Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Creditul agricol

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




EVOLUTIA FORMELOR DE CREDITARE A AGRICULTURII PANA IN ANUL 1989




In Romania, creditul agricol are o vechime de circa 120 de ani. Inainte de razboi formele predominante au fost creditul funciar si creditul agricol. Creditul funciar era atribuit pe termen lung pentru achizitionarea de terenuri, imbunatatiri funciare etc Creditul agricol s-a folosit pentru investitii in achizitioanarea de obiecte, masini si unelte (credit pe termen lung) si pentru nevoile productiei (credit pe termen scurt). In cazul creditului funciar, bunurile achizitionate constituiau garantie pentru creditor (ipoteca), de aceea purta numele si de credit ipotecar. In cazul creditului agricol pentru investitii, garantia creditului se numea gaj.

Denumirea de credit agricol avea o arie larga de utilizare in perioada antebelica si intrucat viza activitatile economice din mediul rural era utilizat si sub denumirea de credit rural. In perioada antebelica, creditul agricol era acordat de catre 3 tipuri de institutii: banci particulare, institutii de stat si societatide credit. Bancile particulare acordau credite marilor proprietari. Institutia de stat care asigura creditarea agriculturii intr-o anumita perioada a fost Banca Nationala care a sprijinit acest sector prin credite, inlesniri, rescontari, preluarea datoriilor unor agricultori, institutii de credite ale statului organizate la nivelul unor judete (Case de Credit judetene). Societatile si asociatiile de credit rural sau agricol au cunoscut o larga dezvoltare in tara noastra (Credit Funciar Rural, cooperative locale sau banci populare etc) Un rol important in organizarea, functionarea si sprijinirea creditului agricol l-a jucat Banca Nationala care a contribuit la crearea institutiilor de credit agricol, inclusiv a Institutului National de Credit Agricol, la organizarea si reorganizarea cooperatiei, la constituirea fondurilor unor banci agricole sau care serveau interesele agriculturii. Creditul agricol in perioada antebelica avea ca obiectiv dezvoltarea pietei.

Dupa 23 august 1944, a inceput un proces de restrangere si unificare a aparatului bancar, fiind primul pas catre organizarea unui sistem banesc centralizat sub controlul total al statului. Forma cea mai des utilizata de catre Banca Nationala pentru sprijinirea agriculturii a fost acordarea de credite de refinantare, prin punerea la dispozitia bancilor specializate pentru agricultura a unor fonduri ce apartineau fie in mod nemijlocit acestei institutii, fie ca ea se constituia in garanta unor astfel de credite. De cele mai multe ori, fondurile eliberate de Banca Nationala pentru creditarea agriculturii proveneau din emisiunea de bancnote (banca asigurand acoperirea acestora fie in aur, fie in alte valori) si din disponibilitatile banesti ale economiei si ale tezaurului. Dupa etalizare insa, Banca Nationala si-a restrans activitatea in mod substatial aceasta reducandu-se la creditarea industriei si agriculturii. Acesta acorda credite agriculturii in vederea achizitionarii de produse agricole si procurarii de materii prime.

Pentru agricultura, Banca Nationala a hotarat sa ramana cate o singura banca agricola in fiecare judet. Aceste banci aveau dreptul sa acorde credite producatorilor agricoli beneficiind de rescont de la Banca Nationala (credite de refinantare). Au fost desfintate bancile specializate pentru agricultura, si anume: Creditul Funciar Rural si Creditul National Agricol, inpreuna cu toate sucursalele si filialele lor. Banca Nationala a preluat prin agentiile sale teritoriale toate operatiunile de creditare a agriculturii. Bancile care finantau alte sectoare au fost desfintate pe parcurs ori s-au autodizolvat.

Ca urmare, la 11 iunie 1948 cand s-a facut nationalizarea, pe lista nationalizarii a fost trecuta doar o singura banca si anume Societatea Nationala de Credit Industrial. Creditele acordate producatorilor agricoli individuali erau de volum foarte redus si se limitau in special la taranii impropietariti prin reforma agrara din 1945.

Dupa 1949, creditele au inceput sa fie eliberate in functie de normativul mijloacelor circulante. Pentru agricultura, normativul era, de regula, stabilit sub necesitatile anuale, diferenta fiind acoperita din credite bancare. Principale obiective ale creditarii erau aprovizionarile cu materii prime si bunuri diverse, precum si plata lucrarilor agricole.

In perioada 1952-1958 s-a instituit creditarea pe obiective distincte si in functie de specificul fiecarui sector economic. In 1954 a luat fiinta Banca Agricola, care treptat a extins sfera creditarii agriculturii de la plata furnizorilor pentru sectorul de stat la credite pentru contractarea produselor agricole de la cooperativele agricole. La 1 ianuarie 1961 Banca Agricola a fost desfiintata si s-a instituit un sistem de creditare excesiv centralizat.

In 1968 s-a creat Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara care indeplinea functii, sarcini si atributii complexe, intre care si controlul multilateral asupra modului de constituire a fondurilor fixe si mijloacelor circulante si acoperirea financiara a acestora in obtinerea resurselor si repartizarea rezultatelor financiare din unitatile agricole. Banca pentru Agricultura si Industrie Alimentara era un organism al statului de aplicare a politicii financiare si de credit in sectorul agroalimentar. Aceasta banca s-a desfiintat in anul 1990.

2. MECANISME SI INSTITUTII DE CREDITARE A AGRICULTURII IN PERIOADA DE TRANZITIE

Dupa Revolutia din decembrie 1989 au intervenit schimbari majore in sistemul de credit romanesc. Intreaga activitate bancara se desfasoara prin Banca Nationala si societatile bancare constituite ca societati comerciale in baza Legii nr 31/1990.

Dupa anul 1990, numarul bancilor a crescut iar creditarea agriculturii s-a restrans ca urmare a reformei funciare. Pietele financiare rurale nu s-au extins din cauza slabei performante a gospodariilor private si a volumului redus de credite destinate investitiilor rurale asigurat de sistemul bancar. Desi numarul depunatorilor rurali este mare, oferta de credit in mediul rural este slaba, iar numarul tranzactiilor de credit in acest spatiu este redus. Sustinerea financiara a agriculturii, prin sistemul creditelor directionate, a fost de tip inflationist si a condus la distorsiuni la nivelul agentilor economici. Pana in anul 1997, de creditele directionate au beneficiat mai ales societatile comerciale agricole cu capital de stat si majoritar de stat. Agentii economici care au imprumutat sume mari au beneficiat si de subventii mari.

Din anul 1998, sustinerea dobanzii la creditele pentru agricultura s-a facut pe baza Legii nr. 165/1998 si a Ordonantei de Urgenta Guvernului nr. 36/1999. Conform acestor reglementari, de credite subventionate au putut beneficia producatorii agricoli din sectorul privat.

Ordonanta Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinirea producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoar, combine, masini, utilaje agricole si instalatii de irigat a fost abrogata in anul 2001. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 132/1999 privind achizitionarea de animale de prasila, constituirea de adaposturi pentru animale, sere, infiintari de plantatii viticole, nobile si pomicole a fost abrogata.

O forma importanta de creditare a agriculturii romanesti este creditarea cu dobanda preferentiala (bonificata). Acest sistem este adesea lipsit de transparenta, resursele sunt dirijate administrativ spre anumite domenii, iar alocarea lor produce distorsiuni si afecteaza comportamentul normal al agentilor economici. Ulterior s-a renuntat la creditarea preferentiala avand ca suma emisiunea bancii centrale.

In perioada 1999-2000, producatorii agricoli au beneficiat de credite cu dobanda subventionata din resurse bugetare, pe baza prevederilor Legii nr.165/1998, cu modificarile ulterioare. Desi exista neajunsuri cu privire la acordarea selectiva a acestor credite, mecanismul de subventionare este transparent. Volumul acestor credite este mult mai redus decat in trecut si se adreseaza sectorului privat din agricultura. Pentru apropierea finantarii de nevoile agriculturii si ansamblului spatiului rural este necesar sa se creeze un sistem institutional diversificat. Pe langa bancile comerciale care trebuie sa asigure un plafon suficient de credite pentru agricultura, o alternativa ar fi crearea de unitati specializate de credit rural, in special sub forma cooperativelor de credit similare cu cele care exista in tarile UE.

Finantarea agricola si rurala, dupa anul 1990, s-a realizat prioritar prin Banca Agricola, alte banci cu capital romanesc, mixt sau strain, cooperative de credit, CEC, CAR etc

Cerintele bancilor catre solicitantii de credit au in vedere :

  • necesitatea constituirii de catre finantatori a unor resurse de creditare cu scadenta de peste 1 an;
  • prezentarea de catre imprumutati a unor planuri de afaceri viabile in conditiile in care piata produselor agricole este inca in formare;
  • cerinte de desfasurare a unor activitati profitabile a solicitantilor si sa nu se afle in stare de incapacitate de plata sau in procedura de reorganizare si faliment;
  • cerinta bancii creditoare ca solicitantii sa se incadreze, din punct de vedere al bonitatii, in categoria standard, in observatie sau substandard, conform regulamentului nr. 2/2000 al BNR;
  • solicitantii sa nu inregistreze datorii restante la bugetul statului sau bugetele locale, la fondurile speciale si fondul de asigurari sociale;
  • solicitantii sa nu inregistreze credite constante si dobanzi neachitate la scadenta;
  • creditul acordat sa se adreseze producatorilor agricoli, procesatorilor de produse agricole sau dupa caz primariilor comunale.

In actiunea de asigurare a resurselor financiare, respectiv a creditelor pentru desfasurarea normala a productiei agricole, este necesara respectarea unor cerinte de baza :

Ø      continuitatea si siguranta activitatii de creditare a agriculturii;

Ø      simplificarea procedurii de contractare, garantare si derulare a creditului agricol;

Ø      asigurarea unui pret redus a creditului;

Ø      stimularea creditului pentru investitii pe termen mediu si lung;

Ø      crearea si functionarea canalelor de distributie a creditului in mediul rural;

Ø      cresterea performantei exploatatiilor agricole in vederea respectarii prevederilor contractelor de imprumut;

Legea creditului agricol pentru productie, in forma aprobata de Camera Deputatilor, asigura cel putin urmatoarele cerinte:

  • creeaza un mecanism economico-fnanciar de politica agricola pentru creditarea agriculturii;
  • creditarea productiei agricole se realizeaza din sursele bancilor comerciale, fara interventii si implicatii in piata monetara;
  • beneficiarii creditului pot fi producatorii agricoli-persoane fizice sau juridice- care exploateaza in conditiile legii terenuri agricole sau efective de animale in scopul obtinerii productiei agricole;
  • creditele se acorda cu dobanda curenta in conditiile respectarii prevederilor Legii bancare nr 58/1998 si a normelor proprii de creditare;
  • rambursarea creditelor si plata dobanzilor este corelata cu perioadele de valorificare a productiei, dar fara a depasi 360 de zile;
  • in acelasi timp, prin implicarea statului se asigura o mai mare siguranta in rambursarea obligatiilor imprumutului. Se are in vedere in lege ca imprumutatii care-si ramburseaza creditele si platesc dobanzile la termenele prevazute in grafice sa beneficieze de o componenta nerambursabila de pana la 30% din volumul creditului, pe principii similare acordarii creditelor pe baza programelor PHARE derulate pentru IMM-uri prin banci comerciale agreate de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei;
  • obligatia verificarii, respectarii destinatiei creditelor acordate revine specialistilor MAAP din teritoriu.

Creditarea agriculturii de catre bancile comerciale si alte institutii de credit presupune acordarea atat de credite pe termen scurt pentru productie (care nu pot depasi 12 luni) cat si de credite pe termen mediu (cu durata de rambursare intre 1-5 ani) si lung (peste 5 ani)



Principiile de creditare au la baza urmatoarele: prezentarea solicitantului; scopul – destinatia; perioada; rentabilitatea; volumul solicitarii – suma; capacitatea de rambursare; avantaje; perspective; garantii.

Fondul de Garantare a Creditului Rural SA este o societate comerciala infiintata in 1994 cu sprijinul logistic si financiar al Uniunii Europene, cu scopul de a sprijini finantarea sectorului agricol si intreprinderile mici si mijlocii din industria alimentara. FGCR SA este persoana juridica romana care dispune de o alocatie PHARE de 9 mil de euro, la care se adauga dobanzile aferente in suma de 3,3 mil de euro. Disponibilitatile in euro sunt utilizate ca fond de risc in garantarea creditelor bancare acordate de bancile comerciale. FGCR garanteaza toate tipurile de credite acordate producatorilor agricoli si procesatorilor de produse agricole cu exceptia stocurilor de cereale pentru comercializare. Prin obiectul sau de activitate, asigura atat un sprijin pentru producatorii agricoli carora le faciliteaza accesul la credit, prin acoperirea unei parti a garantiilor de care acestea nu dispun, cat si pentru banci, preia pentru partea garantata riscul de neplata al producatorilor agricoli.

Suma garantata de FGCR reprezinta maximum 50% din valoarea creditului pe termen scurt, respectiv 60% din valoare creditului de investitii. Pentru partea de credit garantata de FGCR, bancile nu solicita debitorilor garantii. FGCR SA nu solicita garantii materiale suplimentare din partea clientului ci numai indeplinirea conditiilor impuse de banca creditoare si de Normele Metodologice proprii ale Fondului. Clientii pentru care banca solicita garantii de la FGCR SA tre sa indeplineasca conditiile de creditare ale bancilor comerciale. FGCR SA acorda gratuit garantii pentru toate tipurile de credit in favoarea fermierilor privati si asociatiilor de fermieri privati.

Succesul afacerii agricole si obtinerea creditelor depinde de urgenta cu care se vor reglementa constrangerile existente cu privire la intocmirea dosarelor de credit si elaborarea planurilor de afaceri.

O institutie importanta care poate instrui producatorii agricoli pentru elaborarea planurilor de afaceri este Agentia Nationala de Consultanta Agricola. O alta institutie importanta este agentia SAPARD.

PIETE SI INSTRUMENTE FINANCIARE

  1. Leasing in agriculura

Leasingul este un contract prin care beneficiarul bunurilor plateste celeilalte parti contractante (proprietar) o taxa pentru a utiliza o serie de echipamente agricole, vehicule, cladiri sau chiar efective de animale. Cele mai mute contracte dureaza o perioada specificata de timp.

Leasingul difera de alte modalitati de finantare prin faptul ca cel care utilizeaza bunurile in cauza nu este proprietarul acestora. Clientul (lessee) pur si simplu executa o plata periodica. Propietarul (leassor) bunurilor detine deplina proprietate asupra acestora pe toata perioada contractului.

Avantajele leasingului: resurse financiare proprii reduse sau chiar zero; plati lunare mai reduse; ciclu de inlocuire standardizat; acoprire fata de uzura morala; costuri de intretinere reduse; sursa alternativa de credit.

  1. Pietele de credit rural

In cazul fermierilor saraci, cu o bunastare limitata, existenta creditului permite ca actul de consum sa fie relativ uniform in timp si sa faca fata diferitelor obstacole specifice agriculturii.

Exista trei motive pentu a cere un credit in zonele rurale:

a)      capital fix: pamant, efective de anumale, echipamente

b)      capital de lucru: acesta este necesar pentru a elimina diferenta de timp dintre procurarea inputurilor variabile si incasarea banilor din vanzarea produselor agricole

c)      credit de consum: pentru a extinde consumul de-a lungul unui ciclu agricol si pentru a facilita consumul in conditii adverse (ca, de exemplu, in cazul in care recolta nu se realizeaza ca urmare a factorilor climatici).

Oferta de credit in zonele rurale prezinta urmatoarele caracteristici: dobanzi inalte si variabile pe plan local; un risc substantial de esec al productiei; informatie imperfecta (asimetrica); o piata segmentata si o rationalizare a creditului.

Institutii- sectorul organizat

In sectorul organizat, institutiile financiare sunt dependente, in ultima instanta, de banca centrala, iar bancile comerciale, in tarile in curs de dezvoltare, reprezinta o parte redusa a ofertei agregate de credit rural. Astfel, in agriculura, exista un numar semnificativ de creditori privati si cooperative de credit organizate.

Institutii – sectorul neorganizat

Creditorii informali sunt principala sursa de credit rural in economiile emergente. In mod tipic, ei nu accepta depozite, dar sunt adesea implicati in alte activitati economice, alaturi de asigurarea creditului. Este de notat faptul ca este incorect a asocia finantele informale cu creditorul “rau“ al satului. Un exemplu elocvent de creditor informal il reprezinta organizatiile de tip CAR (case de ajutor reciproc) sau, asa cum o parte a literaturii de specialitate le denumesc, asociatiile de economii si credit de tip rotativ (AECR)

Interventiile tipice ale guvernului

Guvernul are deseori tendinta de a interveni pe piata creditului rural prin rate reduse ale dobanzii sau alte instrumente. De regula, interventiile sale constau in: stabilirea unui plafon al ratei dobanzii (acest plafon insa reduce oferta de credit si duce la cresterea cererii de credit); cerinte imperative (ele impun ca institutiile formale sa aloce o proportie fixa a creditelor lor catre sectoarele specificate); subventionarea ofertei de credit; crearea unor institutii publice de credit rural. Din pacate, nici una din aceste politici nu are in vedere problemele spcifice creditului rural.

3. Piete la termen in agricultura

Pietele la termen sunt acele piete pe care se incheie contracte intre un vanzator si un cumparator, conform carora vanzatorul convine sa livreze o anumita marfa cumparatorului la o data prescrisa in viitor.

In functie de caracteristicile lor, aceste contracte pot fi:

a) contracte forward - un contract forward reprezinta o tranzactie de piata prin care un vanzator este de acord sa livreze o marfa specifica unui cumparator la un moment specificat in viitor. Cele doau parti trebuie sa-si suporte una alteia riscul.

b) contracte futures - un contract futures reprezinta o intelegere intre un vanzator si un cumparator de a efectua (in cazul vanzatorului) si respectiv, a prelua (in cazul cumparatorului) o livrare a unei marfi la o data stabilita in viitor si conform unor termeni stabiliti de plata. Cele mai multe contracte futures nu se finalizeaza cu livrarea efectiva a marfii. In schimb, cei mai multi traderi (agenti autorizati de intermediere a tranzactiilor) gasesc mai avantjos sa isi stinga obligatiile de piata prin vanzarea contractului (in cazul in care respectivul contract a fost cumparat anterior) sau de a il cumpara inapoi (in caul in care respectivul contract a fost vandut anterior).

c)contractele options - un contract option reprezinta dreptul dar nu obligatia, de a cumpara sau vinde un numar dat de contracte de tip futures sau o cantitate dintr-o marfa, moneda, index sau instrument financiar, la un pret stabilit pentru o data ulterioara. Optiunile sunt tranzactionate la aceleasi burse la care se tranzactioneaza si contractele futures si sunt standardizate in termeni de cantitate a activului suport, data de expirare sau pret de exercitare (respectiv pretul la care contractul futures in cauza poate fi vandut sau cumparat). Exista doua tipuri de optiuni: optiuni CALL si optiuni PUT. O optiune CALL ofera cumparatorului dreptul, dar nu obligatia, de a cumpara activul suport la un pret specificat (pretul de exercitare) pe durata de viata a optiunii. Costul obtinerii acestui drept este cunoscut sub numele de “prima” optiunii. O optiune PUT confera cumparatorului contractului dreptul, dar nu obligatia, de a vinde activul suport al contractului la pretul de exercitare, drept existent pe toata durata de viata a optiunii in cauza.

4. NECESITATEA FINANTARII AGRICULTURII ROMANESTI

Intotdeauna pentru Romania, agricultura a reprezentat o ramura a economiei nationale cu pondere insemnata la producerea venitului national si a produsului intern brut. In trecut tara noastra era considerata ”granarul Europei” prin cantitatea mare de cereale dar si prin calitatea productiei realizate. Mereu agricultura s-a aflat in centrul atentiei factorilor de raspundere, chiar si in perioada de industrializare deoarece productia agricola a reprezentat o rezerva importanta si a adus sume semnificative in valuta liber convertibila. Datorita suprafetei sale agricole de 14.746, 4000ha in 15 iunie 1999, cat si prin calitatea solului si a tuturor conditiilor pedoclimatice, Romania se afla pe un loc de frunte in Europa.

Inainte de 1990 zonele cu teren agricol erau prevazute cu un sistem de irigatii de care nu dispuneau multe tari cu profil agricol. Chiar si industria era specializata pe productia de utilaje agricole, ingrasaminte, pesticide si insecticide, ea capatand o dezvoltare corespunzatoare cererii. Deci agricultura dipunea de toate conditiile necesare pentru a inregistra o evolutie pozitiva. De asemenea agricultura a beneficiat si de sprijin guvernamental. Noile conditii politice au venit in contradictie cu forma proprietatii agricole.

Dupa decembrie 1989, in Romania s-a creat cadrul care impune corelarea tuturor laturilor unei economii in tranzitie spre piata libera. Astfel s-a impus obiectivul crearii proprietatii private inclusiv in agricultura. Din pacate in procesul de inlocuire a vechiilor forme de proprietate nu s-a luat nici o masura de protectie pentru sistemele nationale moderne existente deja in agricultura in ambele sectoare: vegetal si animal, distrugandu-se cadrul material existent. Terenurile agricole s-au restituit fostilor proprietari si descendentilor acestora prin legea nr 18/1991, completata cu legea 1/2000, dar nu s-au luat masuri legislative care sa faciliteze noilor proprietari accesul la resursele necesare desfasurarii unei activitati agricole obisnuite. Noii proprietari au capatat doar satisfactia morala a statutului lor dar nu au putut sa-si

exercite activitatea de exploatare a terenurilor. In acest context productia agricola vegetala si animala a scazut. Pe de alta parte terenurile faramitate in loturi individuale au fost lucrate neglijent dupa posibilitatile materiale ale taranilor rezultand un proces de degradare al acestora. Toate categoriile de terenuri nemaibeneficiind de programele de ameliorare funciare (combaterea alunecarilor, a eroziunii, desecarilor, impaduririlor, ameliorarea solurilor) au continuat sa se degradeze pana la situatii greu de recuperat. Pe de alta parte multe terenuri fertile au ramas nelucrate degradandu-se calitativ, din cauza mijloacelor tehnice si a resurselor la nivelul agricultorilor individuali.

Deci din 1990 a inceput un proces continuu de degradare a activitatii agricole, atat din punct de vedere al suprafetei totale in exploatare cat si din punct de vedere al calitatii acestuia cu reflectare in productiile obtinute scazute si de calitate sub asteptari.

Faramitarea suprafetelor agricole, disparitia posibilitatilor de utilizare a asolamentelor, reducerea pana la desfintare a AGROMEC-urilor, distrugerea bazelor tehnico-materiale necesare mecanizarii, irigarii si chimizarii agriculturii pe scara larga, concomitent cu practicarea unor preturi ridicate la mijloacele de productie agricole au determinat situatia critica in care se afla astazi agricultura. Pentru masurile de protejare si dezvoltare a agriculturii este necesara o finantare importanta pe masura situatiei dezastruoase in care se afla aceasta desi economia nationala se afla intr-o profunda criza determinata partial si de nivelul agriculturii. Evolutia economiei romanesti este afectata si de criza generala in care se afla in prezent economia tarilor europene. In acest context, apocaliptic este de neinteles politica ce se practica in prezent in timp ce tari cu economie industrializata dezvoltata nu renunta la mentinerea unei agriculturi moderne.

In Romania in anul 1999, suprafata arabila a scazut cu 18900 ha fata de 1987 iar plantatiile pomiviticole s-au diminuat cu 9990 ha comparativ cu aceeasi perioada iar procesul de diminuare al suprafetelor utile scade an de an. Situatia este negativa si daca se face un studiu comparativ al suprafetelor cultivate. Astfel in 1999 s-a cultivat cu 90200 ha mai putin decat in anul precedent iar alte 325400 de ha au ramas neinsamantate sub forma de ogor, desi se efectuase primele lucrari agricole. Cauza acestei situatii se regaseste in faptul ca proprietarii individuali de teren nu dispun de mijloace tehnice si financiare necesare ori sunt dezamagiti de lipsa sprijinului primit in anul 1999. Ei au cultivat doar suprafete mici cu grau, secara, orz, orzoaica, mazare pentru boabe, sfecla de zahar si plante de nutret. Deci rezulta o iminenta cadere libera a agriculturii care necesita finantare pentru supravietuirea ei.



5. CADRUL LEGISLATIV

LEGEA nr. 83 din 30 noiembrie 1993 privind sprijinul acordat de stat producatorilor agricoli

Art. 1. (1) Statul sprijina producatorii agricoli prin alocatii si subventii la dobinzile pentru credite de productie si investitii, prime de productie si compensatii, avantaje fiscale, garantii pentru obtinerea de credite, garantarea de preturi de achizitie remuneratorii pentru produsele agricole de importanta nationala, acordarea de asistenta tehnica de specialitate si alte facilitati. (2) Lista produselor agricole declarate de importanta nationala se publica de catre Guvern in Monitorul Oficial al Romaniei pina la 1 septembrie al fiecarui an. (3) Pentru anul 1993, lista se va publica in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. 8. (1) Primele acordate de stat producatorilor pentru produsele agricole vegetale si animale de importanta nationala se refera la: - produsele vegetale si zootehnice livrate agentilor economici mandatati de stat la preturile de contractare si de achizitie garantate de stat; - viteii obtinuti de la vacile si junicile insamintate artificial sau prin monta de la reproducatori atestati; - lucrarile speciale ale solului - afinarea adinca, scarificarea, nivelarea. (2) Cuantumul primelor acordate de stat in acest scop se stabileste anual de catre Guvern.

LEGEA nr. 150 din 14 aprilie 2003 privind creditul agricol pentru productie

Art. 2. Prin activitatile curente de productie agricola se intelege actiunile care vizeaza: a) infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole, precum si intretinerea si recoltarea plantatiilor; b) achizitionarea din productia interna sau producerea puilor de pasare pentru carne si oua, a purceilor pentru ingrasat, precum si a tineretului ovin si bovin pentru ingrasat; c) aprovizionarea, procesarea hranei, asigurarea medicamentelor si tratamentelor medicale pentru animale, a cheltuielilor curente pentru intretinerea si functionarea adaposturilor, utilajelor si instalatiilor aferente; d) asigurarea culturilor si plantatiilor impotriva efectelor daunatoare ale factorilor de risc natural, precum si asigurarea efectivelor de animale impotriva efectelor daunatoare ale factorilor de risc natural, a bolilor si a accidentelor. Art. 4. (1) Activitatea curenta de productie poate fi finantata din fonduri proprii ale producatorului si din credite bancare. Bancile comerciale vor acorda creditele cu respectarea prevederilor Legii bancare nr. 58/1998 si a normelor proprii de creditare. (2) Creditele acordate in baza prezentei legi pot fi garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural sau de alte societati comerciale de profil, precum si de imprumutat prin: gaj fara deposedare pe culturi, animale sau masini si utilaje agricole, asigurate la societati de asigurari, ipoteca asupra cladirilor si terenurilor agricole sau alte garantii agreate de bancile creditoare. Art. 5. - Beneficiarii creditelor sunt obligati sa ramburseze creditul in maximum 360 de zile de la acordare, termenele de rambursare a ratelor de imprumut si de plata a dobanzilor aferente urmand sa fie convenite in functie de tehnologiile agricole specifice, corelate cu perioada de valorificare a productiei.

Legea privind stimularea investitiilor in agricultura, legea nr. 231/2005

Art. 6

Pot beneficia de credite pentru investitii in agricultura urmatoarele categorii de solicitanti:

a) producatori agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor agricole;
b) asociatii agricole familiale, asociatii de producatori agricoli, grupuri de producatori si cooperative agricole, constituite conform legislatiei in vigoare;
c) societati agricole private, respectiv asociatii agricole cu personalitate juridica, constituite conform legislatiei in vigoare;
d) societati comerciale cu capital privat, constituite conform legislatiei in vigoare.
Art. 7

Creditele acordate de institutiile selectate beneficiarilor de credite nu pot depasi plafonul stabilit anual de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si pot fi utilizate pentru:
a) investitii in productia agricola vegetala si animala, inclusiv lucrari de constructie si amplasare a centrelor gospodaresti ale fermelor, depozite, alte obiective legate de specificul productiei agricole;
b) investitii in utilaje si instalatii pentru transformarea prin diverse procedee a produselor agricole vegetale si animaliere;
c) investitii in domeniul serviciilor legate de productia agricola vegetala si animala - aprovizionarea, valorificarea produselor agricole si animaliere primare si/sau transformate, servicii fitosanitare si sanitare veterinare, asistenta tehnica si consultanta acordata fermierilor;
d) alte obiective de investitii legate de specificul activitatilor agricole.

ORDONANTA nr.20 din 26 ianuarie 2006 privind acordarea de facilitati producatorilor agricoli si crescatorilor de animale in perioada de preaderare la Uniunea Europeana

Art. 1. (1) Programul 'Fermierul' este un ansamblu de masuri menite sa sprijine realizarea proiectelor de investitii in agricultura, precum si a celor de dezvoltare rurala. (2) Programul 'Fermierul' se adreseaza producatorilor agricoli din mediul rural care doresc sa isi organizeze o ferma familiala cu caracter comercial de un anumit profil si care este condusa si administrata de catre proprietar impreuna cu membrii familiei. Art. 2. - Pentru accesarea Programului 'Fermierul' este necesar ca terenul agricol pe care se realizeaza investitia sa fie detinut cu titlu de proprietate si/sau cu contract de arendare sau concesiune, potrivit legii. Art. 4. - Beneficiaza de prevederile prezentei ordonante producatorii agricoli care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au atestat de ferma familiala cu caracter comercial; b) realizeaza investitii in productia agricola; c) proiectele de investitii respecta conditiile de eligibilitate, tehnice si economice prevazute de ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emis in baza art. 13 si 14 din anexa la Hotararea Guvernului nr.934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura. Art. 5. - (1) La accesarea Programului 'Fermierul', fermelor familiale cu caracter comercial li se acorda urmatoarele facilitati: a) aplicarea tarifelor unice pentru activitatile specifice desfasurate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si de unitatile subordonate, percepute pentru terenurile agricole, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante; b) in termenul prevazut la lit. a), prin derogare de la prevederile alin. (4) al art. 13 din Ordonanta Guvernului nr.10/2000 privind desfasurarea activitatii de realizare si de verificare a lucrarilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei de catre persoanele fizice si juridice autorizate pe teritoriul Romaniei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 795/2001, se aplica onorariile corespunzatoare activitatilor de specialitate aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, al ministrului justitiei si al ministrului administratiei si internelor, cu avizul Consiliului Concurentei; c) scutirea de la plata taxelor de timbru pentru activitatea notariala si a timbrului judiciar datorate pentru autentificarea actelor de transfer a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, achizitionate in vederea constituirii de ferme familiale cu caracter comercial; d) scutirea de la plata taxelor/tarifelor, dupa caz, pentru eliberarea avizului/autorizatiei PSI, a avizului/autorizatiei sanitare si a avizului/autorizatiei sanitare veterinare, pentru producatorii agricoli ale caror proiecte respecta conditiile de eligibilitate, tehnice si economice prevazute de ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale emis in baza art. 13 si 14 din anexa la Hotararea Guvernului nr.934/2005. (3) Facilitatile prevazute la lit. a), b) si c) ale alin. (1) se acorda numai pentru terenurile agricole situate in extravilan, achizitionate in vederea constituirii fermelor familiale cu caracter comercial, la prima tranzactie si pe baza unui certificat care se elibereaza de catre directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a producatorului agricol.

6. CONCLUZII

1) Studiile de fezabilitate solicitate de banci prezinta unele diferente in ceea ce priveste structura continutului, in esenta insa cerintele sunt aceleasi. Asemenea studii sunt necesare atunci cand sunt solicitate credite de la banci pentru investitii si includ si Planul de afaceri al firmei.

2) Urmarile celui de-al 2-lea razboi mondial au fost pentru Romania dintre cele mai pagubitoare, sub aspect atat material cat si uman si politic. Material, pierderile totale se ridica la aproximativ 3,7 miliarde dolari in 1938,1 miliard pana in august 1944, aproximativ 1,2 miliarde din august 1944 pana in mai 1945 si circa 1,5 miliarde pentru aplicarea Conventiei de armistitiu. Uman, gasim circa 1 milion de victime (decedati, disparuti si prizioneri care nu s-au mai intors). Politic, ca urmare a intelegerilor intervenite intre marile puteri, Romania intra in conul de penumbra european “numit” sfera de influenta sovietica”, fapt care va influenta ulterior viata economico-sociala si politica.

3) Desfiintarea proprietatii socialiste si inlocuirea ei cu propietatea privata precum si atitudinile distructive si nonvizionare fata de baza materiala a agriculturii socialiste au avut ca urmare involutia agriculturii, de asemenea impune ca necesitate imperioasa acordarea de credite in domeniul agrar intr-un mod avantajos pentru a se incuraja activitatea in acest domeniu defavorizat la domeniul actual.



BIBLIOGRAFIE:

  1. Alexandri, Cecilia, Davidovici, Ioan, Gavrilescu, Dinu – Tratat de economia agriculurii, Editura Expert, Bucuresti, 2004, pag 371-391
  1. Anghelache, Constantin, - Romania 2000 - Starea economica, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag 45-58
  1. Muresan, Maria, Muresan, Dumitru - Istoria economiei, Editura Economica, Bucuresti, 1998, pag 319-364
  1. Zahiu, Letitia (coord) – Structurile agrare si viitorul politicilor agricole, Editura Economica, bucuresti, 2003, pag 361-390
  1. xxx www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=13856 accesat la data de 22.03.2008
  1. xxx www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=47820 accesat la data de 22.03.2008
  1. xxx www.dreptonline.ro/legislatie/legea_stimulare_investitii_agricultura.php accesat la data de 22.03.2008
  1. xxx www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=69914 accesat la data de 22.03.2008

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

POLITICA 

DE

CREDITARE

Studente: Bontas Roxana Elena

Butum Ana Maria

Facultatea: EAM

Seria D

Grupa 1328

Bucuresti 2008

CUPRINS:

Evolutia formelor de creditare a agriculturii pana in anul 1989

Mecanisme si institutii de creditare a agriculturii in perioada de tranzitie

Piete si instrumeste financiare

Necesitatea finantarii agriculturii romanesti

Cadrul legislativ

Concluzii

Bibliografie






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1142
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site