, etc. De exemplu, greutatea cu care se colecteaza veniturile bugetului evidentiaza acest aspect. Din studiul facut am constatat ca sunt extrem de rare cazurile de nedeclarare a mijloacelor de transport la organele fiscale. Mai dese sunt intarzierile – peste 30 de zile, confundandu-se aceasta oblligatie legala cu inmatricularea la politie.

Aceste procedee si metode au existat inainte sub diferite forme, ele reflectand nivelul de evolutie al societatii. (vezi anexa nr.12)

 Identificarea si stabilirea materiei impozabile.

Persoanele fizice care poseda bunuri impozabile, realizeaza venituri, solicita unele servicii, etc. pentru care legea prevede impozite sau taxe, sunt subiecte impozabile/taxabile si se denumesc contribuabili. Obiectul sau materia impozabila o reprezinta veniturile sau bunurile pentru care legiuitorul prevede plata la buget a sumelor reprezentand impozite sau taxe.

Exemplu:

– venituri ale persoanelor fizice – salarii (se aplica stopaj la sursa), venituri ale liber-profesionistilor, oameni de litere, arta, stiinta, meserii, etc, venituri din inchirieri, uzufruct, etc.

– bunuri impozabile: cladire, teren, mijloc de transport.

– anumite servicii, activitati ale organelor statului pentru care se prevad taxe: legalizari, eliberari de documente, succesiuni, solutii, litigii, etc.

Fiind o lucrare cu caracter practic, am retinut de la inspectori, referentii si operatorii cu care am discutat la Administratia Financiara Sector 1, ca evaluarea si stabilirea cuantumului obligatiilor bugetare se face prin metode diferite, cele mai folosite fiind:

– valorificarea datelor din declaratia contribuabilului, cand legea prevede obligatia declararii.

– evaluarea veniturilor impozabile conform legii.

– pe baze forfetare.

prin aplicarea normelor de venit.

1.2.1 Declararea bunurilor sau veniturilor impozabile.

a) Constructii: locuinte, garaje, magazii, spatii pentru activitati profesionale.

Declaratia privind impunerea cladirilor cuprinde rubrici privind:

– natura constructiei – din beton sau cu cadre din beton armat, din caramida sau din lemn si alte materiale.

– constructii anexe – magazii.

– constructii pentru ocupatii profesionale.

– subsoluri sau mansarde locuibile.

– pivnite.

– garaje.

Este important a se specifica numarul de etaje, existenta lifturilor in cazul blocurilor, pentru calculul valorii de impunere, respectiv a impozitului, precum si tipul de constructie (scheletul cladirii: beton, caramida, chirpici sau alte materiale), grosimea peretilor (peste sau sub 25 cm), daca are sau nu subsol, mansarda sau alte anexe, specificandu-se cu exactitate suprafata pentru fiecare tip de constructie in parte. Toate aceste date sunt necesare pentru a calcula cu exactitate valoarea de impunere, respectiv impozitul ce urmeaza a se achita de catre contribuabil.

De asemenea, la capitolul ALTE DATE, trebuie mentionat daca proprietarul este veteran sau invalid de razboi, erou al Revolutiei din 1989 sau urmas, detinut sau deportat politic, in vederea aplicarii scutirilor de impozit prevazute de art. 66 din Legea nr. 27/1994 (completata prin O.G.U. 62/1998, modificata si ea prin O.G.U. 15/1999).

In cazul cand sunt doi sau mai multi coproprietari al aceluiasi imobil si unul dintre acestia beneficiaza de scutire de impozit, se verifica actul de mostenire, in care este specificata cota indiviza pentru fiecare membru in parte si se aplica scutirea tinandu-se cont de respectiva cota.

In cazul garajelor, se mentioneaza suprafata construita si natura constructiei sau daca este amplasat in subsolul cladirii. Se anexeaza actul de proprietate sau autorizatia de construire si o schita a garajului.

Deci, impunerea constructiilor se face pe baza urmatoarelor documente:

– contractul de vanzare-cumparare sau certificatul de mostenitor.

– actul de proprietate sau folosinta al terenului.

– autorizatia de constructie eliberata de Primarie cu viza de prelungire a autorizatiei pentru cei care isi construiesc imobile (taxa de regularizare), procesul-verbal de receptie semnat de proiectant, constructor si beneficiar, dovada platii autorizatiei.

– schita imobilului, cu dimensiunile spatiilor.

– declaratia pentru stabilirea impozitului pe cladiri.

– pentru impunere, copiile actelor se certifica si se timbreaza.

Contractul de vanzare-cumparare, precum si actele privind ridicarea unui imobil trebuie trecute in registrul de transcriptiuni imobiliare la sectia notariat a

judecatoriei. Certificatul de mostenitor nu se transcrie decat daca o parte din participantii la masa succesorala renunta la aceasta pentru a se evita un nou proces.

In formularul de rol, sunt necesare urmatoarele date:



– zona de amplasament (urban, rural) a constructiei.

– tipul cladirii (casa la curte sau apartament la bloc).

– natura peretilor (beton sau cadre de beton armat, caramida, etc.).

– numarul de etaje al constructiei.

– daca are unul sau mai multe lifturi.

– daca are sau nu incalzire centrala.

– daca are sau nu scara si/sau lift de serviciu.

– modul de dobandire.

– data declararii sau receptia.

– numarul actului de dobandire (contract de vanzare-cumparare, de asociere, nr. proces-verbal de receptie, etc.).

– suprafata ocupata de constructie, in proprietate sau folosinta.

– suprafata totala a terenului.

– daca se beneficiaza sau nu de reducere.

In cazul cand proprietarul vinde locuinta sau terenul, noul proprietar este obligat conform Legii nr. 27/1994, modificata si completata prin Ordonanta nr. 62/1998 a Guvernului, ca in termen de 30 de zile de la dobandirea acesteia sa o declare la organul financiar. Pe baza documentelor depuse, la rolul imobilului si terenului se fac urmatoarele modificari:

– se trece numele noului proprietar.

– se trece numarul actului de dobandire.

– se opereaza data modificarii.

– se poate schimba suprafata construita, daca apar modificari.

Noul proprietar este obligat sa plateasca impozitul (daca fostul proprietar nu l-a achitat) incepand cu 1 a lunii urmatoare dobandirii.

b) Terenuri retrocedate.

In cazul terenurilor trecute in proprietatea statului conform Legii nr. 58/1974, si retrocedate in baza prevederilor Legii nr. 18/1990 sau prin hotararea unei instante judecatoresti, declaratiei de impunere i se anexeaza actul de repunere in posesie (certificat de proprietate sau sentinta judecatoriei), inregistrate in registrul de transcriptiuni imobiliare (sectia notariat a judecatoriei) si schita lor.

c) Declaratia privind apartamentele/imobilele cumparate/redobandite.

Declaratia privind imobilele redobandite de fostii proprietari sau cumparate conform prevederilor Legii nr. 112/1996, este insotita de copii ale tuturor documentelor de punere in posesie – sentinta definitiva a instantei, dispozitia primarului, procesul-verbal de predare-primire de la fostul administrator (ICRAL, DAFI, RAAPS, etc.) si schita pentru fiecare nivel(subsol, etaje, mansarda) si anexe, desigur dupa ce au fost inscrise in registrul transcriptiunilor imobiliare.

1.2.2 Declararea veniturilor obtinute de persoanele fizice.

a) Din diferite activitati desfasurate.

– pe baza liberei initiative (Decretul Lege nr. 54/1990).

– practicarea unei profesii libere: avocati, notari publici, medici, dactilografe, profesori – meditatii.

– persoane angajate cu conventii civile (se opereaza stopajul la sursa a impozitului).

b) Din inchirieri de bunuri – imobile, terenuri, mijloace de transport, arendari, etc.

Actele normative care reglementeaza aceste activitati sunt diferite – Decretul Lege nr. 54/1990. Legea nr. 32/1990, Legea nr. 36/1995 a notarilor publici. Ordonanta nr. 85/1997, dar modul de stabilire a impozitelor este prevazut de Ordonanta nr. 85/1997.

Toate persoanele care desfasoara diferite activitati, conform prevederilor legale, trebuie sa aiba dosar la organul fiscal. Declararea acestor venituri se face de catre contribuabil, printr-o declaratie tip, la inceputul activitatii – in termen de 15 zile de la eliberarea autorizatiei. Se face o estimare a veniturilor si cheltuielilor pana la sfarsitul anului fiscal, iar pe baza datelor se stabileste impozitul provizoriu pe anul respectiv.

Dupa inceperea activitatii, declaratiile de impunere se depun la inceputul anului, in ianuarie, in vederea definitivarii impozitului pentru anul fiscal incheiat.

Persoanele autorizate si care desfasoara activitati care se impoziteaza pe baza normelor de venit, depun si ele declaratii la inceputul anului, dupa care se debiteaza impozitul stabilit de primarie.

In acelasi mod procedeaza si cei care desfasoara activitate de taximetrie, impozitul pentru acestia fiind fortetar – in suma fixa, stabilit de primarie.

Fiecarui contribuabil care obtine astfel de venituri i se intocmeste un dosar fiscal, care contine copia actului in baza caruia isi desfasoara activitatea, declaratiile anuale, procesele-verbale de impunere, notele de constatare si procesele-verbale de verificare, etc. (vezi anexa).

Pe baza declaratiei de venit si prin procedeele fiscale specifice, se calculeaza si se stabileste obligatia bugetara, consemnata intr-un proces-verbal de impunere care reprezinta si instiintarea de plata. Acest titlu executoriu contine volumul impozitului de plata si sumele trimestriale de achitat, respectiv termenele calendaristice de plata.

Procesul-verbal este semnat de inspectorul fiscal, avizat de seful serviciului si aprobat de director, iar contribuabilul semneaza la primirea lui. Din acel moment devine titlu executoriu, astfel ca daca nu se achita la termenele legale obligatiile bugetare stabilite, se aplica masurile de executare silita.

Au fost stabilite normele de venit pentru activitatile desfasurate pe baza liberei initiative.

a) Potrivit art. I din O.G. nr. 85/1997, sunt supuse reglementarilor legale privind impunerea liber-profesionistilor persoane fizice care realizeaza, in conditiile legii, venituri din practicarea unei profesii libere autorizate.

(vezi anexa nr. 5)

Impunerea persoanelor fizice autorizate (mici meseriasi, asociatii familiale, avocati, notari, traducatori) se calculeaza in conformitate cu prevederile O.G.U. nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de contribuabilii amintiti, in temeiul prevederilor art. 20, art. 28 si art. 95 din Legea nr. 69/1991 republicata privind administratia publica locala si in conformitate cu Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 134/06.VIII.1998, prin care se aproba:

– normele anuale de venit pe meserii/activitati in baza carora se determina impozitul datorat de cei care presteaza servicii, diferite activitati sau lucrari in ateliere stabilite in Municipiul Bucuresti.

– impozitul forfetar anual datorat de contribuabilii ce desfasoara activitatea de taximetrie in Municipiul Bucuresti.

In evidenta Administratiei Financiare Sector 4 exista inscrisi contribuabili persoane fizice, pentru care impozitul (provizoriu) calculat pe 1999 in baza O.G. 85/1997, H.C.G.M.B. 134/1998 incepand cu data obtinerii de venit declarat de meseriasi este de 1.949.669.858 lei, din care pana la data de 01.11.1999 s-au incasat 1.297.628.676 lei, reprezentand 66,56% din suma totala, urmand ca pana la sfarsitul anului sa se incaseze diferenta, respectiv cota de 33,44%.

La venitul impozabil se calculeaza si cota de 5% reprezentand contributii pentru asigurari sociale (CAS). Debitul se ridica la suma de 706.710.593 lei, din care s-au lichidat 36,78%, respectiv s-a achitat suma de 259.896.272 lei.

De la 1 ianuarie 1998 a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 85/1997, care prevede la art. 26 ca agentii economici sunt obligati sa calculeze, sa retina si sa verse impozitul pe sumele brute datorate persoanelor fizice incadrate cu conventii civile conform cotelor specificate. Sumele respective trebuie virate in contul bugetului local, respectiv Primaria Sectorului 4. Aceeasi incadrare o au si veniturile persoanelor fara carte de munca – cenzori, membrii in consiliile de administratie, AGA.

Pentru salariatii angajati cu carte de munca, impozitarea se face in baza Legii nr. 32/1991, iar impozitul se face venit la bugetul public national.

b) Veniturile obtinute din inchirieri/subinchirieri se stabilesc pe baza contractelor de inchiriere/subinchiriere ce se incheie la organul fiscal. Se pot incheia si la notar si se inregistreaza la organul fiscal in vederea calcularii impozitului.  (vezi anexa nr. 4)

In evidenta organului fiscal al Sectorului 4 exista pana acum inregistrate 2710 contracte de inchiriere ale caror debite reprezentand impozitul pe venit (15%), sunt de 28.181.971.660 lei, din care s-au incasat pana la 01.XI.1999 18.261.917.636 lei, reprezentand 64,80% din valoarea totala.

Foarte multe persoane apeleaza la aceasta sursa de obtinere de venituri, aparent facila, dar care de multe ori se dovedeste riscanta (chiriasii nu platesc chiria, degradeaza imobilul, pleaca lasand datorii neachitate, se ajunge la litigii in instanta, etc.).

In segmentul acestor categorii de venituri s-au constatat si valorificat mai multe cazuri de evaziune fiscala. S-au inchiriat spatii fara contracte sau, in cazurile cele mai frecvente, chiriile declarate nu erau reale (chiriasii fiind agenti economici sau persoane straine). De exemplu, au fost depistate 114 cazuri de evaziune in care s-au facut venituri la buget de 1,46 miliarde lei prin aplicarea prevederilor Legii nr. 87/1994 a evaziunii fiscale. Sumele constatate au fost intre cateva sute de mii de lei si 168 milioane lei pe contribuabil depistat.

Desi Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 85/1997 prevedea la art. 8 ca meseriasii care executa lucrari sau presteaza servicii in ateliere stabile se impun pe baza de norme de venit, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a stabilit cu mare intarziere meseriile si normele de venit, printr-o hotarare.

In aceste conditii, s-a inceput de organul fiscal impunerea pe baza declaratiei de venit, conform metodologiei de calcul din anii anteriori. Contribuabilii au achitat cote-parti din impozitul pe venit, chiar daca nu au primit instiintarile de plata.

In trimestrul III si in prezent se intocmesc procesele-verbale de impunere asupra veniturilor si se inmaneaza contribuabililor. Majoritatea au achitat impozitul pe trimestrul I 12000 chiar daca nu toti au primit impunerile. Urmeaza sa se realizeze regularizarea platilor facute, cu sumele reprezentand impozitul anual.

Pentru fiecare venit in parte provenit din inchirieri, se completeaza un set de formulare de catre proprietar, semnate de acesta si chiriasi. Proprietarul de imobil, teren sau mijloc de transport inchiriat, declara pe propria raspundere suma reprezentand chiria lunara incasata in urma inchirierii/subinchirierii. Pe baza acestor date, inspectorul calculeaza impozitul, tinand cont de cota de impozitare de 15%, venit ce trebuie achitat statului. Pentru situatiile prevazute de lege – persoane scutite de impozitare sau aplicarea unor scaderi, inspectorul are obligatia sa le opereze in evidentele fiscale.

De exemplu, la o suma declarata de 100.000 lei/luna, vom avea:

– venitul din chirii anual: 100.000 x 12 luni = 1.200.000 lei/an

– impozitul pe venitul din chirii: 1.200.000 x 15% =180.000 lei/an

Totdeauna debitul reprezinta impozit pe venituri, etc. si se intregeste la nivelul anului (daca se face contract pe 6 luni, debitarea in rol se face pe intregul an fiscal). Daca un contribuabil face dovada rezilierii unui contract sau anularea autorizatiei de functionare, se recalculeaza impozitul pe venit si se achita diferenta sau i se restituie diferenta.

La veniturile obtinute din activitatea de taximetrie, impozitul forfetar este de 400.000 lei/trimestru. (vezi aneza nr. 6)

1.3 Evolutia in diferite etape a achitarii impozitelor si taxelor.

1.1 Plata obligatiilor bugetare prin intermediul CEC, posta si 

trezoreria statului.

Modul de plata a impozitelor si taxelor locale

Achitarea de catre contribuabil a datoriilor bugetare se poate face astfel:

1. In numerar

a) cu foi de varsamant la agenetiile CEC – filiale, care apoi le trimit Trezoreriei Statului din cadrul Administratiei Financiare. 

La trezorerie, personalul din cadrul Serviciului Contabilitate, le imparte pe tipuri si categorii de impozit conform legislatiei in vigoare si a clasificatiei bugetare. Luandu-se in considerare registrul partizi (in cadrul Administratiei Financiare, la fiecare cod in parte sunt inregistrate pe grupe felul platii: curent, ramasita, majorari), precum si jurnalul analitic si sintetic zilnic din cadrul trezoreriei, pe fiecare cod de clasificatie bugetara se intocmeste darea de seama lunara.

Diferenta intre darea de seama si borderoul debite-incasari este ca in prima se inregistreaza suma incasata per total pe cod de venit, spre deosebire de a doua, in care se inregistreaza esalonat plata, incasarea, curent, ramasita, majorari. Aceste impozite si taxe virate cu foi de varsamant pot fi achitate atat de persoane fizice cat si de agentii economici.

b) cu foi de varsamant achitate numai de agentii economici sau institutii bugetare, persoane fizice autorizate (meseriasi, taximetristi, avocati), cei care au depus anterior declaratie pentru eliberare de cod fiscal (cu ajutorul caruia pot exercita plata) la Trezoreriile de sector. Prin aceste foi de varsamant se efectueaza plata impozitelor, taxelor locale dar si extrabugetare (amenzi, cheltuieli de judecata, majorari de intarziere, penalitati).

c) cu chitante automate eliberate de operatorii de rol din cadrul administratiei financiare pe baza numarului de rol (matricola nominala), a adresei contribuabilului si a specificului platii (se pot achita nu numai impozite pe cladiri, terenuri dar si pe venituri din chirii, meserii-profesii, definitivari la impozitul pe venitul din meserii, cota de 5% sau 15%, fondul CAS).

Exemplu:

Impozitul total rezultat:

540.000 lei

CASS

60.000 lei

De plata

480.000 lei

– se plateste la nivelul impozitului brut calculat conform Ordonantei 85/1997 si H.G. 134/1998, tinandu-se cont de zona in care contribuabilul isi exercita activitatea, de locul activitatii (la domiciliu sau in afara acestuia).

– impozitul forfetar (trimestrial) se achita conform Ordonantei 85/1997 si H.G. 134/1998.

– impozitul pe norma de venit se achita conform Ordonantei 85/1997 si H.G. 134/1998 a Primariei Capitalei.

Termenul de plata pentru fiecare tip de impozit sau taxa este 15 ale fiecarei ultime luni din trimestru (15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie). Incepand cu a doua zi de la trecerea termenului de plata, se vor calcula majorari de intarziere pentru fiecare zi, aplicandu-se cota de 0,30%.

2. Prin virament.

Se folosesc ordinele de plata (in locul dispozitiilor de plata). Ordinul de plata se intocmeste de catre unitatea platitoare care are cont deschis in cadrul Trezoreriei, care inscrie in coloana din dreapta codul fiscal, contul bancar si banca la care are deschis contul, specificand obiectul si felul platii. In coloana din stanga, unitatea va trece denumirea beneficiarului (Trezoreria Sectorului 4), contul deschis la Banca Nationala, Filiala Sector 4 (510070101410), urmand ca pe verso sa treaca felul platii, suma, numarul documentului intocmit, data cand sa fie achitat si codul de cont aferent platii.

Exemplu:

Impozit

pe salarii

Suma

Nr. Doc.

Termen de plata

Cont

2.000.000

25.03

Prin cod cont se urmareste codul fiscal al platitorului. Trezoreria efectueaza inregistrarea platilor pe baza datelor furnizate pe verso-ul ordinului de plata intocmit de platitor.

Nu se regasesc ordine de plata, dispozitii sau alte forme legale privind modalitatile de plata a sumelor reprezentand subventii, transferuri, in schimb, aceste formalitati de plata se regasesc in cadrul caminelor, scolilor, gradinitelor, caselor de copii, care sunt subventionate nu numai de catre stat ci si de alti sponsori interni sau externi, care trimit defalcat, trimestrial sau lunar (depinde de intelegerea intre parti), o suma ce ar putea acoperi cheltuielile materiale ale unitatilor respective.

In cadrul Administratiei Financiare Sector 4 se primesc ordine de plata (OIS-uri) de la alte banci si trezorerii din Bucuresti si din tara, sau catre alte banci, schimbul documentelor avand loc de doua ori pe zi, in cadrul B. N.

Ordinele de plata centralizatoare intocmite de Serviciul Contabilitate din cadrul trezoreriei sunt inscrise pe un borderou care cuprinde numarul, denumirea bancii, suma si cate ordine de plata contine acesta.

Acest borderou se intocmeste in doua exemplare, unul la Banca Nationala, iar al doilea e semnat de fiecare delegat al bancii respective, care primeste documentele si apoi este avizat de contabilul care tine evidenta extrasului de cont al trezoreriei, borderoul intorcandu-se in cadrul serviciului OIS al trezoreriei.

Daca unul din ordinele de plata nu a fost bine intocmit, se retrage din ordinul de plata centralizator, efectuandu-se corectura, urmand ca in a doua tura sa se transmita ordinul de plata centralizator fara anexe cu suma corecta.

Aceste OIS-uri se centralizeaza si se impart pe venituri sau cheltuieli. Suma acestora, la care se adauga soldul bancii, trebuie sa fie egala cu extrasul de cont din ziua respectiva, emis de Banca Nationala. De aceea, la centralizarea datelor se preia in jurnalul sintetic, analitic, intocmindu-se balanta de verificare zilnica. Daca exista diferente, se vor verifica documetele punct cu punct, pana la solutionarea problemei.

In extrasul de cont sunt mentionate toate bancile si trezoreriile, cu ordinul de plata centralizator si suma lor de plata. Ordinul de plata centralizator poate sa cuprinda unul sau mai multe ordine de plata, suma totala a acestora fiind cuprinsa in ordinul centralizator.

In caz de necorelare (diferente), se introduce diferenta pe un cont specific 61.99 (contul cuprinde atat sumele neclarificate sau in curs de clarificare cat si soldurile institutiilor bugetare ale bancilor centrale sau filiale din Bucuresti), urmand a se face reglarea in cursul zilei urmatoare.

BCR sect. 4



BCR sect. 3

Banca Agricola

Sold B.N.

Extrasul de cont are simbolul de cont 60 (casa), iar cheltuielile si veniturile cont 61.

Extras de cont

C(D)

D(C)

BCR sect. 4

BCR sect. 3

Banca Agricola

Serviciul contabilitate urmareste notele contabile, atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli si in afara de acestea, nota contabila privind articolul 61.99, nota contabila generala privind extrasul de cont.

Orice trezorerie este independenta si operativa. Astfel toate inregistrarile privind operatiunile de incasare sau plata prin contul curent al trezoreriei care este deschis la Banca Nationala, se efectueaza cu ajutorul contului 60, cont curent.

Dupa verificarea si acceptarea de catre Serviciul Control si evidenta cheltuielilor, ordinele de plata se inregistreaza in debitul conturilor de cheltuieli sau disponibil, prin creditul lui 62 „Decontari cu Banca Nationala” din operatiuni initiale.

(Serv. chelt.)

(Venituri)

%=62

23

20

24

21

30

27 (venituri ce se vireaza la CLMB)

50

Pe baza acestor documente se intocmesc la sfarsitul zilei de extras, note contabile intre cheltuieli si contabilitate, cu sumele respective pe conturi defalcate. Dupa incheierea acestor operatiuni si inregistrarea in fisiere, urmeaza a se intocmi jurnalul de incasari si plati zilnice si balanta de verificare, care oglindeste corectitudinea operatiilor desfasurate in timpul zilei.

1.2 Infiintarea de centre de incasare (colectare a veniturilor).

Problematica centrelor de incasare si colectare a veniturilor bugetare se refera la stabilirea unor casierii amplasate in diferite puncte ale sectorului, prin care incasarile veniturilor bugetare sa se faca in conditii de operativitate, corectitudine si respect fata de contribuabil.

Infiintarea si functionarea acestor centre, este pentru perioada actuala o problema greu de rezolvat, datorita faptului ca nu se gasesc spatiile necesare si corespunzatoare, ele presupunand cheltuieli mari pentru amenajare si dotare.

Aparatul fiscal trebuie sa urmareasca plata impozitelor si taxelor locale si are obligatia si posibilitatea de a incasa, in timpul deplasarilor in teren, obligatiile bugetare ale contribuabililor, curente sau restante, pe baza de chitantier cu regim special de tip M.F. In chitantier se mentioneaza categoria de impozit sau taxa incasata de la contribuabil, urmand ca cel mai tarziu a doua zi sa se faca varsamantul sumei la casieria Administratiei sau a Trezoreriei si sa urmareasca operarea in rol, la codul respectiv, a sumelor.

a) Agentiile CEC incaseaza de la persoane fizice sau agenti economici impozite si taxe pentru fiecare institutie (notariate, administratii, tribunale, judecatorii), dupa cum urmeaza:

– taxa de timbru notariala – in cazul actelor intocmite la notariate intre vanzatori si cumparatori ca urmare a tranzactiilor efectuate intre acestia: vanzari de imobile, terenuri, chioscuri, etc., sau in cazul tranzactiilor efectuate intre persoane fizice si juridice sau persoane juridice de acelasi fel.

– taxa succesiune – in cazul actelor de succesiune, testamente (mosteniri) intocmite in cadrul birourilor notariale, de notari, in baza actelor depuse de urmasii testamentari sau urmasi ai defunctilor care au avut pe raza Romaniei bunuri sau valori impozabile.

– taxa inscrieri auto – beneficiar fiind Inspectoratul de Politie; se achita in cazul dobandirii unui autoturism, remorca, camion sau alt tip de mijloc de transport.

– impozite si taxe reprezentand salarii, profit, TVA, taxa licenta – beneficiar fiind Administratia Financiara de Sector in raza careia contribuabilul isi are domiciliul sau sediul.

– alte impozite si taxe – amenzi de circulatie date de organele in drept, cheltuieli de judecata.

b) In cadrul Trezoreriei Statului Sector 4, se incaseaza impozite si taxe datorate de agentii economici, reprezentand impozitul pe salariu, TVA, taxe vamale, comision vamal, accize, dividente, CAS=23%, prin ordine de plata sau foi de varsamant, acestea din urma incasandu-se la casieriile din cadrul Trezoreriei, fiind completate de personalul Serviciului Venituri.

Pe foaia de varsamant va fi specificat si codul fiscal al agentului platitor. In cazul institutiilor care isi au contul la Trezorerie, platile catre alte institutii se vor efectua din contul respectiv, pe baza de ordin de plata (virament) prin urmatorul circuit.

Agent economic platitor Trezorerie Banca Nationala (unde au loc schimburi de documente) Banca beneficiarului Beneficiar.

In cazul unei plati eronate, banca care a primit ordinul de plata, il va returna anexat la nota contabila pe care se va mentiona motivul returnarii, specificandu-se si contul bancii care emite (in stanga) si contul bancii (Trezorerie) care va reprimi plata (in dreapta).

c) Administratia Financiara Sector 4 incaseaza prin casieriile deschise in cadrul unitatii, impozite si taxe datorate atat de persoane fizice cat si de agentii economici inregistrati in rol la Administratia Financiara Sector 4, dupa cum urmeaza:

– impozit cladiri (cod 27, 40, 41).

– impozit teren (cod 39).

– taxe auto (cod 26, 43).

– venit chirii (cod 42).

– impozit venit meserii-profesii (cod 44).

– CAS 5% datorat de micii meseriasi (cod 45).

– impozit pe venit datorat de birourile notariale (cod 54).

– definitivari impuneri (cod 82).

– taxi-parti (cod 23).

– taxe auto straini (cod 32).

– taxe firma (cod 70).

Tot in cadrul Administratiei Financiare se achita, existand un serviciu separat in acest sens, amenzi datorate de agentii economici in urma proceselor-verbale intocmite si emise de alte organe sau institutii (Inspectoratul de Politie Sanitara, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Consiliile locale, Judecatorii, etc.), neachitate in termen de societatile respective si trimise spre urmarire si incasare la Administratia Sector 4.

2 Metode de urmarire si incasare folosite de organele fiscale.

Metodele de urmarire si incasare folosite de organele fiscale sunt:

a) instiintari de plata.

b) somatii.

c) executarea silita.

d) blocari de cont.

e) popriri salarii sau pensii.

f) urmarirea bunurilor mobile si imobile (sechestru si valorificarea lor).



a) Instiintarile de plata se completeaza de agentul fiscal (inspector) din cadrul Serviciului de Urmarire-Incasare impozite si taxe, pe baza proceselor-verbale primite spre urmarire si incasare de la organele in drept (Inspectoratul de Politie Sanitara, Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, Consiliile locale, Judecatorii, etc.), in dublu exemplar, semnandu-se de catre inspector, seful de serviciu si director. (vezi anexa nr. 2)

In cazul neprezentarii agentului economic la Administratia Financiara de Sector pentru achitarea datoriilor sau pentru a face dovada platii acestora, in termen de 15 zile de la primirea instiintarii de plata, se va trimite de agentul fiscal o somatie de plata catre agentul economic respectiv.

b) Somatia cuprinde aceleasi date referitoare la motivul trimiterii respectivului formular. Daca nici de aceasta data agentul economic nu se prezinta in termen de 15 zile la sediul Administratiei Financiare, se va urma procedura de blocare a conturilor bancare (punctul d). (vezi anexa nr. 4)

c) Executarea silita a creantelor bugetare este data in competenta organelor financiare locale. Incasarea prin executarea silita a creantelor fiscale este conditionata de existenta titlului de creanta fiscala, instiintarea debitorului si expirarea termenului legal de plata a impozitului sau taxei datorate. Procedura de executare silita se realizeaza pe urmatoarele cai:

– prin poprire.

– prin umrarirea bunurilor mobile si imobile.

d) Blocarea conturilor bancare (care este una din modalitatile de executare silita prin poprire), se realizeaza prin trimiterea unei adrese catre banca unde-si are agentul economic cont deschis, anexandu-se o copie certificata dupa procesul-verbal de contraventie si „Dispozitia de incasare”, care va avea mentiunea „Se incaseaza fara acceptul platitorului, conform art. 43 din O.G. nr. 11/1996”. Dupa trimiterea adresei, se va urmari virarea sumelor respective (integral sau partial) in contul Administratiei Financiare de Sector.

e) Executarea prin poprire asupra veniturilor. Se efectueaza prin intermediul tertei persoane care datoreaza contribuabililor urmariti sume de bani. Aceasta cale poate fi folosita cand debitorul are calitatea de persoana incadrata in munca, pensionar sau o calitate asemanatoare.

Pot fi poprite retributia tarifara lunara, premiile si alte drepturi banesti cuvenite persoanelor incadrate in munca, pensiile, drepturile de autor, veniturile din chirii, sumele primite pentru executari de lucrari.

Retributia poate fi poprita numai in proportie de 1/5 din cuantumul net, pensiile numai pentru partea care depaseste cel mai mare ajutor social.

Nu pot fi urmarite prin poprire:

– sumele platite ca ajutoare banesti de asigurarile sociale.

– sumele de bani acordate in caz de desfacere a contractului de munca.

– bursele de studii.

Poprirea se infiinteaza printr-o adresa intocmita de organul financiar competent, la care se anexeaza copia titlului de creanta fiscala si se transmite tertului poprit care datoreaza debitorului sume de bani. Poprirea este executorie, nefiind necesara procedura de validare a popririi.

Tertul poprit si debitorul pot face contestatii impotriva popririi la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul tertul poprit, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii sau instiintarii.

In cazul cand tertul poprit nu confirma infiintarea popririi, ori nu efectueaza poprirea, organul financiar va sesiza judecatoria in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul tertul poprit, care este competenta in a dispune mentinerea popririi si a stabili limitele in care aceasta se va efectua.

Practica judiciara a stabilit ca persoana incadrata in munca vinovata de

necomunicarea sau neefectuarea retinerilor trebuie sa fie citata, devine parte din

proces, i se comunica sentinta de amendare si are dreptul de a face recurs impotriva ei.

Se aplica amenzi si in cazul necomunicarii in termen a imprejurarii ca debitorul nu mai este angajatul tertului poprit.

In cazul cand debitorii au inregistrate bunuri sau venituri impozabile si au dat dovada de necooperare cu agentii fiscali pentru clarificarea obligatiilor fiscale existente in baza de date a Administratiei Financiare, se va trece la urmarirea acestor bunuri.

f) Executarea silita prin urmarirea bunurilor mobile sau imobile. Se porneste aceasta procedura daca debitorul nu are venituri banesti care sa poata fi urmarite prin poprire ori daca valoarea creantei fiscale este mare si nu poate fi recuperata operativ pe calea popririi. Pot fi urmarite orice bunuri ale persoanei fizice debitoare.

Legiuitorul a stabilit ca sunt exceptate de la urmarire bunurile strict necesare uzului personal si casnic al debitorului si familiei sale, alimentele de care are nevoie cu familia sa timp de doua luni, combustibilul necesar pe timp de trei luni de iarna, bunurile care servesc la exercitarea ocupatiei sau meseriei debitorului.

Urmarirea silita a bunurilor mobile reprezinta o cale de executare silita care include:

– somatia de plata.

– sechestrul.  (vezi anexa nr. 3)

– valorificarea bunurilor sechestrate.

varsarea la buget a creantei realizate.

Perfectionarea asezarii impunerii.

Impunerea persoanelor fizice care obtin venituri din diferite activitati pe baza normelor de venit.

In baza Ordonantei nr. 85/1997, a hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 134/1998, sunt obligati la plata impozitului pe venit contribuabilii:

a) persoane fizice care realizeaza venituri de orice fel si din orice activitate.

b) asociatii familiale care desfasoara activitati economice pe baza de libera initiativa, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

c) persoanele fizice si societatile civile profesionale care nu dau nastere la persoane juridice.

Se impoziteaza urmatoarele venituri:

1. venituri realizate din desfasurarea de activitati economice pe baza de libera initiativa, precum si din practicarea unei profesii libere, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Comentariu:

La inceputul fiecarui an fiscal, contribuabilul care practica o profesie libera, in baza autorizatiei de functionare eliberata de primarie, are obligatia sa depuna o declaratie de impunere la administratia financiara de sector, in care mentioneaza venitul estimat a fi realizat in cursul anului (venitul brut), cheltuielile pe care le va efectua si care se scad din totalul veniturilor.

2. veniturile obtinute din inchirieri, subinchirieri si din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abitatie.

Comentariu:

In cazul cand un contribuabil, proprietar al unui imobil doreste sa inchirieze o camera sau intregul imobil unei terte persoane, acesta are si obligatia sa depuna la administratia financiara de sector setul de formulare pentru contractul de inchiriere, in care specifica suma ce urmeaza a o incasa ca urmare a inchirierii (in lei sau valuta), lunar de la terta persoana.

Pe baza acestor date, inspectorul calculeaza impozitul datorat de contribuabil aplicand cotele mentionate anterior.

De exemplu la o chirie lunara declarata de 400.000 lei pe luna, se calculeaza un impozit de 810.000 lei pe an:

400.000 x 12 luni =4.800.000 lei/an venit brut

x (4.800.000-000.000)

450.000 + 360.000 = 810.000 lei/an impozit

810.000 : 4 trimestre = 202.500 lei/trimestru

Din totalul veniturilor rezulta venitul impozabil (net), la care se calculeaza impozitul ce urmeaza a se achita, inclusiv primele de asigurare (CASS 5%).

Pe baza acestor date, inspectorul de suburbie intocmeste „Dispozitia de impunere” – instiintare de plata, in doua exemplare: un exemplar il preda contribuabilului pentru a cunoaste suma reprezentand impozitul datorat, cel de-al doilea exemplar ramane la dosarul inspectorului.  (vezi anexa)

Impozitul se calculeaza asupra venitului anual impozabil, determinat pe fiecare categorie si loc de realizare a venitului, prin aplicarea cotelor prevazute in O.G. 85/1997.

Venit anual impozabil (lei)

Impozit anual (lei)

Pana la 000.000

15%

450.000 + 20% pentru ce depaseste 000.000

1.050.000+ 25% pentru ce depaseste 6.000.000

1.800.000+ 30% pentru ce depaseste 9.000.000

Peste 12.000.001

2.700.000+35%pentru ce depaseste 12.000.000

Exemplu: Un venit impozabil de 4.200.000 lei

Calcul: 450.000 + 20% x 1.200.000 = 450.000 + 240.000 = 690.000 lei

690.000 lei reprezinta suma ce trebuie achitata de contribuabil, din care se scade CASS de 5% (la venitul impozabil de 4.200.000 lei corespunde CASS de 210.000 lei, rezultand un impozit de plata de 480.000 lei).

Daca contribuabilul a depus cerere de inchirirere in cursul anului, se calculeaza impozitul de la data respectiva pana la sfarsitul anului.

Exemplu:

S-a depus cererea pe data de 0IV.1998 pentru o chirie lunara de 350.000 lei.

Calcul: 350.000 x (12 – 3)luni = 350.000 x 9 luni = 150.000 lei/an

450.000 + 20% x 150.000 = 450.000 + 30.000 = 480.000 lei

480.000 : 3 trimestre = 160.000 lei/trimestru

 sunt scutiti de la plata impozitului pe venit veteranii de razboi, persoanele ce au depasit varsta de 70 de ani, invalizii de gradul I si persoanele handicapate asimilabile gradului I de invaliditate, care realizeaza venituri din practicarea pe cont propriu si in mod singular a unei meserii sau profesii.

4. meseriasii care presteaza servicii in ateliere stabile se impun pe baza de norme de venit conform H.C.G.M.B. 134/1998.

Exemplu:

Pentru un meserias care executa activitatea de reparatii cizmarie, se va aplica conform H.C.G 134/1998, O.G. 85/1997, art. 8, Anexa nr. 1, pct. 9, lit. b, o norma de venit de:

770.000 lei – zona 0

250.000 lei – zona I

2.750.000 lei – zona II-III

la care se va calcula impozitul datorat aplicandu-se cotele mentionate la punctul 2.

5. contribuabilii care desfasoara exclusiv activitatea de comert in puncte volante (piete, bazaruri), se supun platii unui impozit forfetar trimestrial, astfel:

– pentru un contribuabil care desfasoara activitatea de comert produse alimentare in piete, bazaruri, targuri, conform H.C.G.M.B. 134/1998, Anexa 2, pct. 2, lit. a si O.G. 85/1997, art. 10, va reveni un impozit forfetar de:

1.000.000 lei – zona 0

800.000 lei – zona I

600.000 lei – zona II-III

la care se calculeaza CAS 5% datorat.

6. persoanele fizice autorizate potrivit D.L. 54/1990, precum si cei care sunt colaboratori la societati comerciale si care desfasoara cu autoturisme proprii activitatea de taximetrie in conditiile legii, datoreaza un impozit forfetar de 1.600.000 lei anual.

Impozitul forfetar se plateste in patru rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Dupa aceasta data, se aplica majorarile de intarziere conform dispozitiilor legale in vigoare.

Se mai pot adauga, ca o completare asupra celor mentionate anterior privind venitul realizat din inchirieri de spatii, urmatoarele:

– in cazul in care veniturile se realizeaza in valuta, pentru calculul impozitului prevazut de O.G. 85/1997, evaluarea in lei se face utilizand cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de B.N.R. din ziua precedenta incasarii veniturilor respective.

4 Evaziunea fiscala.

Trebuie apreciata ca un fenomen economico-social complex. Ea este combatuta si condamnata de toate statele, dar cu toate eforturile facute, perspectiva acestui fenomen nu s-a schimbat in decursul timpului. El persista cu incapatanare in toate tarile, in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor. Se poate spune ca exista chiar o acceptare generala a ei in anumite limite.

Insa implicatiile negative ale evaziunii fiscale (fraudei) asupra veniturilor bugetului public, asupra politicii bugetare a guvernului si chiar asupra climatului social, nu sunt deloc neglijabile (sau nu justifica mentalitatea generala).

Studiile si anchetele intreprinse evidentiaza ca economia subterana, ca expresie a evaziunii fiscale (munca la negru, jocurile de noroc, comertul cu droguri, prostitutia), este estimata la 8% in Anglia, 8,5% in S.U.A., 9% in Germania, Canada, Franta si Olanda, 13% in Suedia, etc. De exemplu, in S.U.A., economia este privata de 18 miliarde de $ prin fraudarea fiscului, eliminarea concurentei, sporirea preturilor cu amanuntul, controlul anumitor sectoare.

In tarile mai putin dezvoltate, unde influentele evaziunii asupra politicii guvernelor sunt semnificative, se estimeaza frauda fiscala intre 4/5 si 9/10 din incasarile fiscale prevazute –inclusiv la noi! Se trage concluzia ca evaziunea fiscala nu poate fi eradicata, ci doar se poate actiona pentru limitarea si preintampinarea consecintelor ei. Efectele ei se propaga direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale, creaza distorsiuni in mecanismul pietei si poate

crea dezechilibre sociale prin posibilitatea si tendinta diferita la evaziune a contribuabililor.

Nu este lipsit de importanta a se sti ca unele state incita la evaziune fiscala, urmarind:

– un sens pozitiv generat de intentia de a stimula formarea capitalului (de exemplu Japonia).

– un scop negativ, exprimat prin sprijinul unor grupuri de interese, deseori de tip mafiot.

Evaziunea fiscala in Japonia este un mod al formarii capitalului. Astfel, statul scuteste persoanele adulte pentru conturile de economii medii. Asa se explica existenta unui numar de conturi medii de cinci ori mai mare decat numarul populatiei – inclusiv copii, si faptul ca au rata cea mai mare de formare a capitalului.

Unii economisti o apreciaza chiar necesara, am spune „un rau necesar”, sau, fara a considera frauda fiscala fiind contrara democratiei, ea este chiar manifestarea bruta a vitalitatii sale. Marimea evaziunii fiscale nu poate fi masurata, ci doar estimata. Se exprima in marimi relative, ca raport intre suma veniturilor cuvenite bugetului public sustrase si PIB (sau suma veniturilor fiscale cuprinse in bugetul public anual si PIB).

La noi, fenomenul evaziunii fiscale apare pregnant dupa 1990, in special datorita politicii fiscale – fiscalitatii ridicate impusa de guverne, deficientelor legislative in domeniul fiscal si gradului timid si oscilant de aplicare a ei. Cauza era lipsa de capital in faza initiala si durata diferita de rotatie a acestuia. Rezulta ca evaziunea fiscala este un fenomen complex si contradictoriu!

Concomitent cu cresterea rapida a impozitelor si taxelor (a fiscalitatii), a crescut se pare, mult mai repede, frauda fiscala. Sporirea pe piata a volumului de bani lichizi in circulatie, a dus la o crestere enorma a decontarilor pe baza de numerar. Se evita astfel circuitul bancar, deci se favorizeaza evaziunea fiscala prin imposibilitatea cunoasterii veniturilor.

Depistarea evaziunii, identificarea autorilor si pedepsirea infractiunilor sau contravenientilor se face mai usor atunci cand se cheltuieste mai mult pentru fisc si politie, pentru inzestrarea cu echipamente.

La noi sunt multi factori care limiteaza actiunea ferma si eficace pentru preintampinarea evaziunii.

– evaziunea masiva realizata de unele grupuri de interese si de agenti economici care special profita de imperfectiunile normative fiscale, comparativ cu persoanele fizice.

– deficientele in organizarea fiscala.

– mentalitatea oamenilor privind castigul maxim de utilitate si costul minim.

– lipsa instrumentelor eficace (de exemplu, aplicarea impozitului pe venitul global, principiul confidentialitatii bancilor).

– actiunile de contrabanda, in special cu tigari, cafea si bauturi alcoolice.

5 Supraevaluarea si subevaluarea.

In evaluarea si stabilirea impozitelor si taxelor locale (pe cladiri, terenuri si mijloace de transport), aspectele supraevaluarii/subevaluarii materiei impozabile sunt relative si cu totul intamplatoare. Astfel:

– pentru locuintele contribuabililor – apartamente, nu se pune problema supra/subevaluarii, deoarece suprafata utila (ca element de baza pentru stabilirea impozitului) este constanta, iar valoarea de impunere nu se modifica nici ea.

– in cazul locuintelor la curte, posibilitatea supraevaluarii din punct de vedere fiscal nu exista si este chiar un non-sens.

Declaratia pentru impunerea constructiilor de orice fel si a terenurilor trebuie sa fie insotita de actul de proprietate si de schita acestora – aspect prevazut de lege. Impunerea se face pe baza datelor din schita, astfel ca probabilitatea ca suprafetele construite – case, magazii alte constructii, anexe, etc., sa fie mai mici decat cele reale este redusa.

Deci, numai o subevaluare a suprafetelor construite sau a materialelor de constructie, in cazul locuintelor cu un nivel (caramida nearsa, chirpici sau caramida arsa, piatra, etc.) poate determina un calcul gresit al valorii de impunere, respectiv a impozitului. Astfel de cazuri sunt rare si nesemnificative. Evaluarea fiscala este diferita de valoarea de circulatie a acestor bunuri.

Modificarea impozitelor pentru bunurile imobile, probabil se va face – sau ar trebui sa se faca, prin modificarea valorii impzabile pe m.p., sau a procentului aplicat la valoarea de impunere calculata.

Perfectionarea procedeelor de urmarire si incasare a veniturilor bugetare este necesara dar dificil de realizat. Iata cateva argumente:

– modalitatile acestea de urmarire, au fost revazute recent prin Ordonanta nr. 11/1996 a Guvernului si date organelor Ministerului Finantelor sa le aplice. Astfel, au fost detaliate procedurile de actiune a organelor fiscale si au fost schimbate formularele folosite – instiintarea de plata, somatia si poprirea.

– aspectul pragmatic in folosirea lor este ca apar fel de fel de subterfugii: nu se raspunde de catre tertul poprit in termenul legal – motivand neprimirea popririi; la diferite societati comerciale nu sunt stabilite raspunsuri pentru aceste aspecte sau nu se cunosc implicatiile acestui demers fiscal; situatia materiala tot mai grea a multor contribuabili (sotii sun someri, deci nu pot fi urmarite veniturile, unii au ajutor social sau iau ajutor de la cantine sociale).

– organele fiscale au perfectionat modul de lucru, prin faptul ca nu executa operatiile fiscale solicitate de orice contribuabil (eliberari de certificate fiscale, rectificarea rolurilor, inscrierea sau radierea mijloacelor de transport), pana acesta nu-si achita datoriile bugetare (impozite, taxe, amenzi, imputatii, etc.). Situatia acestor datorii este cunoscuta, deoarece certificatele fiscale pentru astfel de ajutoare (ca nu au alte venituri), se elibereaza de catre Serviciul de Urmarire. Cea mai importanta perfectionare este insa realizarea unei educatii fiscale a contribuabililor prin mass-media.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1056
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site