Continutul economic al finantelor (sfera finantelor)

Continutul economic al finantelor (sfera finantelor)

Din defintiile date mai sus finantelor, rezulta ca finantele nu se confunda cu banii, categoria economica a banilor fiind mai extinsa decat cea a finantelor. Altfel spus, toate relatiile financiare sunt si relatii banesti, in timp ce nu toate relatiile banesti sunt si relatii financiare. Cu alte cuvinte, folosirea banilor presupune si relatii intre diferite entitati care nu sunt relatii financiare. In acest sens, trebuie aratat ca prin repartitie, in afara de formarea veniturilor financiare (destinate actiunilor publice si afacerilor private), se formeaza si venituri nefinanciare (consumate in scop persoal). Pe de alta parte, repartitia se realizeaza atat in bani, cat si in natura (chiar daca pe o scara redusa), or finantele, prin definitie, imbraca obligatoriu forma baneasca. Finantele constituie asadar o categorie economica care exprima relatii social-economice, exprimate in forma baneasca, relatii care descriu formarea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti la dispozitia firmelor (agentilor economici), populatie si stat.

Finantele pot fi analizate si ca sistem alcatuit din :

relatii economice, in expresie baneasca, ce exprima un transfer de resurse financiare (relatii financiare) ;

fonduri sau resurse financiare ce se constituie in economie;

planuri financiare ce reflecta anumite procese prevazute a se produce in economie, in cursul unei perioade de timp determinate ;

institutiile ce participa la organizarea relatiilor financiare, la constituirea si distribuirea fondurilor sau resurselor financiare, la elaborarea, executarea si controlul planurilor financiare.

Prin definitie, finantele au o anumita menire de infaptuit, aceea de a mobiliza si aloca resursele banesti necesare sustinerii actiunilor publice si a afacerilor private. Aceasta menire se realizeaza prin operatii de repartitie financiara, iar obiectul principal al acestei repartitii este produsul intern brut.

In procesul repartitiei produsului national brut se realizeaza anumite raporturi, relatii social - economice sau operatiuni sub forma baneasca. Prin intermediul acestor relatii (operatiuni) se infaptuieste repartitia produsului national brut intre agentii economici, populatie si stat. Aceste relatii prin mijlocirea carora se constituie, se reapartizeaza si se folosesc fondurile banesti sunt relatii financiare sau finante.

Pentru ca o operatiune (relatie) baneasca sa apartina finantelor ea trebuie sa indeplineasca in mod obligatoriu si cumulativ trei conditii :

1) sa aiba loc un transfer valoric de resurse banesti sau de putere de cumparare ;

2) resursele sa fie destinate finantarii actiunilor publice sau afacerilor private ;

3) transferul trebuie sa se faca obligatoriu fara echivalent sau fara contraprestatie imediata, dar se poate realiza cu titlu definitiv si gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu plata unei dobanzi.

Asadar, pentru o delimitare mai precisa intre notiunea de bani si cea de finante, trebuie precizat ca numai acele relatii banesti sunt finante care constituie un transfer de produs national brut, si nu o schimbare a formei valorii. Acest transfer are loc intre agenti economici, populatie si stat cu scopul de finantare, de achitarea unor obligatii, acordarea de subventii etc. Rezulta ca exista si relatii banesti care nu sunt relatii financiare ca, de exemplu : vanzarea-cumpararea de marfuri si servicii, plata salariilor etc.

Desi sunt unele pareri ca relatiile de credit n-ar trebui incluse in cadrul relatiilor financiare, noi opinam ca ele sunt relatii financiare, deoarece prin creditare se constituie relatii prin care agentii economici se finanteaza in vederea sustinerii activitatii proprii si, pe aceasta cale, asigura furnizarea de fonduri banesti catre alti agenti economici si stat, in cadrul realtiilor financiare cu acestia.

Transferul de natura financiara genereaza modificari in patrimoniu partenerilor. El afecteaza nu numai forma sau structura fondurilor acestora, ci insasi marimea lor. Are loc astfel o sporire a resurselor beneficiarului si o diminuare a acestora la platitor. Acest gen de operatii financiare apar :

intre persoanele fizice si juridice, pe de o parte, si stat, pe de alta parte, atat cu ocazia platii impozitelor si taxelor la bugetul statului, cat si cu prilejul finantarii actiunilor publice de care beneficiaza, direct sau indirect, si platitorii de impozite si taxe (contribuabilii) ;

intre banci si clientii lor, atat cu prilejul atragerii unor resurse banesti temporar disponibile, cat si in procesul acordarii si rambursarii imprumuturilor ;

intre posesorii de fonduri si solicitatorii de fonduri, prin intermediul pietei financiare ;

intre institutiile de asigurari si clientii lor, cu prilejul incasarii primelor de asigurare si al platii despagubirilor si sumelor asigurate ;

intre participantii la diferite forme de asigurare si protectie sociala si institutiile ce administreaza astfel de fonduri, cu prilejul incasarii contributiilor si a platii indemnizatiilor cuvenite beneficiarilor etc.

Natura si conditiile transferului depind, mai ales, de felul nevoilor ce urmeaza a fi acoperite. Practica financiara a consacrat, din acest punct de vedere, doua tipuri de transfer :

transferul cu titlu definitiv si gratuit, atunci cand resursele sunt destinate acoperirii unor nevoi permanente sau sustinerii consumului definitiv (in acest caz sunt angajate fondurile statului indreptate spre institutiile publice sau agentii economici privati subventionati in anumite imprejurari de catre stat) ;

transferul cu titlu temporar, rambursabil si cu dobanda, atunci cand nevoile sunt temporarea (in acest caz sunt antrenate resursele de creditare indreptate spre solicitatorii de credite).

Suntem acum in masura sa clarificam continutul economic al finantelor. El consta, deci, in primul rand, in relatiile banesti prin care agentii economici si statul se finanteaza, iar in al doilea rand in relatiile prin care agentii economici, populatia si statul isi onoreaza obligatiile contractuale sau cele prevazute in lege. Aceste relatii banesti care presupun transferuri de bani pot fi rambursabile (ca in cazul finantarii agentilor economici, cu exceptia subventiilor primite de la stat) sau nerambursabile (in cazul impozitelor platite statului). De asemenea, o alta caracteristica a lor este ca transferurile pot fi efectuate cu asigurarea unui echivalent sau contraprestatie (cazul finantarii agentilor economici) sau fara echivalent direct si imediat (cazul platii impozitelor catre stat).

Din continutul economic al finantelor, adica natura fondurilor gestionate, deriva carecterul privat sau public al acestora. Astfel, finantele private se refera la gestionarea fondurilor private din economie, iar finantele publice se refera la banii publici (cei procurati din impozite si taxe si din imprumuturi de stat).