Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

SISTEMUL BUGETELOR PUBLICE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




SISTEMUL BUGETELOR PUBLICE

Sistemul bugetelor publice reprezinta un ansamblu complex de bugete autonome si independente, constituite conform legislatiei economico-financiare, care dau expresie procesului de constituire, la dispozitia statului, a fondurilor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor de politica economica si sociala.




Din punctul de vedere economic, sistemul bugetelor publice evidentiaza sintetic fluxurile de constituire a veniturilor statului, al insitutiilor sale, concomitent cu repartizarea pe cheltuieli publice pentru destinatii (nevoi) de importanta comunitara, de ansamblu.

Din punctul de vedere juridic sistemul bugetelor publice reprezinta acte de autorizare care aproba prin lege venituile si cheltuielile publice pe parcursul exercitiului financiar-fiscal. Bugetul public national (alcatuit din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale teritoriale) poate fi caracterizat si ca un plan financiar macroeconomic, instrument de politica a statului in domeniul economic si social, document programatic al infaptuirii obiectivelor strategice al factorilor de decizie politica.

Ca tablou comparativ al veniturilor si  cheltuielilor  publice bugetul de stat exprima modelul de interventie a statului in economie, inclusiv in societate in ansamblul sau.

Bugetul public national exprima deasemenea intrumentele politicii fiscale, monetare si de credit ale factorilor de decizie macroeconomica la un moment dat. Prin sitemul bugetelor publice sunt reflectate modul cum resursele financiare pot fi mobilizate si repartizate pe prioritati – destinatii tinand cont de criteriile de ratinalitate, eficienta, economicitate, performanta.

Aceste exigente si cerinte ale managementului performant sunt specifice principiilor bugetare clasice si moderne printre care:

1.                                      principiul anualitatii - obliga limitarea la o perioada de un an efectuarea cheltuierilor si incasarea veniturilor bugetrare. Principiul isi gaseste aplicarea in legea anuala privind bugetul de stat.

2.                                      principiul universalitatii -  obliga la inregistrarea veniturilor si cheltuieli lor totale - brute, fara omisiuni si/sau  compensari;

3.                                      principiul unitatii - solicita ca toate veniturile si cheltuielile sa fie incluse intr-un focument unic.

4.                                      principiul specializarii - impune restrictia ca un credit bugetar obtinut sa poata fi folosit doar pentru destinatia initiala, pentru care a fost solicitat.

5.                                      principiul echilibrului -  explica nevoia relatiei de egalitate, in dinamica, dintre veniturile si cheltuielile bugetare. Atat excedentul, cat mai ales deficitul bugetar prezinta semnale negative ale starii de sanatate  precare la nivelul macroeconomic.

6.                                      principiul publicitatii - precizeaza nevoia de dialog cu toate componentele societatii pe tot parcursul aprobarii   si executarii activitatilor bugetare: elimina suspiciunea fraudelor in utilizarea banului public.

7.                                      principiul unitatii monetare - impune obligatia exprimarii in unitatea monetara nationala a tuturor indicatorilor bugetari. (Interzice folosirea oricarei exprimari valutare).

Echilibrul sistemului bugetelor publice reprezinta o problema deosebit de importanta, careia i se acorda o atentie pe masura in ecnonomia contemporana si in toate tarile indiferent de gradul de dezvoltare sau in tranzitie catre un stat de drept si o economie performanta, tema dezechilibrului macroeconomic reprezinta o problema cu totul deosebita. Accentuarea dezechilibrelor bugetelor publice pe o perioada mai lunga de timp peste medie, reprezinta un grav pericol la adresa securitatii tarii, inclusiv un atentat la  bunastarea generatiilor preztente si viitoare. Este motivul pentru care guvernele tarilor sunt preocupate pentru echilibrul financiar general al statelor lor, pentru identificarea a noi resurse interne si internationale pe care sa le plaseze in acele sectoare/ramuri economice nationale care sa conduca la crestere economica si bunastare-prosperitate economica. Bugetul de stat, prezentat ca un tablou al veniturilor si cheltuielilor statului, analizat in dinamica, de la un an la altul, dar si comparativ (planificat/executat) in plan national si international, reflecta astfel efortul factorilor politici de decizie de a se identifica cu interesele generale si de a sacrifica interesele de grup si evident cele individuale. Practica incheierii exercitiului bugetar anual o lunga perioada de timp, fie excedentar, fie deficitar, reflecta lipsa de profesinalism a managementului macroeconomic, financiar, valutar si fiscal. Aceste dezechilibre evidentiaza deopotriva lipsa de coerenta atat in ceea ce priveste politica si filozofia fiscala si financiara, cat si in ceea ce piveste identificarea prioritatilor legate de nevoile/cheltuielile sociale generale.

Procesul elaborarii deciziei politice-juridice a bugetului, inclusiv fazele de executie si control reflecta necesitatea fluxului permanent a actiunilor bugetare realizate pe criterii profesionale tehnico-economice.

Transformarea aparatului administrativ al functionarilor publici in profesinosti cu statut independent autonom si eliminarea “politizarii” finantelor de conducere din insitutiile publice reprezinta premise favorabile pentru imbogatirea managementului bugetelor publice.


Anexa nr. 1

Segmentele de piata – componente ale fluxului

financiar fiscal in economia nationala

DREPTUL FINANCIAR si FISCAL

 

BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT AL STATULUI

 

Piata monetara

(PM)

Instrumente de plata

 

Piata monetara

(PM)

Instrumente de plata

 

Piata creditului

intern si extern

 

Piata asigurarilor de bunuri si persoane

 

PIATA NATIONALA – Bunuri/servicii marfare si nonmarfare

 



Anexa nr. 2

Procesul bugetar

Proiect

Executie

 

a)

Initiativa conform Constitutiei si legislatiei privind descentralizare:

- in plan central: Guvernul

- in plan local: Consiliul Popular judetean/orasenesc/comunal

a)

Transmiterea bugetului public pe:

- ministere

- organisme centrale beneficiare

- coordonatori principali si secundari de credite: ministere, RA, SN etc.

b)

Discutarea proiectului

- organisme sociale/civile

- publicare Consiliul Economico-social

- propuneri sindicale

b)

Incasarea veniturilor statului si concomitent realizarea cheltuielilor bugetare conform destinatiei prevazute pe:

- ramuri

- domenii

- clase de cheltuieli

c)

Inaintarea proiectului de buget la Parlament pentru dezbateri:

- comisia buget-finante

- plenul reunit al celor doua camere

c)

Controlul executiei bugetare si rectificare dupa caz:

- M.F.P

- C.C

- G.F.

d)

Negociere – decizie politica:

- lege pentru adoptarea bugetului public (anual)

- bugetul public se poate rectifica conform legii pentru motive temeinice

- lege pentru executia bugetului

d)

Raportul executiei bugetare in Parlament:

- lege privind aprobarea executiei bugetare pe anul T0


Anexa nr. 3

STRUCTURA ORGANIZATORICA A GARZII FINANCIARE

COMISAR GENERAL

 

DIVIZIA 1

de control operativ inopinat in domeniile:

- poductiei, distributiei si transportului alcoolului;

- jocurilor de noroc

 
DIVIZIA 4

control operativ inopinat:

- analize, sinteze, metodologii, proceduri, norme

 

DIVIZIA 2

de control operativ inopinat in domeniul produselor accizaze: tutun si cafea; operatiuni de import-export

 

DIVIZIA 3

de control operativ inopinat in domeniul produselor generale de larg consum, targuri si oboare

 

DIVIZIA 6

- interventie rapida, colaborare si interoperabilitate cu alte institutii de stat;

- serviciul de lupta antifrauda

 

Compartiment de integrare europeana

 



Anexa nr. 4

Organizare si functionarea

AUTORITATII NATIONALE DE CONTROL

MINISTRU DELEGAT

Pentru coordonarea autoritatilor de control

 

Directia de coordonare si control in domeniul economic,  financiar si vamal

 

Directia de coordonare si control in domeniul mediului, disciplinei in constructii si a altor institutii

 


 * Un numar de 16 posturi sunt repartizate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2003

** Se organizeaza la nivel de compartiment

Anexa nr. 5

Clasificarea functionala ONU a cheltuielilor publice*



TOTAL  CHELTUIELI  PUBLICE

1

Servicii publice generale si ordine publica

- presedentia sau institutia regala

- organe legislative

- institutii de ordine publica si securitate

- justitie, procuratura, notariat

- alte institutii de drept public

- aparatul administrativ-economic si financiar cu caracter executiv

2

Aparare

- armata

- cercetare stiintifica si experiente cu arme

- baze militare pe teritorii straine

- participarea la mlocuri militare

- participarea la conflicte militare

- lichidarea urmarilor razboaielor

3

Educatie

- scoli primare, generale, licee

- universitati si colegii

- institute de cercetare fundamentala

- institute postuniversitare

4

Sanatate

- spitale si clinici

- unitati profilactice, antiepidemiologice etc.

- institute de cercetari

5

Securitate sociala si bunastare

- asistenta sociala

- asigurari sociale

- protectie sociala

6

Actiuni economice

- actiuni in favoarea unitatilor economice de stat si ale unitatilor private din unele ramuri economice, combustibil si energie, agricultura, minerit, industrie si constructii, transporturi si comunicatii, alte actiuni economice

- subventii pentru export

- participarea la organismele economice internationale

- cheltuieli de cercetare in domeniul economic

7

Locuinte si servicii comunale

- locuinte si intretinerea lor

- alte servicii comunale

8

Reeducare, cultura si religie

- institutii si actiuni culturale

- spatii de agrement

- institutii de cult

9

Alte cheltuieli

Anexa nr. 6

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice*

Criteriu de clasificare

Continut

1

Administrativ (al institutiilor)

- cheltuieli ale ministerelor

- cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate

- cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale

2

Economic - temporal

 

- cheltuieli curente (de functionare): cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, prime, subventii, transferuri, cheltuieli cu dobanzile, rezerve

- cheltuieli de capital (investitii)

- imprumuturi acordate

- rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite

3

Economic - distributiv

- cheltuieli privind plata bunurilor si serviciilor

- cheltuieli de transfer cu caracter economic (subventii) sau social (burse, pensii, ajutoare, indemnizatii)

4

Functional – pe baza domeniilor, ramurilor, sectoarelor de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice, pentru indeplinirea functiilor statului

- cheltuieli pentru servicii publice generale: Autoritati publice

- cheltuieli pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala: Aparare, Ordine publica

- cheltuieli social-culturale: Invatamant, Sanatate, Asistenta sociala

- cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

- cheltuieli pentru actiuni economice: Industrie, Agricultura si silvicultura, Transporturi si comunicatii

- alte actiuni: Cercetare stiintifica

- transferuri

- imprumuturi acordate

- plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice

5

Financiar – in functie de momentul in care se efectueaza cheltuielile publice

- cheltuieli definitive: se finalizeaza cu plati la scadente certe si atesta lichidarea completa a angajarii statului

- cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie urmate de finalizare prin plati la scadente cerute

- cheltuieli virtuale: cheltuieli pe care statul le angajaza sa le efectueze in anumite conditii

6

Financiar – in functie de forma de manifestare

- cheltuieli cu/fara contraprestatie

- cheltuieli definitive/provizorii

- cheltuieli speciale/globale

Criteriu de clasificare

Continut

7

In functie de rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale

- cheltuieli reale: consum definitiv de produs intern brut

- cheltuieli economice: cheltuieli care reprezinta un avans de produs intern brut si au ca efect crearea de valoare adaugata

8

Clasificarea O.N.U. - functionala

- cheltuieli pentru servicii publice generale

- cheltuieli pentru aparare

- cheltuieli pentru educatie

- cheltuieli pentru sanatate

- cheltuieli pentru securitate sociala si bunastare

- cheltuieli pentru locuinte si servicii comunale

- cheltuieli pentru recreatie, cultura, religie

- cheltuieli pentru actiuni economice

- alte cheltuieli

9

Clasificarea O.N.U. - economica

- cheltuieli care reprezinta consum final de produs intern brut

- cheltuieli cu dobanzile aferente datoriei publice

- subventii de exploatare

- alte transferuri curente

- formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea stocurilor materiale)

- achizitii de terenuri si active necorporale

- transferuri de capital

- imprumuturi minus rambursari: intrari de credite externe minus rate anuale de rambursat


Anexa nr. 7

Sistemul bugetar de bugete

Bugetul Asigurarilor Sociale de stat: document ce se intocmeste distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament, prin lege separata, fiind administrat si gestionat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

 

Bugetul de stat: documentul elaborat si adminisrtat de catre Guvern, adoptat de catre Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala



 

Bugetele locale: bugete de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale, elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si satisfacerea cerintelor locale

 



Anexa nr. 8

Bugetele1) fondurilor speciale2)

Nr crt

Specificatie

Actul si data infiintarii

Din ce se creaza

Destinatie

1

Fonduri pentru constructii de locuinte

1991

- 50% din fondurile provenite din vanzarea locuintelor de stat

- finatarea cheltuielilor de capital, transport apartinand administratiei locale

2

Fonduri de restructurare

1991

- 50% din vanzarea locuintelor de stat

- finantarea restructurarii economiei

3

Fonduri de reevaluare

1990

- 50% din reevaluarea stocurilor

- acoperirea creditelor bancare neachitate de intreprinderile restructurate3)

4

Fonduri de stabilizare a preturilor4)

1990

- un sistem de impozite, pentru exporturi si importuri

- inoperant din 1991 avand in vedere liberalizarea preturilor

5

Fonduri pentru dezvoltarea sistemului energetic

OG 29/1994, L18/1997, L68/1996

- taxe cuprinse in tarifele energetice

- pentru finantarea dezvoltarii si investitiilor din sistemul energetic

6

Fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice

L13/1994, L118/1996

- 5% din valoarea carburantilor importati vanduti la intern

- 60% pentru drumuri nationale

- 40% pentru drumuri locale

7

Fonduri pentru protejarea asiguratilor

L22/1995, L136/1995

- 5% din valoarea primelor brute incasate de Sscietatile comerciale de asigurare care vor falimenta

8

Fonduri pentru CD

L67/1993

- contributia agentilor economici prin aplicarea unei cote asupra incasarilor dupa deducerea TVA si a accizelor

9

Fonduri pentru pensia suplimentara a pensionarilor militari si a altor categorii de pensionari

L3/1977

10

Alte fonduri5) pentru: CD, invatamant, sanatate, agricultura

L145/1991 pt. Asigurari sociale de sanatate

Anexa nr. 9

Clasificarea cheltuielilor publice*

1

Clasificare administrativa

- foloseste criteriul institutiilor publice prin care se fac cheltuielile; utila pentru cunoasterea beneficiarilor

2

Clasificare economica

- foloseste doua criterii de grupare:

a)

- cheltuieli curente de functionare (se consuma PIB-ul)

- cheltuieli curente de capital (investitii)

b)

- cheltuieli ale serviciilor publice (administrative): se platesc bunurile si serviciile achizitionate

- cheltuieli de transfer (de redistribuire – fara contraprestatii): pensii, ajutoare, subventii 

3

Clasificare functionala

- folosestedrept criteriu sectoarele/domeniile spre care sunt indreptate fondurile

4

Clasificare financiara

a) cheltuieli definitive (majoritatea cheltuielilor publice cu scadente certe; exemplu: cheltuielile serviciilor publice

b) cheltuieli temporare (operatiuni de trezorerie, evidente in conturi speciale – finantarea rambursarilor imprumuturilor, avansurilor consimtite). Cheltuieli posibile daca debitorii giranti nu-si respecta obligatiile

5

Clasificare dupa rolul cheltuielilor publice

a) cheltuieli reale (negative) neproductive

- un consum definitiv de PIB: intretinere aparat public, plati anuitati,  comisioane

b) cheltuieli economice (pozitive) – “productive”

- au ca efect cresterea de valoare nou creata: investitii, capital activ

6

Clasificatie ONU

- se bazeaza pe clasificare functionala si economica

a) functionala: servicii publice generale, aparare, educatie, locuinte si servicii comunale, recreatie culturala, alte scopuri

b) economica: cheltuieli ce reprezinta consum final: dobanzi, subventii, investitii brute de capital, achizitii de terenuri si active neproductive, transferari de capital

Anexa nr. 10

Bugetul de stat: structura

Venituri (venituri/surse financiare)

atragere resurse: intrari

Nevoi sociale – cheltuieli

Destinatia venitului: iesiri

1

RA, SN si Sc ale statului (capital interal de stat)

1

Servicii publice generale

2

Sc

2

Aparare, ordine publica. Siguranta nationala

3

Institutii publice

3

Cheltuieli social-culturale

4

Alte categorii de agenti economici – persoane juridice

4

Servicii de dezvoltare publica, locuinte, mediu, ape

5

Asociatii cooperatiste, Federatii

5

Actiuni economice (majorari de capital productiv)

6

Populatie



6

Alte actiuni

7

Transferuri din bugetul se stat

7

Strainatate (intrari resurse)

8

Imprumuturi acordate

8

Imprumuturi publice (primite)

9

Plata datorie publica

Total venituri (V)

Total cheltuieli (CT)

 

Ipoteze:

 1.  V = CT Þ  echilibru bugetar

 2.  V > CT Þ  excedent bugetar

 3.  V < CT Þ  deficit bugetar


Anexa nr. 11

Clasificarea sistemului fondurilor de resurse financiare

1

Dupa esalonul la care se constituie:

- fonduri centrale – nivel macroeconomic

- fonduri teritoriale - nivel mezoeconomic

- fonduri locale/baza – nivel microeconomic

2

Dupa destinatia fondurilor:

- fonduri de dezvoltare (investitie)

- fonduri de inlocuire

- fonduri de rezerva

- fonduri de asigurare

- fonduri de consum (intermediar/reproductiv

3

Dupa forma de proprietate:

- fonduri publice  ®  apartin institutiilor

- fonduri private  ®  apartin societatilor private, populatiei

- fonduri mixte  ®  constitutirea parteneriatului conform legii

4

Dupa titlul cu care se constituie:

- fonduri cu titlu definitiv si nerambursabil (alocatii bugetare, subventii, ajutoare de stat)

- fonduri cu titlu rambursabil (credite)

Anexa nr. 12

Sistemul asigurarilor sociale: componente

1

Asigurarile sociale se stat (AS)

2

Asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu activitati proprii

3

Asigurarile sociale din asociatiile agricole (UNCAP, CPADM)

4

Asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie

5

Asigurarile sociale ale avocatilor

6

Asigurarile sociale ale slujitorilor cultelor

In 1992 se creaza Sistemul Public National de Asigurari Sociale bazat pe urmatoarele principii:

1

- unicitatea: crearea unui sistem unitar, expresie a solidaritatii sociale si intre generatii. Se asigura flexibilitatea pe piata muncii, inclusiv posibilitatea organizarii unui sistem privat, facultativ de asigurarile sociale

2

- obligativitatea: actorii economici ce presteaza activitati economice si obtin venituri sunt cuprinsi prin efectul legii in sistemul asigurarile sociale

3

- garantarea de catre stat (ocrotirea cetatenilor): dreptul la asigurari sociale, in conditiile prevazute de lege, este garantat de stat prin acoperirea eventualelor deficite financiare, folosind mecanismele bugetului general consolidat al statului

4

- contributivitatea: fondurile asigurarile sociale se constituie din contributia persoanelor juridice (angajatorii) si a persoanelor fizice angajate intr-o activitate eninamente social-economica

5

- egalitatea: la conditiile egale de participare la constituirea fondurilor de asigurari sociale cetatenii beneficiaza de aceleasi drepturi. Elementul de baza de contributie si respectiv de beneficiu il constituie salariul (venitul) si cotele de contributie/beneficiu prevazute de lege

6

- inprescribilitatea: cetatenii beneficiari, conform legii, au dreptul sa ceara oricand C.N.A.S. calcularea pensiilor, indemnizatiilor cuvenite etc.

7

-imposibilitatea cedarii pensiilor si indemnizatiilor de asigurari sociale: pensiile si idemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici partial

8

- autonomia si descentralizarea: Casa Nationala de Asigurari Sociale (C.N.A.S.) este organism autonom care realizeaza managementul economico-financiar al bugetului propriu 


Anexa nr. 13

Structura organizatorica a

MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE

M I N I S T R U
 
Text Box: DIRECTIA GENERALA DE SINTEZA A POLITICILOR BUGETAREText Box: DIRECTIA GENERALA DE PROGRAMARE BUGETARA SECTORIALA SI DE SECURITATE SOCIALAText Box: DIRECTIA REGLEMENTAREA ACHIZITIILOR PUBLICE SI PRIORITIZAREA INVESTITIILOR PUBLICEText Box: DIRECTIA GENERALA DE CONTROL FINANCIAR PREVENTIV3)Text Box: UNITATEA DE MANAGEMENT A TREZORERIEI STATULUI1)Text Box: DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE EXTERNEText Box: DIRECTIA GENERALA PENTRU ACORDURI COOPERARE SI DECONTARI EXTERNEText Box: DIRECTIA DE EVALUARE A VENITURILOR BUGETULUI GENERAL CONSOLIDATText Box: DIRECTIA GENERALA A FONDULUI NATIONAL DE PREADERAREText Box: OFICIUL DE PLATI SI CONTRACTE
 PHARE4)
Text Box: DIRECTIA GENERALA DE AMORTIZARE LEGISLATIVA SI INTEROGARE  EUROPEANAText Box: DIRECTIA GENERALA NOTIFICARE SI URMARIRE AJUTOR DE STAT, PRACTICI NELOIALE SI PRETURI REGLEMENTATEText Box: DIRECTIA GENERALA A POLITICILOR SI RESURSELOR  UMANE5Text Box: DIRECTIA DE BUGET SI CONTABILITATE  INTERNAText Box: DIRECTIA GENERALA A SERVICIILOR ADMINISTRATIVE, PATRIMONIULUI SI ARHIVEText Box: DIRECTIA GENERALA DE POLITICI SI LEGISLATIE PRIVIND VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDATText Box: DIRECTIA DE REGLEMENTARI CONTABILEText Box: DIRECTIA PENTRU RELATIA CU PARLAMENTUL, SINDICATELE SI PATRONATULText Box: DIRECTIA GENERALA DE REGLEMENTARI SI CONTROL AL ACTIVELOR STATULUIText Box: DIRECTIA GENERALA A TEHNOLOGIEI INFORMATIEIText Box: DIRECTIA DE AUTORIZARIText Box: AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALAText Box: AGENTIA NATIONALA DE PLATI

Text Box: DIRECTIA GENERALA A CONTABILITATII PUBLICE


1) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie generala

2) Include si Serviciul de comunicare si relatii publice

3) Organizarea si functionarea reglementate prin O.G. nr.  119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare

4) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie

5) Include si Scoala de Finante Publice care functioneaza la nivel de directie 


Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai complet site cu referate



* T. Mosteanu – “Finante publice”, Ed. Universitara, Bucuresti, 2004, pag. 115

* T. Mosteanu – “Finante publice”, Ed. Universitara, Bucuresti, 2004, pag. 55

1) Reglementate prin legi speciale; sunt aprobate prin legi bugetare.

2) Vezi V. Iancu – “Dreptul finantelor publice”, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002,pag. 165-167.

3) V. Iancu -  opera citata, pag. 166

4) Fondurile constituite, desi au avut obiective precise in prezent cu nevoile restructurarii, nu au fost eficient folosite

5) Unele fonduri au fost desfiintate

*  “Drept financiar”pag.52






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1045
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site