Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

CATEGORII DE CREDITE ACORDATE AGENTILOR ECONOMICI

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Impozitul pe teren
Western Union International - Ghid de utilizare versiunea
Bugetul vanzarilor
Analiza SWOT CR Firenze
IMPOZITUL PE VENIT IN ROMANIA - PREZENTARE GENERALA
Rolul macroeconomic al monedei
BANCI DE ECONOMISIRE SI CREDITARE IN DOMENIUL LOCATIV
DECONTARI CU NUMERAR (trezorerie)
Analiza SWOT Romexterra Bank
Banca Centrala Europeana


Universitatea „Spiru Haret”

Facultatea „Finante si Banci”




Lucrare de cercetare

 CATEGORII DE CREDITE

 ACORDATE 

 AGENTILOR ECONOMICI

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………3

Cap. I. CREDITUL BANCAR

Scurt istoric a creditului

Concept, trasaturi si functii6

Importanta si rolul creditului..11

Principii de creditare .12

Clasificarea creditelor14 

Cap. II. OPERATIUNI BANCARE PRIVIND ACORDAREA DE CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE LA PIRAEUS BANK

2.1. Categorii de credite si principalele lor caracteristici..22

2.2. Analiza si acordarea creditelor 28

Cap. III. STUDIU DE CAZ PRIVIND PRELUNGIREA UNEI LINII DE CREDIT DE CATRE PIRAEUS BANK

CONCLUZII…………………………………………………………………………..32

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………33

INTRODUCERE

In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica. Agentii economici utilizeaza-pentru activitatea lor de productie, comercializare, investitii-imporatante active financiare. O parte din aceste active este asigurata din resurse proprii, alta din resurse imprumutate, recurgand la credite care le sunt acordate de banci in procesul de reciclare si valorificare a capitalului minetar disponibil. Se creaza conditiile unei ample redistribuiri a capitalului, vehiculate de o retea larga de intermediari, reprezentanti, in cea mai mare parte a lor, pe bancile comerciale, in special de cele de depozit, precum si de bancile de investitii.

In economia de piata sectorul bancar are un rol major, el actionand ca varf de lance in promovarea reformei si in mecanismul autoreglarii economiei. In manifestarea lui permanenta, sectorul bancar este o componenta de baza a sistemului economic-financiar.

Locul si rolul bancilor in economie, structurile lor sunt determinate de creatia monetara, factor specific al functionalitatii bancilor in economie.

Bancile sau afrmat ca institutii creatoare de moneda, ca intermediari monetari, avand rolul de a pune in circulatie creante asupra lor, sporind volumul masei monetare, respectiv al mijloacelor de plata necesare economiei. In aceasta calitate bancile transfera activele nemonetare in moneda, emisiunea de bacnote reprezentand forma principala a creatiei monetare. Initial emisiunea de bacnote era realizata de toate bancile, acestea devenind cu timpul atributul unui singur tip de banca, si anume banca centrala (de emisiune).

Rolul bancilor este important si in ceea ce priveste calitatea de intermediari nemonetari. In aceasta calitate bancile mobilizeaza economiile monetare disponibile si distribuite credite pe termen mediu si termen lung beneficiarilor (pentru investitii, ipoteca, comert exterior, consum, etc). Deci acesti intermediari functioneaza in mai

multe cazuri sub denumirea de banci, ei nu creaza moneda (precum banca centrala), ci

utilizarea capitalului pe care le mobilizeaza sau care le sunt puse la dispozitie.

In evolutia bancilor, s-a afirmat mult timp un singur tip de banca, cea comerciala (de export). Treptat sau creat conditii si s-a simtit nevoia de specializare a unor banci pe anumite functiuni sau activitati si, pe aceasta baza, de structurare a comunitatii bancare, un sistem inchegat este prezent astazi in toate tarile si, in deisebi in cele dezvoltate.

O buna perioada de timp, bancile de depozit faceau si operatiuni de emisiune.

Multiplicarea centrelor de emisiune a creat premisele incalcarii normelor de emisiune si

punerea in circulatie de bacnote emise cu sau fara justificare economica. Drept urmare, in toate tarile s-a trecut la concentrarea functiei de emisiune a monedei la o singura banca, banca centrala, care se desprinde din randul bancilor comerciale, autonomizandu-se.

O alta tendinta a fost aceea de specializare. Bancile specializate desprinse din bancile comerciale includ o sfera larga de institutii de credit, cu o gama larga de diferentieri de la o tara la alta (banci cooperatiste sau mutuale, institutii de credit specializate, societati financiare, etc). Separarea si independenta bancilor specializate reprezinta si momentul delimitarii sferei de competenta si activitate a bancilor de depozit (comerciale)

Bancile comerciale constituie o veriga de baza a oricarui sistem bancar si efectueaza toate tipurile de operatuini bancare.

Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza un sistem bancar, in structura caruia dinstingem:

• banca centrala

• bancile comerciale sau de depozit

• societati financiareelor

• bancile si institutiile de creditare specializate

Bancile specializate includ o sfera mare de institutii de credit, cu o gama larga de diferentieri, si, implicit, cu statute diferite de la o tara la alta. Intre bancile specializate, un loc deosebit il ocupa institutiile de creditare, carora le-a fost incredintata o misiune de interes public:

• leasing-ul

• factoring-ul

• acordarea de credite pe termen mediu si termen lung pentru intreprinderi

• creditarea marfirilor cu plata in rate

• creditarea locuintelor cu garantii ipotecare

• gestiunea mijloacelor si instrumentelor de plata (indeosebi carti de credit) etc

Lucrarea de fata este structurata pe 3 capitole:

Capitolul I, intitulat „CREDITUL BANCAR” analizeaza notiunea de credit in ansamblul sau, continutul, trasaturile, functiile, principiile si clasificarea creditului, cat si importanta si rolul acestuia.

In cel de-al doilea intitulat OPERATIUNI BANCARE PRIVIND ACORDAREA DE CREDITE la Piraeus Bank sunt prezentate categoriile de credit si principalele lor caracteristici si analiza acordarii creditelor

Studiu privind acordarea unui credit de catre PIRAEUS BANK constituie ultimul capitol al lucrarii de licenta

Lucrarea de licenta se incheie cu concluziile pe care mi le-am exprimat in urma anlizei realizate prin studiul unor lucrari de specialitate si a legislatiei in vigoare existente in Romania.

CAP. I. CREDITUL BANCAR

1.1. SCURT ISTORIC A CREDITULUI

Termenul de credit isi are originea in cuvantul latinesc “credere” care inseamna incredere ( a avea incredere) si este utilizat atat in relatiile cotidiene dintre oameni cat si mai ales, in activitatea economica-financiara.

In evolutia sa istorica, creditul a cunoscut mai multe forme care, desi au aparut treptat in timp ca raspuns la diverse nevoi, au avut sau au si perioade de coexistenta in viata economica a omenirii.

Diferentierea formelor de credit este data de complexitatea relatiilor ce se stabilesc intre parteneri cu ocazia acordarii si primirii creditului.

Elementele costitutive ale creditului sunt: increderea (cerinta principala si primara a relatiei de credit); utilitatea (necesitatea) care determina apelarea la increderea creditorului; timpul sau perioada pentru care se acorda aceasta incredere (in general, timpul erodeaza atat bunurile materiale, cat si valoarea semnelor banesti care le inlocuiesc in operatiunile de creditare); bonitatea (solvabilitatea) debitorului, ceea ce implica aprecierea modalitatilor de constituire a garatiilor si intinderea acestora; dobanda, care se comensureza in functie de celelalte elemente a creditului si alte elemente legate de cerere si oferta pe piata creditului.

FORMELE ISTORICE ALE CREDITULUI:

1. Credituljuvenile” este prima forma a creditului pe care a cunoscut-o omenirea, avand caracter de intrajutorare intre indivizi sau grupuri de indivizi aflate unul in vecinatatea celuilalt. El se acorda intre persoane cunoscute si se restituia, de regula, in aceeas cantitate si acelasi fel de bun material cu cel imprumutat. Aceste forme de credit ii lipseste dobanda, ceea ce arata caracterul sau de intrajutorare intr-o economie inchisa.

2. Creditul “camataresc este a doua forma istorica a creditului si intrunest toate elementele enumerate. Caracteristica principala a acestor forme o cnstituie dobanda deosebit de ridicata la acordarea creditului. Acest tip de credit este specific economiei precapiliste, nefiind deci legat de existenta si miscarea capitalista a marfii, aparuta dupa aparitia creditului camataresc, dar continua sa existe si la inceputul “erei capitaliste cand este legat de forma marfa a capitalului. De astfel, acest credit in cazul unor tari, printre care si Romania, exista chiar si in anul 2000.

3. Creditul “comercial este acordat reciproc intre agentii economici cu prilejul vanzarii marfii, urmand ca plata sa se faca ulterior, la un termen convenit. Deci, la acordarea creditului comercial au loc doua operatiuni: vanzarea marfii si imprumutul de capital.

Aparitia si necesitatea acestei forme de credit sunt determinate de neconcordanta

dintre cele doua cicluri de productie: cel al vanzatorului si cel al cumparatorului, in

sensul ca vanzatorul are marfa si vrea sa o vanda (stocarea acestiua la el inseamna

cheltuieli), iar cumparatorul are nevoie de marfa respectiva, dar nu are inca

disponibilitatile banesti necesare (sunt in schimb certitudini in procurarea lor). Desi in aparenta acestei forme ii lipseste elementul dobanda, in realitate vanzatorul include in pret dobanda aferenta creditului.

4. Creditul „bancar a aparut si s-a dezvoltat tocmai pentru a inlatura limitele creditului comercial si, in plus, a permite fructificarea fondurilor disponibile in economie prin satisfacerea nevoilor de finantari. El este acordat de baanci intreprinzatorilor di economie (inclusiv statul) si, in anumite conditii cetatenilor, in general. Obiectul sau il formeaza capitalul de imprumut.

Aceasta forma de credit intrucat intruneste toate elementele caracteristice unui credit, dar se particularizeaza prin elasticitate in ceea ce priveste volumul si termenul precum si aria nevoilor de finantare acoperita.

Creditul bancar reprezinta sume de bani rezultate din capitalurile disponibile la banci ale diversilor clienti pe care bancile le acorda, cu respectarea anumitor conditii, sub forma de imprumut clientiilor lor la o dobanda mai mare decat cea bonificata clientilor pentru capitaluri atrase de acestea.

1.2 CONCEPT, TRASATURI SI FUNCTII

CONTINUT SI CARACTERISTICI

Aparitia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cand vanzatorul ofera cumparatorului valori de intrebuintare in schimbul unei promisiuni ca va primi candva o valoare. Acest fapt constituie o vanzare pe credit. Sub aspect economic creditul consta, deci, im cedarea unor valori de intrebuintare prezente in schimbul u nei valori de primit in viitor.

Termenul de credit vine din limba latina, de la creditum, participiul trecut al verbului credere semnificand increderea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrare sau servici, ca va primi in schimb valoarea corespunzatoare. In limba romana, cuvantul credit a patruns in secolul XVIII, preluat din limba franceza, prin cuvantul “credit

Analiza aparitiei cuvantului evidentiaza faptul ca, pe masura institutionalizarii functiei monetare ca mijloc de plata, a avut loc decalarea in timp a actului de vanzare de cel de creditare.

Acest fenomen exprima o conexiune directa intre producator si consumator, intre cerere si oferta si intre cei doi agenti economici reprezentativi ai economiei: furnizorul si beneficiarul. Aceasta relatie dintre doi parteneri constituie intreaga esenta a procesului de creditare.

Sub alt aspect, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici, proces caruia nu-i poate face fata moneda lichida, in aceasta

perspectiva creditul reprezinta o parghie a desfasurarii oricarui proces economic. La

nivelul agentilor economici se constata ca pe langa capitalul propriu, acesta contracteaza si imprumuturi, in particular bancare, sub forma creditului.

Depasind sfera de interes a agentilor economici interni, creditul se extinde si in relatiile cu parteneri externi, in cele mai complexe sfere de activitate in care intervin diferiti agenti economici, inclusiv statul, putandu-se afirma, odata cu monetaristii, ca astazi omenirea traieste prin credit.

In literatura de specialitate, romana si straina definitia creditului si acceptiunile sale sunt foarte diferite.

Intr-un mod simplificat, creditul poate fi definit, ca forma speciala de miscare a valorilor: vanzarea de marfuri cu plata amanata sau transferare de moneda cu titlu de imprumut.

Elementele comune care se regaseste in diferite definitii ale creditului prezinta trei aspecte:

a) existenta unor disponibilitati de mpneda la unii agenti economici si acceptarea de catre acestia sa le cedeze (imprumut) altor agenti (debitori).

b) pierderea temporara a unor drepturi de cel care acorda imprimutul ( imprumutant)

c) obligativitatea imprumutatului de a restitui imprumutul la un termen numit scadenta, insotit in mod obligatoriu de dobanda.

In amplitudinea sa, relatia relatia de creditare evidenteaza un set de caracteristici prin care se delimiteaza sfera si se caracterizeaza continutul:

1. Participantii la raportul de credit, creditorul si debitorul, sunt denumiti in literatura de specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credite”

Analiza participantilor la raportul de credite evidentiaza marea diversitate a acestora si dimensiunile ample ale creditarii. Daca se procedeaza la gruparea in trei categorii principale a creditorilor si debitorilor, se dinsting: populatia; statul; agentii economici

Agentii economici detin o importanta pozitie in randul creditorilor, in cazul in care obtin rezultate financiare pozitive, pentru care cauta cele mai eficiente modalitati de plasare pe piata monetara sau de capital. Disponibilitatile monetare degajate de intreprinderi se constituie in resurse de creditare a activitatilor unitatilor deficitare, fie in mod direct, fie prin intermediul bancilor si alte institutii financiare.

Potentialul de economisire, implicit de creditare al intreprinderilor, poate fi evidentiat prin analiza disponibilitatilor in depozite la termen si ale portofolilorde titluri detinute ca participatii la capitalul social al altor agenti economici si ca subscriptori la titlurile emise de stat. Pentru anul 2001 valoarea depozitelor la termen in lei a agentilor economici din Romania s-a situat la 26.712 mild.lei, costituindu-se intr-o sursa importanta de creditare a economiei.

Populatia participa la procesul de creditare in dubla calitate, de creditor si debitor,

remarcandu-se prin rolul important in asigurarea resurselor de creditare. Pentru anul 2001

de exemplu, potentialul de economisire a populatiei, reflectat in volumul depozitelor in lei si valuta, l-a depasit pe cel al agentilor economici. 

Astfel, economiile populatiei s-au situat la 63.706 mild.lei, reprezentand peste 25% din masa monetara totala. O asemenea tendinta este specifica si tarilor dezvoltate, 

unde aportul populatiei la formarea resurselor de creditare este aproximativ egal cu cel al intreprinderilor.

Participarea statului in calitate de creditor nu poate fi anlizata decat in situatia inregistrarii de excedente bugetare si a disponibilizarii in economie a unor importante sume dirijate catre sistemul asigurarilor si protectiei sociale ori catre alte destinatii.

2. Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa, la scadenta, valoarea capitalului imprumutat, plus dobanda, ca pret al creditului. Datorita unei conjucturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla in incapacitate de plata, sau poate intarzia plta sumelor ajunse la scadenta. Din acest motiv, este necesar ca la nivelul creditorului sa se adopte masurile necesare pentru prevenirea si eliminarea riscului de nerambursare, printr-o analiza temeinica a solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere: pozitia pe piata interna si in cadrul ramurii, situatia financiara, gradul de indatorare, forma juridica si raportul cu ceilalti participanti pe piata.

3. Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract este diferit in functie de particularitatile sectorului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor de credite. Astfel exista o diversitate a termenelor scadente, de la 24 de ore (in cazul pietei interbancare) pana la durate medii si lungi (20 sau 30 de ani) in cazul imprumuturilor obligatare. Intre scadenta si modul de rambursare a creditului se poate stabili o corelatie, astfel: creditele pe termen scurt sunt rambursabile integral la scadenta, in timp ce creditele pe termen mediu si lung implica rambursarea esalonata.

4. Dobanda reprezinta o caracteristica a creditului si constituie, dupa cum se desprinde din literatura de specialitate, pretul capitalului utilizat, sau „chiria”, pe care o plateste debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, nivelul dobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator

Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce la costatarea faptului ca, in perioadele cu inflatie sporita, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare.

In functie de acelasi element, inflatia, in raporturile de credit se utilizeaza doua tipuri de dobanda: fixa si variabila

• Dobanda fixa este stabilita in contractul de credit si este valabila pe intreaga durata a creditului.

Dobanda sensibila (variabila) se modifica periodic in functie de presiunile inflationiste si de evolutia nivelului dobanzii de piata.

5. Acordarea creditului (tranzactia). Creditul poate fi constituit in cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In cadrul sistemului de credit deschis (linii de credite), imprumuturi efective intervin la intervale liber alese de catre debitor, cartile de credit fiind modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma. Consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, fiind un act de mare importanta, creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.

6. Consemnarea si transferabilitatea sunt caracteristicile necesare ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri, instrument de credit, a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate, esentiala fiin obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plati suma angajata.

Prin intermediul transferului se realizeaza cesiunea creantei, a dreptului de a incasa suma inscrisa in instrumentul de credit, precum si veniturile accesorii. Transferul direct este desfasurat in cadrul raporturilor directe intre creditori sau intre banci privind circulatia cambiei (scontarea si rescontarea), a cecului, etc, in timp ce traansferul pe pietele financiare are ca obiect obligatiunile si alte hartii de valoare asimilate.

Prin creditare, bancile folosesc, intr-o prima etapa, capitalurile temporar disponibile mobilizate de ele, pentru ca intr-o etapa urmatoare sa recurga la concursul altor fluxuri de capitaluri existente sau create de banca de emisiune si alte banci prin operatiile de recreditare.

FUNCTIILE CREDITULUI

Principalele trasaturi dinstincte ale relatiilor de credit sunt finantarea agentilor economici pe seama disponibilitatilor latente ale economiei, in conditiile rambursabilitati si perceperii de dobanzi, si emisiune monetara.

Functiile creditului, ca expresie a deziratelor fundamentale fata de existenta si menirea operationala a relatiilor de credit, sunt:

• functia de mobilizare, de ameliorare calitativa a disponobilitatii banesti si de redistribuire

• functia de emisiune

• functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici

a). Functia de mobilizare, de ameliorare calitativa a disponibitatii banesti si de restribuire

Formarea disponibilitatilor latente in activitatea agentilor economici, institutiilor, populatiei si concentrarea lor la banci costituie premisa principala pentru acordarea de credite. Are loc, de fapt, crearea de catre banca a unei noi puteri de cumparare, pe care detinatorii de moneda pasiva nu au utilizat-o, producandu-se si o „reasezare” a cererii de valori de intrebuintare. Cererea titlurilor de disponibilitati, care nu este in conditiile date decat potentialii, este inlocuita de cererea efectiva ea beneficiarului de credite, diferita material de cea a detinatorilor de depzite monetare, cu implicatii asupra structurii materiale a productiei.

Functia redistributiva a creditului nu poate pune in evidenta dinamica masei monetare in circulatie, intrucat in ea se regaseste si se reflecta doar inlocuirea monedei pasive cu moneda activa, cantitatea ramanand aceeasi, asa cum, schimband pozitia clepsidrei, camtitatea de nisip cuprinsa in ea ramane neschimbata.

b). Functia de emisiune

Manifestarea functiei de emisiune a creditului consta in crearea de noi mijloace de

plata in economie, a unei mase monetare suplimentare. Daca fondurile agentilor

economici, resursele bugetului administratiei publice si ale populatiei sunt, in fiecare

moment, limitate, creditul bancar apare ca fiind singura resursa „libera”, a carei marime putea lua valori in functiile de deciziile subiective ale bancilor.Aceasta aparenta este, insa, falsa. Emisiunea monetara nu poate fi arbitrara, ci ea trebuie corelata cu realitatiile economice, deoarece supracreditarea, cat si subcreditarea au efecte perturbatoare pentru economie.

c). Functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentior economici

Eficienta economica a activitatii intreprinderii se reflecta sensibil in situtia lor financiara, iar aceasta din urma in volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate, precum si in gradul de asigurare a capacitatii de plata.

Cu cat eficienta economica a unei activitati date este mai ridicata, celelalte conditii fiind invariabile, cu atat necesarul de fonduri este mai redus. Nivelul de eficienta se regaseste in marimea fondurilor totale necesare, insa, si mai pregnant, in situatia creditelor, intrucat acestea intervin ca resursa marginala de completare, a carei dimensiune este determinata de evaluarea fondurilor proprii.

Creditul nu este doar un seismograf al eficientei economice, ci si un instrument de influentare in directia stimularii activitatii calitatilor superioare, prin acordarea de credite fara restrictii agentii economici cu buna activitate si prin aplicarea de restricii sau neacordarea de credite celor care se confrunta cu deficiente in gestiunea lor si dificultati in returnarea imprumutului.

Prin functiile, pe care le indeplineste, creditul genereaza o serie de efecte favorabile, cum ar fi:

sporirea puterii productive a intreprinderii, prin redistribuirea capitalului

concentrarea capitalului

reducerea cheltuielilor pe care le presupune circulatia monetara

adaptarea elastica a masei de bani in circulatie la necesarul economic

Pe langa aceste efecte favorabile, creditul presupune si o serie de riscuri. Principalul risc este abuzul de credit, fenomenul supracreditarii economice generand, inevitabil, procese de deteriorare a puterii de cumparare a banilor, inflatie. Totodata, creditul poate favoriza operatii economice ce atenteaza la lichiditatea bancara, in masura in care bancile au prea putine posibilitati de selectie a clientilor solicitatori de credite sau acestea sunt de rea credinta.

Riscurile creditului pot fi generate de fenomene economice individuale sau de o anumita stare economica conjucturala.

Pentru prevenirea riscurilor creditarii, bancie trebuie sa detina informatii pertinente asupra situatiei patrimoniale si financiare a debitorilor, asupra naturii operatiilor economice in care acestea se angajeaza.

Totodata, prevenirea riscurilor in creditare mai presupune cunoasterea reputatiei morale a debitorului, a bonitatii lor, o buna evaluare a evolutiei viitoare a acestora.

1.3 IMPORTANTA SI ROLUL CREDITULUI

In economia de piata, creditul are un rol deosebit. Creditul este unul din motoarele principale ale intregului angregaj economico-social. Utilizarea rationala a creditului sporeste puterea puterea productiva a capitalului si asigura un volum mare de produse. Creditul a aparut pe baza dezvoltarii productiei de marfuri corelat cu dezvoltarea schimbului (vanzarea pe credit).

Sub aspect economic, creditul reprezinta operatiunea prin care o persoana fizica sau juridica (debitor) obtine fonduri sau bunuri de la alta persoana fizica sau juridica (creditor), asumandu-si obligatia sa le restituie sau sa le plateasca la termen (scadenta). Creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici, proces caruia moneda lichida nu-i putea face fata.

In acest context, un rol deosebit de important il detin bancile. In conformitate cu legea 58/1998 (legea bancara-publicata in Monitorul Oficial nr.121 din 23 martie 1998), „banca este persoana juridica autorizata sa desfasoare, in principal, activitati de atragere de depozite si de acordare de credite in nume si cont propriu”

Cu toate ca activitatea bancilor a devenit foarte complexa, totusi esenta acestuia este mijlocirea creditului si efectuarea platilor intre agentii economici si/sau persoane fizice. Deci, bancile comerciale reprezinta institutii primitoare si distribuitoare de capital.

Creditul este „orice angajament de plata a unei sume de bani in schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precun si la plata dobanzii sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani”



(Legea bancara nr. 58/1998)

O modalitate prin care bancile realizeaza venituri este de a da cu imprumut (sau a plasa) banii depozitati. Bancii i se plateste dobanda pentru sumele date cu imprumut; rata dobanzii percepute pentru imprumuturi va fi mai mare decat rata dobanzii platite la depozite. Diferenta dintre aceste doua rate ale dobanzii se numeste marja si constituie o sursa importanta pentru venitul bancii. Deci, marja reprezinta diferenta intre rata dobanzii percepute la creditele acordate si cea acordata pentru depozitele constituite de clientii bancii.

O parte din fondurile avansate in procesul de creditare provin din capitalul propriu al banci. Nivelul capitalului este reglementat de Banca Nationala a Romaniei, corespunzator Conventiei de la Basel. O alta parte din fonduri pot fi imprumutate de la alte banci. Prin urmare, bancile trebuie sa realizeze un venit suficient de mare pentru a restitui imprumuturile asfel atrase si dobanda aferenta, pentru a-si acoperi costurile si pentru a obtine profit. Adesea bancile comerciale au in vedere taxa oficiala a scontului stabilita de banca centrala, ca dobanda de referinta in stabilirea nivelului ratei dobanzii

utilizate de ele in relatiile cu clientii. De regula, bancile stabilesc rata dobanzii pornind de la nivelul taxei scontului.

Procesul de creditare joaca un rol esential in economie. Incasand sume mici de bani de la deponenti si agregand aceste fonduri pentru a le imprumuta solicitantilor, bancile

pun la dispozitie banii necesari dezvoltarii economice. In acest proces bancile protejeaza deponentii, prin analizarea riguroasa a cererilor de creditare. Creditarea, in conditii prin care se asigura rambursarea, permite bancii sa obtina un castig pentru deponentii ei, reducand semnificativ nivelul de risc.

Creditatrea poate fi privita si ca un serviciu bancar pe care banca il ofera clientiilor care-l solicita. In economiile competitive, activitatile specifice sectorului tertiar (al serviciilor) trebuie sa se concentreze asupra nevoilor clientiilor si sa dezvolte produse si servicii pentru satisfacerea noilor cerinte ale acestora.

1.4 PRINCIPII DE CREDITARE

Economiile actuale, ca economii monetare, presupun desfasurarea unui amplu proces de creditare, ca o latura consistenta a activitatii bancare. Exista o independenta intre credit si situatia financiara a agentilor economici. In primul rand, situatia creditului reflecta starea fianciara a oricarui intreprinzator angajat in relatia de creditare. In al doilea rand, o buna sustinere financiara va genera conditii favorabile pentru obtinerea de noi credite.

a). Un principiu de baza dupa care se calauzeste intrega activitate bancara este prudenta bancara. Ca atare, bancile vor urmari ca solicitantii de credite sa dea dovada de credibilitate. Toate operatiunile de creditare si in legatura cu constiturea garantiei vor trebui consemnate in documente contractuale, din care sa rezulte fara echivoc toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.

Activitatea de creditare trebuie sa prezinte interes atat pentru banca, ce are in vedere o sporire a profiturilor obtinute din dobanzi, cat si pentru agentii economici, ce urmareste consolidarea afacerilor, si daca este posibil, obtinerea unei mai bune rentabilitati financiare, urmare a practicarii unui efect de „levier” financiar favorabil. Pe intreaga durata a creditarii, debitorul are obligatia sa puna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil, situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de creditor. Acesta obligatie apare ca o clauza dinstincta prevazuta in contractul de credite.

b). Un alt principiu care trebuie respectat este acela ca imprumuturile si scrisorile de garantie solicitate de banca, indiferent de suma, durata de rambursare, respectiv valabilitate, se acorda numai pentru destinatia stabilita prin contracte. Nerespectarea acestor conditii da dreptul bancii sa rezilieze contractul de credit si sa retraga imprumutul.

In practica bancara, persoanele fizice pot sa solicite credite daca indeplinesc o serie de criterii, cum ar fi:

• realizarea veniturilor certe si cu caracter permanent pe intreaga perioada de creditare

• garanteaza rambursarea creditelor solicitate cu venitul pe care le realizeza, precum si cu alte valori materiale

• nu inregistreaza debite restante sau alte obligatii neachitate la scadenta la data solicitarii imprumutului.

c). Principiul planificarii creditelor afirma necesitatea estimarii, cuantificarii cerintelor si potentialului de creditare a bancii, sub forma unor situatii bilantiere care cuprind resursele totale de creditare (disponibilitati si depozite, valori mobiliare, refinantari, etc) si plasamente (credite, plasamente interbancare, rezerva minima obligatorie, etc)

d). Principiul garantarii creditelor asigura bancile in ce priveste rambursarea la scadenta a ratelor din credit si achitarea dobanzii aferente. In relatiile cu debitorii, bancile sunt expuse unor riscuri, care in mod firesc impun luarea unor masuri pentru garantarea creantei. De regula, garantarea creditului se face pe baza bunurilor mobile si imobile de debit. Trebuie retinut faptul ca bancile pot acorda credit nu numai daca garantiile

costituite pot fi valorificate, ci trebuie sa se tina seama si de posibilitatile reale de

rambursare a creditului pe seama lichiditatii generate de activitatea economica. Garantiile constituie doar o sursa secundara, de protectie ofera creditului in cazul unor imprejurari neprevazute.

Din punct de vedere juridic, dupa natura lor, garantiile pot fi:

•Garantiile reale consta in afectarea un bun al debitorului in vederea asigurarii rambursarii creditelor angajate. Acest tip de garantie ofera bancii dreptul de preferinta (intaietate in recuperarea creantei) si dreptul de urmarire (poate actiona asupra bunului respectiv indiferent la cine se afla)

•Garantiile personale consta in acele mijloace juridice prin care o persoana se angajeaza in numele debitorului sa plateasca datoria in caz de insolvabilitatea a acesteia.

Toate aceste forme de garantare a creditului, pentru a fi acceptate de catre banci trebuie sa indeplineasa, urmatoarele conditii:

- sa poata fi materializate intr-un titlu inscris autentic

- bunul sa se afle in proprietatea debitorului sau girantului si sa nu fie afectate de catre alte creante

- proprietarul bunului sa aiba capacitatea de a le gira sau ipoteca

- bunurile existente anterior angajarii creditelor sa fie noi si insotite de documente de calitate

- bunurile propuse drept garantie sa aiba piata de desfacere sau potentiali cumparatori

e). Rambursarea creditelor la scadenta, ca principiu al activitatii de creditare, presupune restituirea sumelor imprumutate la termene stabilite. Fiecare agent economic angajat in relatia de creditare va negocia ti va stabili, in functie de anumite criterii, termene de rambursare pe care bancile le vor urmari sa se respecte. Are los asa zisa scadenta a creditelor. Scadenta este o data viitoare, posibila si certa la care creditul devine exigibil si trebuie rambursat.

Pot sa apara si situatii in care creditul nu poate fi rambursat la scadenta. Daca acest fenomen este generat de cauze obiective, la cererea clientilor sai, banca poate perlungi termenul de rambursare a creditelor. Totodata pot sa apara si cazuri deosebite, justificate economic, cand debitorul se confrunta cu greutati majore in rambursarea creditului. In aceste situatii la solicitarea expresa a celor in cauza, bancile pot aproba reesalonarea la plata a intregului credit, ca o masura exceptionala, inainte de declararea incapacitatii de plata si declansarea procedurii de executare silita.

Creditele nerambursate nici dupa procedura de reesalonare se vor trece din initiativa bancii in categoria „credite restante”

Pentru care se vor percepe dobanzi panalizatoare in functie de vechimea restantelor

In condiiile in care un agent economic are de achitat bancii sale diferite creante in activitatea de creditare, ordinea ca fi urmatoarea:

comisioane, taxe si speze bancare

dobanzi penalizatoare

dobanzi curente

rate credite restante in ordinea vechimii

rate din credite curente ajunse la scadenta

Aplicarea unilaterala a principiului creditarii pentru toti beneficiarii de credite creeaza posibilitatea urmaririi operative a resurselor de creditare si antrenarea acestora potrivit necesitatilor reale ale economiei.

1.5 CLASIFICAREA CREDITELOR

Diversitatea formelor sub care se manifesta creditul in economie a impus utilizarea mai multor criterii semnificative, de clasificare, in functie de care si dinsting urmatoarele:

• dupa natura economica si participantii la relatia de creditare, se remarca: creditul comercial; creditul bancar; creditul; creditul de consum; creditul obigatar; creditul ipotecar.

• dupa calitatea debitorului si a creditorului se delimiteaza: creditul acordat persoanelor fizice; creditul acordat persoanelor juridice.

• dupa calitatea debitorului si a creditorului se dinsting: creditul privat; creditul public.

• dupa scopul acordarii creditului: creditul de productie; credite de circulatie; credite de consum.

• dupa natura garantiilor: credite reale; credite personale

• dupa intinderea drepturilor creditorului: credite denuntabile; credite nedenuntabile; credite legate.

• dupa modul de stingere a obligatiilor de plata: credite amortizabile; credite

neamortizabile

• dupa termenul la care trebuie rambursat creditul: credite pe termen scurt; credite pe termen mijlociu; credite pe termen lung

Indiferent de criteriile de clasificare utilizate, se pot desprinde cateva caracteristici esentiale ale creditului, in economia contemporana:

s-au produs schimbari in destinatia creditului, in sensul ca a sporit ponderea celor speculative si a celor destinate satisfacerii nevoilor statului

se produc modificari frecvente ale nivelului dobanzii, cu scopul de a favoriza sau limita dimensiunile creditului

se remarca sporirea creditului bancar in detrimentul celui comercial

prin scontarea efectelor de comert (a cambiilor) se realizeaza impletitea creditului comercial cu cel bancar

1. Cea mai importanta clasificare, cea in functie de natura economica si participantii la relatia de creditare, se dinstinge urmatoarele forme ale creditului, de la cel comercial, pana la cel de consum.

Creditul comercial se caracterizeaza prin urmatoarele:

reprezinta creditul pe care si-l acorda agentii economici la vanzarea marfii sub forma amanarii platilor

avantajul acestei forme de credit consta in faptul ca intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa astepte momentul in care cumparatorii vor detine bani.

Se apreciaza astfel ca se accelereaza circuitul capitalului real

creditul comercial prezinta unele limite, in sensul ca orice intreprinzator va putea vinde marfa pe credit in masura in care aceasta detine rezerve de capital care sa ii permita continuarea activitatii

o limita a creditului comercial deriva din destinatia marfurilor vandute prin acest tip de credit, respectiv cei doi participanti la raportul de credit trebuie sa apartina aceluiasi sector de activitate.

Creditul comercial se manifesta sub doua forme:

a) creditul cumparator

- se manifesta sub forma platilor in avans

- aceste credite apar ca o prefinantare de catre beneficiari a produselor pe care intentioneaza sa le achizitioneze

- sunt frecvente in ramuri precum: agricultura si constructiile de locuinte

Creditul vanzator

- are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata

Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg din cele trei componente care actioneaza in acest domeniu, respectiv cea traditionala, comerciala si financiara.

Componenta traditionala reprezinta interesele comune ale participantilor in sporirea fluiditatii schimburilor si diminuarea costurilor de oraganizarea a activitatii comerciale

Componenta comerciala semnifica utilizarea creditului ca mijloc de promovare a vanzarilor.

Componenta financiara reprezinta o alta motivatie a creditului comercial si semnifica punerea la dispozitia clientului, pentru o perioada data, a unei parti din capital sub forma de marfa, pentru care plata este amanata.

In prezent, tarile dezvoltate creditele comerciale reprezinta intre 10% si 30% din datoriile intreprinderilor si reprezinta un instrument de promovare si de reducere a cheltuielilor cu plata dobanzilor. Pe baza creditelor comerciale primite se pot reduce solicitarile de credite bancare, sau se poate amplifica cifra de afaceri.. Creditul comercial antreneaza emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii, bilete la ordin) ca titluri de creanta, care prezinta avantajul scontarii la banci. In acest mod creditul comercial devine credit bancar, iar prin cedarea portofoliului de efecte comerciale de catre o banca comerciala, bancii centrale prin rescontare, se antreneaza un mecanism de emisiune de moneda centrala.

Creditul bancar

Participantii la creditul bancar sunt reprezentati, la modul general, de un agent nebancar (producatorul sau agentul economic), pe de o parte, si de banca, pe de alta.

Creditul bancar prezinta avantajul unei mai mari flexibilitati comparativ cu cel comercial, intrucat sumele disponibile pot fi orientate catre diferite forme de activitate economica

Intre creditul comercial si cel bancar exista o puternica legatura, in sensul ca uneori creditul comercial se poate transforma in credit bancar, sau acesta poate constitui suport al acordarii unui credit comercial.

Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea mai multor metode:

a) Avansuri in cont curent:

- sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casa

- nu au destinatie prestabilita si din acest motiv sunt denumite credite de trezorerie

- aceste credite nu sunt garantate prin anumite garantii, ci prin starea de bonitate a clientului.

b) Linia de credit simpla

- reprezinta nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui client, intr-un cadru prestabilit

c) Linia de credit confirmata

- semnifica suma ce poate fi acordata sub forma de credit si care este consemnata intr-un document scris, convenit de banca

d) Linia de credit revolving

- este un mecanism de creditare care presupune ca pe masura ce au fost rambursate creditele anterioare, se acorda noi credite, fara intocmirea de noi documente

e) Credite cu destinatie speciala

- sunt cele pentru costituirea de stocuri sezoniere privind materiile prime agricole, credite pentru productia de conserve, ori pentru stocarea unor materiale de constructii.

Intrucat creditul bancar constituie principala forma de manifestare a creditului in cadrul unei economii, este necesara cunoasterea dimensiunilor acestuia la nivelul intregului sistem bancar.

Creditul de consum

reprezinta vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal, de folosinta indelungata si de mare valoare (mobila, autoturisme, articole de uz casnic)

intre creditul de consum si creditul bancar exista stranse legaturi, in sensul unor raporturi de determinare

pentru plata in rate, comerciantii recurg la credite bancare

in conditii de insolvabilitate, cumparatorul este obligat sa restituie bunurile, iar uneori,in functie de clauzele comerciale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate

Creditul obligatar reprezinta resursele mobilizate de unutatile debitoare din economie, prin emisiunea de obligatiuni (titluri de valoare cu scadenta mai mare de 1 an) si plasarea acestora pe piata primara de capital

In calitate de debitor, apar o diversitate de participanti, astfel:

- Statul emite obligatiuni pe piata interna sau internationala, in vederea finantarii deficitelor bugetare sau a unor obiective de investitii de interes national, obligatiunile interne fiind o modalitate traditionala de procurare a resurselor, la care s-a apelat in decursul timpului (pentru acoperirea cheltuielilor de razboi, pentru realizarea unor asezaminte culturale ca, de exemplu Atheneul Roman). Asemenea obligatiuni nu sunt garantate propriu-zis, statul emitent garantand cu incasarile si calitatea sa de putere suverana. In cazul obligatiunilor lansate pe piata internationala, garantarea este data de situatia economico-financiara a tarii respective, stabilitatea legislativa si politica, criterii care sunt luate in considerare in notatiile acordate de catre agentii de rating (Standard and Poor's, Moody's).

- Unitatile administrativ teritoriale ale statului, respectiv primariile oraselor si municipiilor, emit obligatiuni municipale, pentru acoperirea necesitatilor de fonduri destinate finantarii unor obiective locale. Obligatiunile municipale sunt garantate cu veniturile din impozite si taxe locale pe care administratia locala le va colecta in perioada viitoare.

- Societatile de mare dimensiune si cu un anumit impact pe piata si in randul populatiei recurg la emisiunea de obligatiuni, ca alternativa la creditul bancar, acestea fiind desemnate cu termenul obligatiuni corporative. Garantarea imprumutului obligatar este realizata cu starea de bonitate a emitentului si cu veniturile viitoare ce vor fo obtinute in urma realizarii in investitiilor pe seama fondurilor procurate.

- Evolutiile din ultimul deceniu in materie de obligatiuni subliniaza emisiunile de obligatiuni realizate de persoane fizice, staruri de muzica rock sau de cinema. Aceasta din urma categorie de obligatiuni este desemnata cu termenul obligatiuni exotice, incluzand si titlurile emise de marile companii producatoare si distribuitoare de filme a caror rambursare este garantata cu veniturile din incasarile viitoare.

- In calitate de creditori, deci de cumparatori ai obligatiunilor, apar investitorii persoane fizice si cei institutionali, acestia din urma putand influenta in mod semnificativ evolutia piete. Motivatia investitorilor in orientarea catre altfel de plasamente este data de nivelul dobanzii aferente cat si de posibilitatile de tranzactionare pe piata secundara la burse de valori, prin care se valorifica diferenta favorabila de pret dintre momentul cumpararii si cel al vanzarii titlurilor.

Desi se afirma despre obligatiuni ca acestea nu prezinta riscul de nerambursare din partea emitentului, totusi obligatiunile sunt supuse riscului de variatie a ratei de dobanda, deci de evolutia ratei de dobanda pe piata, in sensul cresterii sau descresterii, indepartandu-se de rata nominala a dobanzii prevazuta in prospectul de emisiune. Din acest motiv, exista o tipologie diversa de obligatiuni care isi propun sa elimine un asemenea risc, dupa cum este cazul operatiunilor indexate si a celor cu rata variabila.

Creditul obligatar reprezinta un credit garantat cu proprietati imobiliare sub forma cladirilor (in special in mediul urban) sau de natura terenurilor (in mediul rural).

• Cunoaste mai multe forme si are o amploare deosebita in tarile dezvoltate:

credit ipotecar cu dobanda variabila

credit ipotecar cu rambursare progresiva (cu reduceri ale anuitatilor, mai mari la inceputul perioadei de rambursare)

credit ipotecar inversat, purtator de anuitati (caz in care imprumutul aduce proprietarului un venit regulat), prin care se valorifica capitalul investit si se beneficiaza de dreptul de proprietate si de uzufruct.

• Importanta creditului ipotecar provine din aceea ca permite mobilizarea capitalurilor disponibile pe termen lung

• Prin intermediul titlurilor de ipoteca sunt finantate aproximativ 60% din locuintele familiilor (de pana la 4 persoane). Exista si titluri de ipoteca prin care sunt finantate constructiile de apartamente si imobile destinate afacerilor.

• In calitate de participanti, pe aceasta piata apar societatile de asigurari, bancile comerciale, bancile mutuale, ceea ce dovedeste un interes sporit al investitiilor. Ca urmare a importantei pe care o acorda autoritatile acestui tip de credite.

In Romania, pana in anul 1999, creditul bancar nu era reglementat, singurele prevederi referitoare la ipoteci fiind cele stabilite prin Codul Civil. Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare reprezinta creditul acordat pe o perioada minima de 5 ani pentru persoanele juridice si pe o perioada de 10 ani pentru persoanel fizice, de catre institutiile financiare autorizate . Garantarea unui asemenea credit se realizeaza prin ipoteci sau privilegii asupra imobilului, pentru care se acorda creditul, prin privilegii intelegand dreptul creditorului de-a fi platit cu prioritate fata de alti de alti creditori ai imprumutatului.

Institutiile, desemntatede lege, care au dreptul de a acorda credite ipotecare sunt bancile, persoane juridice romane si straine, Casa de Economii si Consemnatiuni, Agentia Nationala de Locuinte(ANL) si fondurile ipotecare. Benefeciarii creditelor sunt persoane fizice si juridice romane, care au ca obiect de activitate: construirea, reabilitarea, consolidarea, sau extinderea imobilelor. Ca si in cazul altor forme ale creditului, bonitatea clientului ocupa un loc important. In cazul persoanelor fizice, este necesar ca nivelul ratelor de rambursat si al dobanzilor sa nu depaseasca 50% din vnituri nete ale debitorului si ale familiei acestuia. In cazul persoanelor juridice, creditul ipotecar se acorda in functie de situatia ultimului bilant de verificare lunara si a indicatorilor: lichiditatea curenta, solvabilitate patrimoniala, rata profitului, grad de acoperire a dobanzii si viteza de rotatie a activelor circulante.

In anul 2004, piata ipotecara din Romania s-a ridicat la 1,6 miliarde de euro, reprezentand 2 % din PIB, comparativ cu 44% in Europa Centrala.

2. Dupa calitatea debitorului se face distinctie intre creditele acordate persoanelor fizice (particulare) si cele acordate persoanelor juridice.

• Persoanelor fizice le se acorda urmatoarele forme de credite:

credite de trezorerie, intalnite in cazul in care bancile dau posibilitatea efectuarii unui volum de plati din contul curent care depaseste nivelul disponibilitatilor existente

credite pentru constructii de locuinte, pe termen lung, cu garantii ipotecare. Dobanda perceputa este dobanda pietei, se plateste in general la scadenta. Daca debitorul doreste si are posibilitatea sa ramburseze creditul intr-un interval de timp mai scurt, trebuie sa suporte penalitati.

credite pentru consum destinate procurarii unor bunuri care se platesc in rate. O pondere importanta detin, in cadrul acestei categorii, creditele pentru cumparaturi de automobile. Aceste credite sunt cumparate de catre banca ce le acorda, de la vanzatorul de automobile, in pachete de valori mari. In tarile cu economie de piata, exista companii financiare, aflate in proprietatea marilor companii constructoare de masini, care acorda asemenea credite, facand, astfel, concurenta puternica bancilor comerciale.

credite pentru studii se acorda pentru intretinerea studentilor si acopera ca

nivel, taxele anuale platite de acestia. Asemenea credite detin o pondere scazuta in portofoliul de credite al bancilor, datorita nivelului scazut al profitabilitatii acestora.

liniile de credite pentru cartile de credit.Utilizarea cartilor de credit ca instrumente de plata a impus ca bancile, in functie de bonitatea fiecarui client,sa stabileasca un plafon debitor pana la care sa fie onorate platile facute prin cartile de credit, chiar daca nu exista disponibil in cont.Dobanzile percepute de banca au nuveluri ridicate pentru soldurile debitoare, de unde rezulta preocuparea clientului de a-si alimenta periodic conturile.

Creditele acordate persoanelor juridice pot aparea sub urmatoarele forme:

credite de exploatare, destinate acoperirii cheltuielilor ce tin de activitatea curenta de productie si de circulatia marfurilor.

Credite de echipament(de investitii), se acorda pe termen mijlociu si lung,fiind destinate constructiilor de locuinte si de obiective industriale. Caracteristic acestor credite le este un grad mare de risc, de unde rezulta necesitatea unor calcule de actualizare si de eficienta a investitiilor.Rambursarea se realizeaza in transe regresive, cu plata lunara a dobanzilor aferente. Garantia creditului este reprezentata de investitie, la care se adauga alte valori materiale apartinand agentului economic.

creditele speciale, care se utilizeaza pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru finantarea agentilor de bursa.

creditele de mobilizare, obtinute de agentii economici in urma scontarii cambiilor.

Agentii economici beneficiaza, de asemenea, si de credite sub forma: avansurilor in cont curent si liniilor de credit confirmate, a caror prezentare s-a relizat deja.

3. Din punct de vedere al calitatii debitorului si creditorului, se face distinctia intre:

creditul privat, in care participantii la raportul de credit sunt subiect de drept

privat ;

creditul public, in cadrul caruia debitorul este reprezentat de stat, care se

imprumuta pe piata interna, pentru acoperirea deficitului bugetar.In acest caz, populatia in ansamblul sau si agentii economici apar in calitate de creditori.

4. In functie de scopul acordarii creditelor, se remarca urmatoarele categorii:

- credite de productie care pot fi: credite de exploatare, credite de investitii;

- credite de speculatie, care urmaresc valorificarea unei conjuncturi favorabile pentru consolidarea situatiei financiare a intreprinderii;

- credite de circulatie, folosite pentru acoperirea unor cheltuieli de stocare si transport al marfurilor.Se prezinta sub forma avansuri pentru marfurile vandute si neincasate.

5. Dupa natura garantiilor, se intalnesc urmatoarele forme de credite: credite reale si credite personale.

Creditele reale sunt cele pentru care garantia se prezinta sub forma de:

garantia imobiliara concretizata intr-un contract de ipoteca asupra terenului sau cladirilor. Valoarea unuei asemenea garantii este superioara marimii creditului; in cazul in care creditul nu se ramburseaza, creditorul intra in posesia garantiei pe care o valorifica, recuperandu-si suma imprumutata;

garantie mobiliara, de natura valorilor mobiliare, sau alte valori materiale.In cazul nerambursarii imprumutului, debitorul este deposedat de garantie.

Creditele personale au la baza garantii morale, care se pot prezenta astfel:

credite in alb acordate unei persoane fizice, fara nici o formalitate;

credite personale cu gaj individual, caz in care o terta persoana garanteaza rambursarea cu propria-i raspundere morala;

credite personale cu gaj colectiv, intalnite atunci cand mai multe persoane garanteaza rambursarea, cu raspundere morala.



6. Dupa intinderea drepturilor creditorului se disting trei forme ale creditului:

- credite denuntabile, care se manifesta atunci cand creditorul isi rezerva dreptul ca oricand, inainte de scadenta, sa ceara rambursarea acestui credit, cu sau fara avizarea debitorului;

- credite nedenuntabile, cand creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o sacadenta dinainte stabilita;

- credite legate,caz in care creditorul conditioneaza acordarea creditului de folosirea sa in anumite scopuri conveite cu debitorul.

7. Dupa modul de rambursare, se face distinctia intre:

- credite neamortizabile, pentru care rambursarea se face integral la scadenta;

- credite amortizabile, caz in care rambursarea se face in transe egale sau neegale, formate din rate de rambursat si dobanzi.

Modul de rambursare prezinta importanta atat pentru debitor cat si pentru creditor, intrucat in functie de acest element se poate evalua costul creditului si rambursarea imprumutului pentru debitor, precum si recuperarea creditului si obtinerea de venituri de catre creditor.Dupa cum rezulta din urmatorul exemplu acelasi credit rambursat in modalitati diferite genereaza fluxuri financiare diferite.

8. Dupa termenul de rambursare, se remarca:

- credite pe termen scurt, pe perioade care nu depasesc 12 luni.Acestea reprezinta forma curenta a creditului bancar, intrucat corespunde exigentei de lichiditate impuse bancilor;

- credite pe termen mediu, a caror durata de rambursare este de la 1 an la 5 ani, si se acorda pentru activitatea de export- import ori pentru activitatea de invedtitii;

- credite pe termen lung, a caror durata de rambursare depaseste 5 ani; se manifesta in cazul creditelor pentru constructii de locuinte si a creditelor obligatare.

CAP II. OPERATIUNI BANCARE PRIVIND ACORDAREA DE CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE LA PIRAEUS BANK

Piraeus Grup este un grup financiar puternic, cu radacinile in Grecia.

Piraeus Bank Group este astazi una din cele mai dinamice si active organizatii financiare din Grecia. Fondata in 1916, Piraeus Bank a trecut printr-o perioada in care a fost proprietatea si a fost condusa de catre Stat (1975-1991) inainte sa fie privatizata in decembrie 1991. De atunci, a crescut continuu ca marime si activitati.

Pe parcursul cresterii sale organice, Piraeus Bank a facut o serie de miscari stategice cu scopul consolidarii unei prezente puternice pe piata. Astfel, in 1998, Banca a absorbit activitatile Chase Manhattan din Grecia, a preluat controlul intereselor in Macedonia-Thrace Bank si a preluat banca specializata Credit Lyonnais Hellas.

La inceputul lui 1999, Banca a preluat Xiosbank si a absorbit activitatile National Westminster Bank Plc sin Grecia. In iunie 2000, banca si-a unificat cele trei banci comerciale din Grecia (Piraeus Bank, Macedonia-Thrace Bank si Xiosbank), o fuziune incheiata cu succes, creind astfel unul din cele trei mai mari banci din sectorul privat din Grecia. La inceputul lui 2002, Piraeus Bank a preluat Hellenic Industrial Development Bank (ETBAbank) de la Statul Grec, crescand astfel baza de capital a Grupului si cota de piata a acesteia. ETBAbank a fost absorbita cu succes de catre Piraeus Bank in decembrie 2003.

De asemenea, la inceputul lui 2002, un acord de alianta strategica pentru piata Greciei a fost semnat intre Piraeus Bank Group si Grupul international bancar si de asigurari ING Group. In implementarea acestui acord, doua joint ventures au fost incheiate in domeniul asigurarii bancare beneficiile pentru angajati si managementul proprietatilor, impreuna cu actionariatul. La inceputul lui 2005, Piraeus Bank Group, implementandu-si strategia de expansiune in pietele Europei de Sud-Est, a preluat Eurobank din Bulgaria, intarindu-si prezenta in Bulgaria, pe masura ce intra pe piata Serbiei prin preluarea Attas Bank. Astazi, Piraeus Bank conduce un grup de companii care acopera toate activitatile financiare si bancare de pe piata Greciei (banca universala).

Piraeus bank poseda expertiza de valoare in particular in ariile de retail banking, intreprinderile mici si mijlocii, piete de capital si investitii, leasing si finantarea sectorului de shipping. Aceste servicii sunt oferite prin reteaua de sucursale ale Bancii si de asemenea prin reteaua de electronica bancara a Winbank. Aceasta a fost lansata la inceputul lui 2000, ca un serviciu bancar electronic complet in Grecia, oferind un set complet de servicii privind 4 canale difrite de distributie (Internet, telefonie mobila, call center si ATM-uri). Nivelul excelent al serviciilor Winbank a atras un numar de premii si dinstinctii, in timp ce Winbank a fost singurul serviciu de e-banking din Grecia.

Piraeus Bank Group are o prezenta internationala in plina crestere, concentrata in principal in Europa de Sud-Est, dar si in centrele financiare din Londra si New Yorg. In particular, Grupul este prezent in Statele Unite prin Marathon Bank, cu sediu in New Yorg, cu 14 sucursale, in Londra cu o sucursala Piraeus Bank, in Albania prin Tirana Bank cu 38 de sucursale, in Romania prin Piraeus Bank Romania cu 70 de sucursale, in Bulgaria cu 71 de sucursale ale Piraeus Bank, in Serbia cu 36 de sucursale ale Piraeus Bank Beograd si in Egipt cu 40 sucursale ale Piraeus Bank Egipt. Recent achizitionata, banca din Ucraina functioneaza cu 86 de sucursale si 47 de puncte de vanzare.

Principalele obiective strategice ale Piraeus Bank Group sunt: cresterea cotei de piata in Grecia, si in Balcani, imbunatatirea calitatii serviciilor si satisfactiei clientilor, crearea de produse inovative, intarirea pozitiei Grupului pe piata de retail banking ti finantarea intreprinderilor mici si mijlocii, consolidarea Grupului in sectoarele management proprietatilor si asigurarilor bancare si, in cele din urma, intarirea profitabilitatii in vederea unei cresteri constante ale valorii actionarilor.

Directia fundamentala a politicii Grupului in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane se bazeaza pe un management eficient al resurselor umane, ducand la crearea unei echipe de personal bine pregatite si dedicate, capabile sa functioneze in mediul bancar competitiv al EU. La sfarsitul lui iunie 2007, Grupul avea o echipa de angajati care numara 10,227 oameni.

La sfarsitul lui iunie 2007, Piraeus Bank Group avea o retea de 574 sucursale (304 in Grecia si 270 in strainatate) iar capitalul sau se ridica la 1,884€ mn. Valoarea depozitelor clientilor si bunurile de retail se ridica la 20,735€ mn, imprumuturile se ridica la 25,547€ mn si valorile totale valoreaza 37,276€ mn.

2.1 CATEGORII DE CREDITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI

Piraeus bank ofera persoanelor fizice urmatoarele categorii de credite:

• CREDITUL PENTRU NEVOI PERSONALE

Avantaje poti:

- cheltui suma solicitata fara a fi nevoie de justificare

- obtine un credit de pana la 20.000 EUR (minus toate comisioanele), fara avans si fara garant

- beneficia de o perioada de creditare pana la 10 ani

- beneficia de credit si ca pensionar sau persoana fizica autorizata

- refinanta un credit aflat in derulare la o alta banca sau o institutie financiara

Pot beneficia de acest credit persoanele cu cetatenie si rezidenta romana si straina cu varsta minima de 21 ani si maxima de 65 ani la terminarea imprumutului

Venitul net lunar minim solicitat: 450RON sau 800 RON pentru imprumutat impreuna cu un codebitor

Gradul de indatorare:

- suma angajamentelor de plata lunare totale considerate ca valoare lunara (inclusiv angajamentele de plata la imprumutul actual considerat ca valoare lunara)sa fie mai mica de 40% din venitul lunar net total minus alte obligatii de plata lunare.

Stabilire profesionala

minim 3 luni la actualul loc de munca si minim 1 an experienta totala in munca, pentru salariati

minim1 an de activitate, pentru persoanele fizice autorizate

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din chirii si o persoana de si o persoana

de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

minim 2 ani de activitate a societatii de la care se obtin dividentele

minim 2 ani de activitate in domeniu pentru navigatori

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din contracte de drepturi de autor, contracte de management si contracte de administrare si o perioada de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

Se poate lua in considerare si venitul pe familie. In acest caz, sotul/sotia este imprumutatul solidar si va trebui sa indeplineasca aceleasi criterii ca si imprumutatul.

Veniturile acceptate sunt: salariile, pensii, venituri din activitati independente, venituri ale asociatilor, venituri ale navigatorilor, venituri obtinute din contracte de cesiune de drept de autor, contracte de management sau contracte de administrare.

Documente necesare

cererea si contractul de credit

copie dupa actul de identitate

copie dupa certificatul de casatorie

declaratie de acord

Documentele doveditoare ale veniturilor:

salariati: copia cartii de munca/ a contractului individual de munca (+actul aditional cu ultima modificare de salariu)

pensionari: cuponul de pensie pe luna curenta sau precedenta, copia deciziei de pensionare

Conditii de acordare

Valoarea creditului :-minim 150 € in cazul creditelor pentru nevoi personale

-maxim 500 €in cazul creditelor acordate pentru refinantare

-maxim 20,000€

Moneda creditului: RON, EUR, CHF

Perioada de acordare: -minim 6 luni

-maxim 5 ani daca suma contractata este mai mica de 5000 EUR

-maxim 10 ani daca suma contractata este mai mare de 5000 EUR

Conditii de refinantare

vachimea creditului care urmeaza sa fie refinantat sa fie de minim 3 luni la data cererii de credit

clientul nu trebuie sa aiba restante la creditul ce urmeaza a fi refinantat

clientul nu trebuie sa aiba restante peste cele acceptate de banca, in intregul istoric de creditare

• CREDITE IPOTECARE se pot acorda persoanelor juridice romane care au ca obiect de activitate construirea, reabilitatea, consilidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativa, industriala sau comerciala, precum si persoanelor juridice romane carea doresc sa construiasca locuinte de serviciu sau de interventie pentru salariatii lor, cat si persoanelor fizice care doresc sa-si dobandeasca o locuinta.

Avantaje, poti

finanta cumpararea unui imobil

finanta construirea unui imobil

finanta modernizarea unui imobil

controla mai bine cheltuielile datorita ratei lunare egale din primul an (pentru

euro 5.8% dobanda fixa in primul an).

Venitul net lunar minim solicitat este de 300 EUR, pentru venituri nete mai mici de 300 EUR se solicita un Garant

Gradul de indatorare:

- suma angajamentelor de plata lunare totale considerate ca valoare lunara (inclusiv angajamentele de plata la imprumutul actual considerat ca valoare lunara)sa fie mai mica de 40% din venitul lunar net total minus alte obligatii de plata lunare.

Stabilire profesionala

minim 3 luni la actualul loc de munca si minim 1 an experienta totala in munca, pentru salariati

minim1 an de activitate, pentru persoanele fizice autorizate

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din chirii si o persoana de si o persoana de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

minim 2 ani de activitate a societatii de la care se obtin dividentele

minim 2 ani de activitate in domeniu pentru navigatori

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din contracte de drepturi de autor, contracte de management si contracte de administrare si o perioada de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

Venitul net considerat este venitul personal sau pe familie (sot/sotie solicitant, mama/tata si copiii solicitantului care locuiesc si gospodaresc impreuna cu solicitantul). Sunt acceptate ca venituri din activitati independente, chirii, dividende, salarii/pensii din stainatate, diurne pentru personalul diplomatic si personalul navigant (aerian, maritim-numai ofiteri, soferi-numai de curse internationale), norma de hrana pentru personalul care desfasoara activitatea in institutiile publice, ale sectorului de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala.

Conditii de acordare

Creditul este destinat pentru finantarea cumpararii/construirii/modernizarii de imobile/refinantarea de credite ipotecare. Garantia de baza o constituie ipoteca asupra obiectului finantat.

Suma creditului: -minim 5000 EUR

-numai exista plafon maxim

Avansul minim este de 20%, limita de finantare maxima de 75% din valoarea investitiei, se acorda in RON, EUR sau CHF, cu perioada de creditare de maximum 30 ani pentru cumparare sau constructie si maximum 10 ani pentru modernizare.

Garantii-ipoteca de rang I asupra imobilului si alte garantii acceptate de banca, daca este necesar.

Conditii de refinantare

perioada de creditare maxima: 30 ani

vachimea creditului care urmeaza sa fie refinantat sa fie de minim 3 luni la data cererii de credit

clientul nu trebuie sa inregistreze restante la creditul ce urmeaza sa fie refinantat

clientul nu trebuie sa inregistreze restante peste cele acceptate de banca in intregul istoric de creditare

Rmaburasarea se face in rate lunare egale.

Dobanzi si comisioane

• fixa in primele 12 luni

RON

EUR

CHF

• dupa primele 12 luni variabila si revizuibila la fiecare 3 luni in functie de indicele de referinta ROBOR la 3 luni/EURIBOR la 3 luni/LIBOR pentru CHF la 3 luni si marja bancii

Comision de acordare

1,5% aplicat la valoarea imprumutului, min100EUR

Comision de rambursare in avans

• 4%, aplicat la suma rambursata in avans, min 100 EUR, pentru primii 5 ani

• 2%, aplicat la suma rambursata in avans. Min 100 EUR, dupa primii 5 ani

• CREDITUL AUTO

Avantaje, poti:

obtine masina visurilor tale fara garant daca depui un avans de 25% din valoarea ei

obtine un credit mai mare utilizand si venitul sotului sau sotiei

beneficia de o perioada de creditare de pana la 7 ani la autoturisme noi/6 ani la autoturisme second hand

obtine un autoturism si ca pensionar

obtine credit si pentru autoturisme second hand de la dealerii autorizati

Conditii de acordare

Valoarea creditului:

minim 3000 EUR (echivalent in RON)

maxim 50000 EUR (echivalent in RON) in cazul autoturismelor noi

maxim 25000 EUR (echivalent in RON) in cazul autoturismelor second hand

Avans minim:

minim 15% din pretul de achizitie pentru autoturisme noi in cazul in care se aduce un garant

minim 25% din pretul de achizitie pentru autoturisme noi in cazul in care nu se aduce un garant

minim 25% din pretul de achizitie pentru autoturisme second-hand

Se acorda in RON/EUR cu o perioada de creditare de minim 6 luni si maxim 84 luni pentru autoturismele noi/maxim 72 luni pentru autoturisme second-hand

Conditii suplimentare pentru masinile second-hand: vechimea masinii poate fi de maxim 4 ani si vechimea masinii plus durata imprumutului nu poate depasii 7 ani

Garantii:

-garant in cazul mainilor noi la care se depune un avans intre 15-25% din valoarea masinii

-asigurare full CASTRO, avand ca beneficiar Banca

Se poate rambursa in rate lunare egale formate din principal si dobanda, comisionul de rambursare este de 1% din suma rambursata in avans, minim 50EUR (echivalent RON). Ca rambursare in avans solicitarea poate fi realizata oricand pe parcursul perioadei de creditare, suma minima care va fi rambursata in avans reprezinta echivalentul a doua rate lunare

Documente necesare:

cererea de credit

declaratie acord

actul de identitate, copie si original

contractul de imprumut

in cazul in care imprumutatul are credite/alte obigatii deja angajate se vor solicita contractele de credit si graficele de rambursare aferente, precum si dovada achitarii ultimei rate (dupa caz)

documente privind obiectul finantat

copie dupa factura fiscala/ factura pro-forma/ contractul de vanzare- cumparare

Documente privind obiectul finantat:

copie dupa chitanta/ ordinul de plata care dovedeste plata avansului

originalul Cartii de identitate a masinii

copia Certificatului de imatriculare

originalul politei de asigurare FULL CASCO

• CREDITUL CARTIER este un imprumut de tip punte, destinat finantarii de proiecte rezidentiale de dimensiuni relativ mici realizate de persoane fizice, imobilele construite urmand afi vandute la finalizare, iar sumele astfel obtinute constituind chiar sursa principala de rambursare a creditului.

Avantaje, poti:

sa-ti contruiesti propriul tau cartier, mai ales daca ai investit deja intr-un teren

sa-ti reduci considerabil contributia proprie la realizarea proiectului, pentru ca terenul poate constitui un avans pentru imprumut

decide chiar tu daca vrei sa platesti lunar dobanda sau amana achitarea acesteia pana la sfarsitul perioadei de creditare

obtine o valoare mai mica a creditului

Acest credit se acorda pentru suma minima de 5000EUR. Limita de finantare este de 75% din valoarea garantiilor constituite(teren si constructii viitoare),in cazul in care dobanda se plateste lunar si 60% din valoarea garantiilor constituite (teren si constructia viitoara), in caazul in care dobanda se plateste la maturitate

Avansul este de 25%-terenul poate fi considerat parte a avnsului. Perioada de creditarea este egala cu perioada proiectului de executie a constructiei

Documentele necesare:

cererea si contractul de credit

copie dupa actul de identitate

copie dupa certificatul de casatorie

declaratie acord

adeverinta de venit (copie a cartii de munca/ a contractului individual de munca+actul aditional cu ultima modificare de salariu)



cuponul de pensie pe luna curenta sau precedenta si copia deciziei de pensionare (pentru pensionari)

• CREDITUL SPATIOS este imprumut de tip punte, destinat finantarii schimbarii locuitei actuale cu una superioara valoric. Rambursarea creditului se poate realiza din veniturile obtinute din vanzarea locuintei detinute in prezent de imprumutat.

Avantaje, poti:

sa-ti cauti locuinta dorita in ritmul tau, stiind deja ca ai asigurate resursele necesare cumpararii acesteia

obtine o valoare mai ridicata a creditului, chiar platind sume lunare mai mici

sa ramai in continuare proprietarul locuintei aduse in garantie

hotari sa-ti prelungesti perioada de creditare pana la 30 de ani, in cazul in care la maturitate nu dispui de resursele necesare rambursarii creditului intr-o singura transa

folosii chiar banii obtinuti din vanzarea locuitei detinute in prezent pentru rambursarea creditului obtinut

Pot beneficia de acest credit persoanele cu cetatenie si rezidenta romana si straina cu varsta minima de 18 ani la inceputul imprumutului si maxima de 65 ani la terminarea imprumutului

Venitul net lunar minim solicitat: 300€, pentru veniturile nete mai mici de 300€ se solicita un Garant, dupa caz.

Gradul de indatorare:

- suma angajamentelor de plata lunare totale considerate ca valoare lunara (inclusiv angajamentele de plata la imprumutul actual considerat ca valoare lunara)sa fie mai mica de 40% din venitul lunar net total minus alte obligatii de plata lunare.

Stabilire profesionala

minim 3 luni la actualul loc de munca si minim 1 an experienta totala in munca, pentru salariati

minim1 an de activitate, pentru persoanele fizice autorizate

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din chirii si o persoana de si o persoana de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

minim 2 ani de activitate a societatii de la care se obtin dividentele

minim 2 ani de activitate in domeniu pentru navigatori

minim 3 luni de obtinere a veniturilor din contracte de drepturi de autor, contracte de management si contracte de administrare si o perioada de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

Se poate lua in considerare si venitul pe familie. In acest caz, sotul/sotia este imprumutatul solidar si va trebui sa indeplineasca aceleasi criterii ca si imprumutatul.

Veniturile acceptate sunt: salariile, pensii, venituri din activitati independente, venituri ale asociatilor, venituri ale navigatorilor, venituri obtinute din contracte de cesiune de drept de autor, contracte de management sau contracte de administrare.

Acest credit se acorda pentru o suma de 5000 EUR sau echivalent RON,CHF. Limita de finantare este de 75% din valoarea garantiilor constituite, in cazul in care dobanda es plateste lunar si 60% din valoarea garantiilor constituite, in cazul in care dobanda se plateste la maturitate. Perioada de creditare maxima de 24 luni, la maturitate exista posibilitatea prelungirii perioadei de creditare pana la 360 de luni, cu conditia rambursarii imprumutului in rate lunare egale.

2.2. ANALIZA ACORDARII CREDITELOR

Dupa cum rezulta din analiza bilantului bancar, principala operatiune de activ o reprezinta creditarea.

Acordarea unui credit comporta 5 faze:

a) analiza dosarului de creditare

b) decizia de acordare a creditului

c) acceptarea clientului

d) acordarea efectiva a creditului

e) supravegherea creditului si solutionarea cazurilor de contencios

Atunci cand nevoile formulate de client si propunerea bancii se manifesta o diferenta, in sensul ca banca ofera mai putin decat doreste clientul, in acest caz clientul trebuie sa-si revizuiasca proiectul in functie de noile propuneri, acceptandu-le sau refuzandu-le

Analiza dosarului de creditare

Analiza dosarului de creditare comporta atat analiza debitorului si a proiectului intocmit, precum si a garantiilor prezentate de acesta

Studierea comportamentului debitorului- acest studiu vizeaza cunoasterea trecutului financiar al acestuia, respectiv in ce masura si-a onorat corect obigatiile referitoare la imprumuturile anterioare. Obtinerea de informatii referitoare la client este posibila, in unele tari, prin existenta unor fisiere publice sau unor organisme private, care pot oferi informatii cu privire la situtia unei intreprinderi sau alteia

Pentru persoanele fizice s-a generalizat practica fisierelor, care pot fi pozitive (pentru clientii buni platitori) si negative (pentru clientii cu incidente de plati)

Experienta demonstreaza ca inscrierea unui client in fisierul negativ antreneaza, aproape in mod sistematic, respingerea cererii de creditare.

O alta posibilitate de obtinere a informatiilor cu privire la debitor consta in adresarea catre alti „bancheri” ai solicitantului de credite, aceasta fiind o solutie mai putin eficienta, datorita gradului sporit de generalitate al raspunsului.

In ceea ce priveste persoanele fizice, trebuie calculat venitul disponibil, pornind de la informatiile colectate pe baza unor anchete sau pe baza unor acte precum: fisa de

salarizare, instiintarile fiscale, fisa alocatiilor familiale. Personalitatea si „competentele”

persoanelor fizice debitoare reprezinta elemente pe care bancherul trebuie sa le ia in

considerare, atunci cand analizeaza dosarul de credit.

Referitor la analiza proiectului de investitii, este evaluat prin analiza valorii bunului, precum si a proiectului economic care sustine cumpararea

Atunci cand banca estimeaza ca se prezinta un proiect mai mult sau mai putin riscant, capacitatea de rambursare si situatia financiara a debitorului trebuie sustinute cu garantii suplimentare. In general, pentru achizitia de locuite, garantia se prezinta sub

forama unei ipoteci asupra bunului respectiv

Aversiunea fata de risc a bancherilor este diferita de la o tara la alta. Atfel, in fiecare tara, exista tendinta de a-i prezenta pe bancheri ca avand o aversiune infinita fata de risc. Bancherii anglo-saxoni au incredere sporita in intreprinderi, dar si exigentele lor in materie de fonduri proprii sunt foarte ridicate. In schimb in SUA, exigentele sunt foarte riguroase numai daca situatia financiara a intreprinderii lasa de dorit. O alta diferenta, intre functionarii bancari americani si cei europeni, consta in rapiditatea deciziilor. Cel mai adesea in Europa, cererile de credit treneaza una-trei luni, inainte de adoptarea deciziilor. Tacerea bancherului ascunde, in general refuzul solicitarii, ceea ce antreneaza un adevarat handicap pentru solicitanti; un raspuns negativ, rapid, nu este niciodata greu, dar dupa doua luni el poate deveni catastrofal.

Decizia de adoptare a creditului

In cazul particularilor, decizia este adoptata, fara cazuri exceptionale, la nivel local, de catre un decident care a primit delegatie pentru o astfel de operatiune. Orice acordare a creditului este un act de gestiune, iar fiecare banca cauta sa-si majoreze produsul net bancar, putand face acest lucru in diverse moduri, pe diferite piete corespunzatoare activitatilor pe care le practica. Pe piata creditelor acordate persoanelor fizice, majorarea produsului net bancar se realizeaza prin majorarea dobanzilor percepute

Pe baza documentatiei si a informatiilor primite de la solicitanti banca va intocmi scoring-ul si va aprecia daca solicitantul este in masura sa asigure rambursarea si garantarea imprumutului si a dobanzilor aferente

Pentru clientii care pe baza scoring-ului au rating-ul de credit cuprins intre 4 si 5 nu se pune problema acordarii de credite de catre banca. Pentru restul clientilor (cu rating-ul 1,2 si 3) punctajul obtinut constituie un prim element, dar nu singurul, in luarea deciziei de creditare, care trebuie fundamentata corespunzator.

Analiza documentatiei presupune din partea parcurgerea, in principal a urmatoarelor faze:

incadrarea solicitarii in criteriile si conditiile specifice categoriei de credit in functie de destinatia ce urmeaza a fi data imprumutului

determinarea capacitatii de rambursarea imprumutatului, a creditului si dobanzilor aferente

Volumul creditului posibil de contractat se determina ca diferenta intre pretul cu

amanuntul a bunurilor care se procura din credite, valoarea bunurilor imobiliare (locuinte,

terenuri) sau cheltuielile ce se vor efectua si suma constituita din surse proprii, reprezantand avansul minim stabilit

Concluziile rezultate din analiza situatiei economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizeaza activitatile clientului, respectiv a scoring-ului, a evaluarii riscului creditului, a aspectelor nefinanciare precum si privitoare la garantii, sunt sistematizate de banca in referatul de credit. Referatul de credit intocmit la nivelul unitatilor bancare cuprind rubrici special rezervate pentru completare, verificare, avizare, aprobare de catre persoanele cu atributii in domeniul creditarii, de la primul nivel pana la cel mai inalt nivel de competenta.

Dupa insusirea de catre seful compartimentului de creditare a referatului de credit, care in mod obligatoriu va cuprinde anterior si viza unui evaluator pentru garantii

propriu-zise sub forma activelor imobilizate, aceasta se prezinta spre examinare

Comitetului director unitatii bancare teritoriale.

Creditele de valori mari, care depasesc competenta de aprobare a unitatilor teritoriale ale bancilor se inainteaza impreuna cu intreaga documentatie spre analiza si aprobare Directiei de credite din centrala bancii respective

Comitetul de credite analizeaza si aproba sau avizeaza referatele privind acordarea de credite, eliberarea de scrisori de garantie si alte angajamente in favoarea clientelei care depasesc competenta stabilita sucursalelor judetene.

Determinarea creditelor

In cazul analizei economico.financiare a activitatii clientilor si a bonitatii acestora, bancile urmaresc existenta capacitatii de rambursare a imprumutatilor pe intreaga perioada de creditare si incadrarea volumului total al creditelor si dobanzilor aferente in posibilitatile de rambursare ale acestora

Bancile nu acorda clientilor lor credite care depasesc capacitatea de rambursare a acestora

Analiza aspectelor nefinanciare este, de asemenea, foarte importanta in evaluarea pozitiei agentilor economici, vizand credibilitatea clientilor, marcata in primul rand de calitatile morale si profesionale ale managerilor agentilor economici solicitanti de credite

In analiza aspectelor nefinanciare se va tine seama de o serie de factori specifici care opereaza atat in mediul intern al afacerii, cat si in exteriorul acesteia:

• Factorii interni se structureaza astfel:

managementul

activitatea agentului economic

strategia

• Factori externi, cei mai importanti sunt:

caracteristicile domeniului de activitate, competitivitatea

nivelul profitabilitatii, gradul de tehnologizare

strategiile viitoare in domeniul de activitate

impactul cadrului legislativ asupra agentului economic

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU PRELUNGIREA LINIEI DE CREDIT

Bilet la ordin+act aditional

Polita de asigurare pentru prelungire

Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor

Certificat constatator la zi

Certificat fiscal pentru plata datoriilor la bugetul statului

Copiile OP-urilor pentru care s-au platit toate datoriile

Note contabile, incasare, comisioane pentru prelungire

Aviz de legalitate pentru aprobare si pentru perlungire

Aprobare pentru perlungire

Propunere

Company`s memorandum

Credit analiza

Indicatori

Calculul vitezelor de rotatie, rulaj

Rulaj pentru contul deschis la Piraeus Bank (verificare)

Consultare CRB si CIP

Balanta august 2006 si bilant

Lista furnizorilor la august 2006

Balanta si bilant la iunie 2006

Balanta si bilant la decembrie 2005

Cerere de credit

CONCLUZII

Sistemul bancar reprezinta una din cele mai importante verigi ale economiei de pe piata bazata pe libera initiativa si concurenta. Stabilirea unei economii nationale este in legatura directa cu stabilirea sistemului bancar national. Tocmai de aceea bancile terbuie sa reduca riscul activitatiilor si proceselor bancare care ar putea genera pierderi.

Economia in tranzitia tarii noastre a demonstrat foarte multe cazuri in care bancile au disparut de pe piata datorita unor diversi factori printre care unul dintre cele mai importante il reprezinta masurile inadecvate ce au fost luate in calculul riscului bancar. De aceea pentru consolidarea activitatii si obtinerea de rezultate economico-financiare superioare bancile trebuie sa isi canalizeze efortul pentru:

reactualizarea normelor de creditare si gestionarea riscului si interpretarea acestora din punct de vedere juridic

asigurarea permanenta a echilibrului intre resursele de creditare si plasamente

cunoasterea in teritoriu a normelor metodologice de evaluarea bunurilor ce constituie garantia creditarii

reanalizarea tuturor dosarelor neperformante pentru gasirea solutiilor de recuperare a creditului

instruirea periodica a personalului pentru aplicarea unitara a normelor de lucru

In ceea ce priveste obiectivul de diminuare a riscului din cadrul activitatii desfasurate experienta bancara impune cu stringenta implementarea si generalizarea unor modalitati eficiente de atenuare, dar mai intai, preintampinarea riscului

Evitarea si minimizarea riscului se realizeaza prin luarea unei decizii si gasirea unor tehnici juridice mai coerente

Minimizarea riscurilor suportate de catre banca contribuie la minimizarea pierderilor inregistrate de catre banca si maximizarea rentabilitatii acesteia.

Controlul si evaluarea riscului se poate realiza in conditiile in care exista un personal calificat superior in domeniu cu experienta, care insa sa nu devina un obstacol pentru creditarea agentilor comerciali, motorul economiei contemporane.

BIBLIOGRAFIE.

Nicolae Dardac, Teodora Barbu- Moneda, Banci si Politici Monetare, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 2006

Vasile Dedu- Management bancar, Ed. Sildan, 1996

Institutul Bancar Roman- Creditarea agentilor economici, Ed. Lumina Lex, Buc. 2003

Gheorghe Manolescu- Bani si Credit, Ed Fundatia Romania de Maine,Buc,2004

Gheorghe Manolescu-Moneda si Credit, Ed. Fundatia Romania de Maine,Buc. 2006

Ilie Mihai- Tehnica si managementul operatiunilor bancare, Ed. Expert, Buc. 2006

Ilie Mihai- Management finaciar bancar, Ed. Fundatia Romania de Maine,Buc. 2007

Victor Stoica, Petre Deaconu- Bani si Credit, Ed. Economica, Buc.2003

www.piraeus.ro



Nicolae Hoanta, Bani si Banci, Ed. Economica

Gheorghe Manolescu, Moneda si Credit, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc. 2001, pag. 77-79

Nicolae Dardac-Teodora Barbu, Moneda, banci si politici monetare, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 2006, pag. 158

Gheorghe Manolescu, Moneda si Credit, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc. 2001, pag. 77-79

Institutul Bancar Roman, Creditarea Agentilor Economici, Ed. Lumina Lex, Buc. 2003, pag. 4

Vasile Dedu, Management Bancar, Ed. Sildan, Suceava 1996, pag. 423

Gheorghe Manolescu, Bani si Credit, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc. 2006, pag.126

Nicolae Dardac-Teodora Barbu, Moneda, Banci si Politici Monetare, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc.2006, pag.160

www.piraeusbank.ro

Ilie Mihai, Management financiar-bancar, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc. 2007, pag. 87

Nicolae Dardac-Teodora Barbu, Moneda , Banci si Politici Monetare, Ed. Didactica si Pedagogica, Buc. 2006, pag. 231

Ilie Mihai, Tehnica si Managementul operatiunilor bancare, Ed. Expert, Buc. 2006, pag. 187






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2022
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site