Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

LOCUL TARILOR DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST IN FLUXURILE INVESTITIONALE INTERNATIONALE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Modelul evaluarii activului de capital
VALORILE MOBILIARE
POLTICA BUGETARA. PERSPECTIVELE FINANCIARE 2007-2013
Taxa hoteliera
Cerinte de capital si de administrare a riscului la institutiile de credit
GESTIONAREA RISCULUI DE CREDIT
SISTEMUL BUGETELOR PUBLICE
Analiza SWOT Romexterra Bank
Analiza SWOT ING Bank
Teorii inflationiste


LOCUL TARILOR DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST IN FLUXURILE INVESTITIONALE INTERNATIONALE

In perioada 1990-2001, fluxurile investitiilor externe la nivelul statelor din Europa Centrala si de Est au urmat aceeasi evolutie inregistrata la nivel mondial (ascendenta), ponderea acestei regiuni in totalul mondial mentinandu-se relativ redusa (ponderea intrarilor de IED variind intre 1,9% in 2000 si 4,5% in 2002). Incepand cu anul 2001, fluxurile de investitiile externe mondiale au intrat in declin si astfel dupa ce in anul 2000 acestea atinsesera 1.388 mld.USD, la nivelul anului 2003 acestea nu au reusit sa se ridice decat la nivelul de 559 mld. USD[1].




La nivelul anilor 2001 si 2002, investitiile externe directe in regiunea analizata au reprezentat o exceptie importanta de la declinul general al fluxurilor de capital privat, acestea aflandu-se in toiul proceselor de privatizare, realizate in principal prin achizitionarea firmelor locale de catre investitorii straini. Astfel, dintre toate regiunile lumii, cea mai favorizata de conjunctura anului 2001 a fost Europa Centrala si de Est, 14 dintre cele 19 tari reusind sa absoarba mai multe investitii externe decat in anul anterior. Astfel, influxurile investitionale au crescut cu 2%, pana la un nivel record de 27 miliarde USD, iar ponderea zonei in totalul mondial a crescut de la 1,9% in 2000 la 3,1%. Economiile est-europene au avut de castigat de pe urma recesiunii globale, in conditiile in care ingustarea pietelor a intetit concurenta, obligand multinationalele sa se orienteze catre locatii mai ieftine, in special in privinta mainii de lucru.

Tabelul 2.13 argumenteaza aceste afirmatii printr-o serie de date statistice ce prezinta fluxurile de intrari si de iesiri de investitii externe de capital precum si stocul intern si extern de investitii externe directe la nivelul economiilor din Europa Centrala si de Est.

Evolutia fluxurilor de intrari si iesiri de IED,

in tarile Europei Centrale si de Est, in perioada 1991-2003, (in milioane USD)

Tabelul nr.2.13

Regiunea/ Economia gazda

(media anuala)

Stocul total de IED

Total Mondial

intrari

iesiri

Europa Centrala si de Est, din care:

intrari

iesiri

Bulgaria

intrari

iesiri

Croatia

intrari

iesiri



Republica Ceha

intrari

iesiri

Estonia

intrari

iesiri

Ungaria

intrari

iesiri

Polonia

intrari

iesiri

Romania

intrari



iesiri

Federatia Rusa

intrari

iesiri

Slovacia

intrari

iesiri

Slovenia

intrari

iesiri

Sursa UNCTAD, World Investment Report, 2004

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, tarile Europei Centrale si de Est se manifesta si in calitate de tari de origine ale fluxurilor de IED. In acest sens, UNCTAD realizeaza un clasament al primelor 25 de CTN-uri originare in aceasta zone. In acest clasament se evidentiaza companiile Federatiei Ruse (care au realizat 20% din totalul IED provenind din Europa Centrala si de Est) din industriile petrolului si gazului natural (Lukoil), transporturilor (Novoship) si industriei nichelului (Norilsk Nikel, care ocupa locul patru in clasamentul celor mai mari CTN din Rusia), ale caror companii ocupa primele doua pozitii din punct de vedere al indicelui de transnationalitate. In acest clasament mai sunt incluse si 7 companii din Slovenia (Gorenje – aparate casnice), 5 din Croatia (Pliva – farmaceutice), 4 din Ungaria (Malev – transporturi; MOL – petrol si gaze naturale), 2 din Romania (Petrom – petrol si gaze naturale; Policolor – industria chimica), avand domenii de activitate destul de diferite.

Tot pe linia evolutiilor investitionale in aceasta regiune, prezentam si cateva aprecieri ale Institutului de Studii Economice Internationale de la Viena. Tabelul de mai jos ne ofera o imagine a fenomenului investitional in tarile Europei Centrale si de Est la nivelul anului 2001, sub aspectul intrarilor de IED si al stocului de IED pe locuitor.

Intrarile si stocul de IED/ locuitor in tarile

Europei Centrale si de Est, in 2001

Tabel. nr. 2.14

Tara/regiunea

Intrari de IED/loc. (USD/loc.)

Stoc de

IED/ loc (USD/loc.)

Bulgaria



Croatia

R. Ceha

Estonia

Ungaria

Polonia

Romania

Slovenia

R.Slovaca

Rusia

Sursa: The Vienna Institute for International Economic Studies

Tarile Europei Centrale si de Est s-au inscris abia dupa 1990 in statisticile internationale ale fluxurilor de investitii externe directe, si cu toate ca evolutia lor a cunoscut un trend pozitiv, aceasta regiune continua sa detina o pondere marginala in cadrul fluxurilor globale de investitii globale de investitii externe directe.

Potrivit datelor prezentate in tabelului 2.13 se observa ca, in context regional, cele mai importante fonduri de investitii externe directe s-au orientat cu preponderenta catre Ungaria, Federatia Rusa, Polonia si Republica Ceha, Romania ocupand o pozitie marginala, situata in afara “nucleului“ format de principalele economii receptoare dar si furnizoare de investitii externe directe din regiune. Printre explicatiile acestei situatii se numara si faptul ca:

*      Federatia Rusa[2] are o intindere geografica uriasa precum si importante rezerve de materii prime si energie, si in acelasi timp o piata de desfacere ampla;

*      Republica Ceha, Polonia si Ungaria[3] sunt asezate din punct de vedere geografic in imediata vecinatate a tarilor occidentale dezvoltate cu care au intretinut ample relatii economice chiar si inainte de abandonarea sistemului socialist si care au fost puternic dezvoltate dupa trecerea la economia de piata;

*      in acelasi timp, aceste tari, impreuna cu Slovacia, au format la inceputul deceniului ‘90 Grupul de la Visegrad care a dus o politica de investitii mai activa decat alte state vecine, privatizand mai rapid economia si creand un mediu de afaceri mai atractiv[4].

Asa cum am mai afirmat, pentru multe tari din regiune, volumul atras de IED este redus. Cu toate acestea, companiile externe pot obtine rezultate economice importante, chiar daca sumele investite sunt modeste. De exemplu, in anii `90, cele aproximativ 2 mld.USD IED in sectorul manufacturier din Romania au facut ca 38% din vanzarile interne si 44% din exporturi sa fie datorate filialelor externe. In cazul Bulgariei, desi doar aproximativ 800 mil.USD au fost investiti in sectorul bancar, prin aceasta suma filialele externe au castigat 70% din activele bancare.

Cu toate acestea, dinamica globala a fluxurilor de investitii externe directe catre statele central si est-europene aflate in tranzitie s-a situat sub nivelul asteptarilor initiale formulate la inceputul anilor `90. La sfarsitul primilor sapte ani de tranzitie, ponderea statelor in tranzitie in calitate de receptori de investitii externe directe in totalul mondial al acestor investitii se situa doar la nivelul de 1,5%. Situatia s-a imbunatatit usor in perioada 1997-1998 si ca urmare a declansarii crizei financiare mondiale, in urma unui efect de substitutie dinspre tarile Asiei de Sud-Est catre cele central si est-europene, insa atitudinea reticenta a investitorilor nu s-a schimbat semnificativ (in 2003, ajungand la o pondere de aproximativ 3,7% din totalul mondial).

Exista, desigur, motive puternice care au stat la baza acestui comportament. Astfel, in pofida unor avantaje comparative potentiale (cele mai importante decurgand din costul relativ scazut al fortei de munca, in conditiile unei educatii relativ inalte a acesteia si din existenta unor resurse naturale), recesiunea economica prelungita, mediul economic instabil, ratele inalte ale inflatiei, putere de cumparare pe piata interna foarte scazuta si un cadru institutional necristalizat au micsorat atractivitatea acestor economii.

Volumul fluxurilor de investitii externe directe catre tarile Europei Centrale si Est a fost puternic influentat de evolutia programelor de privatizare din aceste tari. Conform studiilor publicate de UNCTAD[5], peste 80% din fluxurile de investitii externe catre aceste tari s-au datorat participarii firmelor externe la programele de privatizare.

Ponderea IED in totalul investitiilor din regiune a crescut, IED exprimate ca procent din formarea bruta a capitalului intern dublandu-se de la 8,8% in 1994 la 17,6% in 1999.

Pentru prima data, in anul cresterea PIB-ului la nivel regional a devenit un factor de atractie pentru intrarile de investitii externe. IED determinate de tranzactiile de privatizare au constituit un alt factor de atractie al zonei, cu exceptia Ungariei, unde privatizarea a fost, in principiu incheiata, si a Comunitatii Statelor Independente unde privatizarea pe scara larga cu investitii externe abia demarase.

Declinul mondial al IED din nu a avut un impact major asupra tarilor in tranzitie, reducerea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere afectand fluxurile de IED doar catre tarile dezvoltate. Dar stagnarea economiilor dezvoltate si reducerea valorii de piata a unor CTN au afectat planurile investitorilor pentru 2002 si in acest sens si IED in tarile Europei Centrale si de Est, unde se asteptau intrari de IED peste nivelul anilor precedenti.

In , majoritatea IED orientate spre export au avut de suferit in special ca urmare a declinului consumului pe piata vest-europeana, in contextul manifestarii unei incertitudini pe fondul crizei economice mondiale.

In ultimii trei ani, stagnarea economica a Poloniei s-a reflectat si in volumul IED, aceasta atragand in 2003 doar 4,2 mld.USD fata de 9,3 mld.USD in 2000. Privatizarea sectorului energetic in Republica Ceha, noile privatizari din sectorul bancar precum si onorararea angajamentelor investitionale in cadrul companiilor privatizate anterior vor atrage noi capitaluri externe in Slovenia. Politica de privatizare lenta urmata de Romania si Bulgaria in ultimii ani a atras un volum modest de IED. Principalele atractii ale investitorilor straini sunt cresterea economica si de nivelul redus al salariilor, mai ales in industria usoara intensiva in forta de munca. Tarile din vestul balcanilor au castigat o mai mare stabilitate dar transformarea lor economica este inca incompleta si investitorii rareori isi asuma riscul sa vina in aceste tari. Exceptie face Croatia, cu cea mai avansata economie si cel mai avansat proces de privatizare. Investitorii sunt mai putin interesati de tarile in dezvoltare din regiune precum Albania si Bosnia Hertegovina. Transformarea economica a Serbiei a trezit interesul investitorilor, iar in acest sens vanzarea companiilor de ciment de la inceputul anului 2002 marcheaza un inceput al intrarilor de IED prin procesele de privatizare.

Adoptarea de norme legislative care favorizeaza investitiile externe a constituit un alt stimulent, insa aceasta nu a fost o initiativa exclusiva a tarilor din Europa Centrala si de Est si ele nu vor putea conta in viitor pe acordarea de facilitati ca pe un avantaj competitiv. Liberalizarea regimului investitiilor si acordarea de garantii si inlesniri este acum un proces global. Numai in cursul anului 2001, 71 de tari au adoptat 208 de reglementari an acest domeniu, dintre care 194 sunt favorabile investitorilor straini.

Nici oportunitatile de privatizare in sine nu constituie secretul atragerii companiilor multinationale. Au dovedit-o Ungaria, Cehia si Polonia, care, dupa ce si-au epuizat practic ofertele de privatizare, au lansat noi sisteme de motivare a investitorilor straini, reusind sa-si pastreze pozitia de principali receptori de capital in regiune. Impreuna cu Rusia si Slovacia, cele trei premiante ale regiunii Europa Centrala si de Est absorb acum trei sferturi din totalul influxurilor investitionale.

Contractarea cererii in economiile dezvoltate face ca multinationalele sa se uite cu maximum de interes catre celelalte zone. Potrivit unui sondaj realizat de UNCTAD in randul acestora, ele vor prefera investitiile 'greenfield' in tarile in dezvoltare, in timp ce achizitiile si fuziunile vor fi solutia extinderii in tarile dezvoltate

Cele mai vizate tari pentru investitii externe in perioada 2002-2005, dintre cele dezvoltate, sunt: SUA (27% din companiile chestionate), Germania (16%), Marea Britanie (12%), Franta (10%), Italia (6%), Japonia si Spania (5%), Irlanda (2%). In Asia, tintele principale sunt: China (27%), Indonezia si Thailanda (10%), Malaiezia si India (9%), Coreea si Taiwan (7%), Vietnam (5%). In America Latina: Brazilia (31%), Mexic (20%), Argentina (15%), Chile (10%). In zona Africii si Asiei de vest: Africa de Sud (17%), Egipt (12%), Turcia (8%), Maroc (8%), Nigeria si Arabia Saudita (6%).

Cat priveste perspectiva zonei Europa Centrala si de Est pentru urmatorii trei-cinci ani, 67% din multinationalele chestionate de UNCTAD si-au declarat optiunea de a se extinde in Europa Centrala si de Est, iar in privinta preferintelor in interiorul Europei Centrale si de Est, se va pastra aceeasi ierarhie (Romania figura cu doar 4% din optiunile exprimate).



Raportul privind evolutia investitiilor la nivel mondial 1998-2004 ,publicat de UNCTAD, Geneva 2004.

Din fosta URSS, Rusia este principala tinta a investitorilor, cu toate ca restrictiile penetrarii externe si conditiile pietei locale reprezinta adesea obstacole in calea actiunii acestora. Dintre tarile asiatice membre CSI, doar Kazakhstan si Azerbaijan atrag investitori, in special in sectorul extractiv.

Recordul inregistrat de Ungaria in 2001 in materie de atragere de ISD (3,9 mld.USD) nu a mai fost atins in anii care au urmat, cu toate ca aproximativ 2 mld.USD au reprezentat profituri reinvestite, dar care nu sunt acoperite de statisticile privind intrarile de ISD

Aceste tari prezinta un inalt nivel de integrare corporativa in Uniunea Europeana.

In World Investment Report, 2001.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 994
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site