| CATEGORII DOCUMENTE |
Sistemul bugetelor publice reprezinta un ansamblu complex de bugete autonome si independente, constituite conform legislatiei economico-financiare, care dau expresie procesului de constituire, la dispozitia statului, a fondurilor financiare necesare pentru realizarea obiectivelor de politica economica si sociala.
Din punctul de vedere economic, sistemul bugetelor publice evidentiaza sintetic fluxurile de constituire a veniturilor statului, al insitutiilor sale, concomitent cu repartizarea pe cheltuieli publice pentru destinatii (nevoi) de importanta comunitara, de ansamblu.
Din punctul de vedere juridic sistemul bugetelor publice reprezinta acte de autorizare care aproba prin lege venituile si cheltuielile publice pe parcursul exercitiului financiar-fiscal. Bugetul public national (alcatuit din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale teritoriale) poate fi caracterizat si ca un plan financiar macroeconomic, instrument de politica a statului in domeniul economic si social, document programatic al infaptuirii obiectivelor strategice al factorilor de decizie politica.
Ca tablou comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice bugetul de stat exprima modelul de interventie a statului in economie, inclusiv in societate in ansamblul sau.
Bugetul public national exprima deasemenea intrumentele politicii fiscale, monetare si de credit ale factorilor de decizie macroeconomica la un moment dat. Prin sitemul bugetelor publice sunt reflectate modul cum resursele financiare pot fi mobilizate si repartizate pe prioritati - destinatii tinand cont de criteriile de ratinalitate, eficienta, economicitate, performanta.
Aceste exigente si cerinte ale managementului performant sunt specifice principiilor bugetare clasice si moderne printre care:
1. principiul anualitatii - obliga limitarea la o perioada de un an efectuarea cheltuierilor si incasarea veniturilor bugetrare. Principiul isi gaseste aplicarea in legea anuala privind bugetul de stat.
2. principiul universalitatii - obliga la inregistrarea veniturilor si cheltuieli lor totale - brute, fara omisiuni si/sau compensari;
3. principiul unitatii - solicita ca toate veniturile si cheltuielile sa fie incluse intr-un focument unic.
4. principiul specializarii - impune restrictia ca un credit bugetar obtinut sa poata fi folosit doar pentru destinatia initiala, pentru care a fost solicitat.
5. principiul echilibrului - explica nevoia relatiei de egalitate, in dinamica, dintre veniturile si cheltuielile bugetare. Atat excedentul, cat mai ales deficitul bugetar prezinta semnale negative ale starii de sanatate precare la nivelul macroeconomic.
6. principiul publicitatii - precizeaza nevoia de dialog cu toate componentele societatii pe tot parcursul aprobarii si executarii activitatilor bugetare: elimina suspiciunea fraudelor in utilizarea banului public.
7. principiul unitatii monetare - impune obligatia exprimarii in unitatea monetara nationala a tuturor indicatorilor bugetari. (Interzice folosirea oricarei exprimari valutare).
Echilibrul sistemului bugetelor publice reprezinta o problema deosebit de importanta, careia i se acorda o atentie pe masura in ecnonomia contemporana si in toate tarile indiferent de gradul de dezvoltare sau in tranzitie catre un stat de drept si o economie performanta, tema dezechilibrului macroeconomic reprezinta o problema cu totul deosebita. Accentuarea dezechilibrelor bugetelor publice pe o perioada mai lunga de timp peste medie, reprezinta un grav pericol la adresa securitatii tarii, inclusiv un atentat la bunastarea generatiilor preztente si viitoare. Este motivul pentru care guvernele tarilor sunt preocupate pentru echilibrul financiar general al statelor lor, pentru identificarea a noi resurse interne si internationale pe care sa le plaseze in acele sectoare/ramuri economice nationale care sa conduca la crestere economica si bunastare-prosperitate economica. Bugetul de stat, prezentat ca un tablou al veniturilor si cheltuielilor statului, analizat in dinamica, de la un an la altul, dar si comparativ (planificat/executat) in plan national si international, reflecta astfel efortul factorilor politici de decizie de a se identifica cu interesele generale si de a sacrifica interesele de grup si evident cele individuale. Practica incheierii exercitiului bugetar anual o lunga perioada de timp, fie excedentar, fie deficitar, reflecta lipsa de profesinalism a managementului macroeconomic, financiar, valutar si fiscal. Aceste dezechilibre evidentiaza deopotriva lipsa de coerenta atat in ceea ce priveste politica si filozofia fiscala si financiara, cat si in ceea ce piveste identificarea prioritatilor legate de nevoile/cheltuielile sociale generale.
Procesul elaborarii deciziei politice-juridice a bugetului, inclusiv fazele de executie si control reflecta necesitatea fluxului permanent a actiunilor bugetare realizate pe criterii profesionale tehnico-economice.
Transformarea aparatului administrativ al functionarilor publici in profesinosti cu statut independent autonom si eliminarea "politizarii" finantelor de conducere din insitutiile publice reprezinta premise favorabile pentru imbogatirea managementului bugetelor publice.
financiar fiscal in economia nationala
DREPTUL FINANCIAR si FISCAL BUGETUL
GENERAL CONSOLIDAT AL STATULUI
(PM) Instrumente
de plata (PM) Instrumente
de plata Piata
creditului intern si
extern
Piata asigurarilor de bunuri si
persoane
Piata monetara
Piata monetara
PIATA NATIONALA - Bunuri/servicii marfare si nonmarfare
Proiect |
Executie |
|
||
|
a) |
Initiativa conform Constitutiei si legislatiei privind descentralizare: - in plan central: Guvernul - in plan local: Consiliul Popular judetean/orasenesc/comunal |
a) |
Transmiterea bugetului public pe: - ministere - organisme centrale beneficiare - coordonatori principali si secundari de credite: ministere, RA, SN etc. |
|
|
b) |
Discutarea proiectului- organisme sociale/civile - publicare Consiliul Economico-social - propuneri sindicale |
|||
|
b) |
Incasarea veniturilor statului si concomitent realizarea cheltuielilor bugetare conform destinatiei prevazute pe: - ramuri - domenii - clase de cheltuieli |
|||
|
c) |
Inaintarea proiectului de buget la Parlament pentru dezbateri: - comisia buget-finante - plenul reunit al celor doua camere |
|||
|
c) |
Controlul executiei bugetare si rectificare dupa caz: - M.F.P - C.C - G.F. |
|||
|
d) |
Negociere - decizie politica: - lege pentru adoptarea bugetului public (anual) - bugetul public se poate rectifica conform legii pentru motive temeinice - lege pentru executia bugetului |
|||
|
d) |
Raportul executiei bugetare in Parlament:- lege privind aprobarea executiei bugetare pe anul T0 |
|||
COMISAR GENERAL
de control operativ inopinat in domeniile: - poductiei, distributiei si transportului
alcoolului; - jocurilor de noroc control operativ inopinat: - analize, sinteze, metodologii, proceduri,
norme de control operativ inopinat in domeniul
produselor accizaze: tutun si cafea; operatiuni de import-export de control operativ inopinat in domeniul
produselor generale de larg consum, targuri si oboare - interventie rapida, colaborare si
interoperabilitate cu alte institutii de stat; - serviciul de lupta antifrauda Compartiment
de integrare europeana
DIVIZIA 1
DIVIZIA 4
DIVIZIA 2
DIVIZIA 3
DIVIZIA 6
Organizare si functionarea
AUTORITATII NATIONALE DE CONTROL
Pentru coordonarea autoritatilor de control
MINISTRU DELEGAT
Directia de coordonare si control in
domeniul economic, financiar si
vamal Directia de coordonare si control in
domeniul mediului, disciplinei in constructii si a altor institutii
* Un numar de 16 posturi sunt repartizate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2003
** Se organizeaza la nivel de compartiment
|
TOTAL CHELTUIELI PUBLICE |
1 |
Servicii publice generale si ordine publica |
- presedentia sau institutia regala |
|
- organe legislative |
|||
|
- institutii de ordine publica si securitate |
|||
|
- justitie, procuratura, notariat |
|||
|
- alte institutii de drept public |
|||
|
- aparatul administrativ-economic si financiar cu caracter executiv |
|||
|
2 |
Aparare |
- armata |
|
|
- cercetare stiintifica si experiente cu arme |
|||
|
- baze militare pe teritorii straine |
|||
|
- participarea la mlocuri militare |
|||
|
- participarea la conflicte militare |
|||
|
- lichidarea urmarilor razboaielor |
|||
|
3 |
Educatie |
- scoli primare, generale, licee |
|
|
- universitati si colegii |
|||
|
- institute de cercetare fundamentala |
|||
|
- institute postuniversitare |
|||
|
4 |
Sanatate |
- spitale si clinici |
|
|
- unitati profilactice, antiepidemiologice etc. |
|||
|
- institute de cercetari |
|||
|
5 |
Securitate sociala si bunastare |
- asistenta sociala |
|
|
- asigurari sociale |
|||
|
- protectie sociala |
|||
|
6 |
Actiuni economice |
- actiuni in favoarea unitatilor economice de stat si ale unitatilor private din unele ramuri economice, combustibil si energie, agricultura, minerit, industrie si constructii, transporturi si comunicatii, alte actiuni economice |
|
|
- subventii pentru export |
|||
|
- participarea la organismele economice internationale |
|||
|
- cheltuieli de cercetare in domeniul economic |
|||
|
7 |
Locuinte si servicii comunale |
- locuinte si intretinerea lor |
|
|
- alte servicii comunale |
|||
|
8 |
Reeducare, cultura si religie |
- institutii si actiuni culturale |
|
|
- spatii de agrement |
|||
|
- institutii de cult |
|||
|
9 |
Alte cheltuieli |
|
Criteriu de clasificare |
Continut |
|
|
1 |
Administrativ (al institutiilor) |
- cheltuieli ale ministerelor |
|
- cheltuieli ale institutiilor publice autonome sau subordonate |
||
|
- cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale |
||
|
2 |
Economic - temporal
|
- cheltuieli curente (de functionare): cheltuieli materiale, cheltuieli de personal, prime, subventii, transferuri, cheltuieli cu dobanzile, rezerve |
|
- cheltuieli de capital (investitii) |
||
|
- imprumuturi acordate |
||
|
- rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite |
||
|
3 |
Economic - distributiv |
- cheltuieli privind plata bunurilor si serviciilor |
|
- cheltuieli de transfer cu caracter economic (subventii) sau social (burse, pensii, ajutoare, indemnizatii) |
||
|
4 |
Functional - pe baza domeniilor, ramurilor, sectoarelor de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice, pentru indeplinirea functiilor statului |
- cheltuieli pentru servicii publice generale: Autoritati publice |
|
- cheltuieli pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala: Aparare, Ordine publica |
||
|
- cheltuieli social-culturale: Invatamant, Sanatate, Asistenta sociala |
||
|
- cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape |
||
|
- cheltuieli pentru actiuni economice: Industrie, Agricultura si silvicultura, Transporturi si comunicatii |
||
|
- alte actiuni: Cercetare stiintifica |
||
|
- transferuri |
||
|
- imprumuturi acordate |
||
|
- plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice |
||
|
5 |
Financiar - in functie de momentul in care se efectueaza cheltuielile publice |
- cheltuieli definitive: se finalizeaza cu plati la scadente certe si atesta lichidarea completa a angajarii statului |
|
- cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie urmate de finalizare prin plati la scadente cerute |
||
|
- cheltuieli virtuale: cheltuieli pe care statul le angajaza sa le efectueze in anumite conditii |
||
|
6 |
Financiar - in functie de forma de manifestare |
- cheltuieli cu/fara contraprestatie |
|
- cheltuieli definitive/provizorii |
||
|
- cheltuieli speciale/globale |
||
Criteriu de clasificare |
Continut |
|
|
7 |
In functie de rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale |
- cheltuieli reale: consum definitiv de produs intern brut |
|
- cheltuieli economice: cheltuieli care reprezinta un avans de produs intern brut si au ca efect crearea de valoare adaugata |
||
|
8 |
Clasificarea O.N.U. - functionala |
- cheltuieli pentru servicii publice generale |
|
- cheltuieli pentru aparare |
||
|
- cheltuieli pentru educatie |
||
|
- cheltuieli pentru sanatate |
||
|
- cheltuieli pentru securitate sociala si bunastare |
||
|
- cheltuieli pentru locuinte si servicii comunale |
||
|
- cheltuieli pentru recreatie, cultura, religie |
||
|
- cheltuieli pentru actiuni economice |
||
|
- alte cheltuieli |
||
|
9 |
Clasificarea O.N.U. - economica |
- cheltuieli care reprezinta consum final de produs intern brut |
|
- cheltuieli cu dobanzile aferente datoriei publice |
||
|
- subventii de exploatare |
||
|
- alte transferuri curente |
||
|
- formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea stocurilor materiale) |
||
|
- achizitii de terenuri si active necorporale |
||
|
- transferuri de capital |
||
|
- imprumuturi minus rambursari: intrari de credite externe minus rate anuale de rambursat |
||
Bugetul
Asigurarilor Sociale de stat: document ce se intocmeste
distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament, prin lege separata,
fiind administrat si gestionat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei Bugetul
de stat: documentul elaborat si adminisrtat de catre
Guvern, adoptat de catre Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si
cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala Bugetele
locale: bugete de venituri si cheltuieli ale
unitatilor administrativ-teritoriale, elaborate autonom, fapt ce stimuleaza
initiativa locala in realizarea veniturilor si satisfacerea cerintelor
locale
Bugetele1) fondurilor speciale2)
|
Nr crt |
Specificatie |
Actul si data infiintarii |
Din ce se creaza |
Destinatie |
|
1 |
Fonduri pentru constructii de locuinte |
1991 |
- 50% din fondurile provenite din vanzarea locuintelor de stat |
- finatarea cheltuielilor de capital, transport apartinand administratiei locale |
|
2 |
Fonduri de restructurare |
1991 |
- 50% din vanzarea locuintelor de stat |
- finantarea restructurarii economiei |
|
3 |
Fonduri de reevaluare |
1990 |
- 50% din reevaluarea stocurilor |
- acoperirea creditelor bancare neachitate de intreprinderile restructurate3) |
|
4 |
Fonduri de stabilizare a preturilor4) |
1990 |
- un sistem de impozite, pentru exporturi si importuri |
- inoperant din 1991 avand in vedere liberalizarea preturilor |
|
5 |
Fonduri pentru dezvoltarea sistemului energetic |
OG 29/1994, L18/1997, L68/1996 |
- taxe cuprinse in tarifele energetice |
- pentru finantarea dezvoltarii si investitiilor din sistemul energetic |
|
6 |
Fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice |
L13/1994, L118/1996 |
- 5% din valoarea carburantilor importati vanduti la intern |
- 60% pentru drumuri nationale - 40% pentru drumuri locale |
|
7 |
Fonduri pentru protejarea asiguratilor |
L22/1995, L136/1995 |
- 5% din valoarea primelor brute incasate de Sscietatile comerciale de asigurare care vor falimenta |
|
|
8 |
Fonduri pentru CD |
L67/1993 |
- contributia agentilor economici prin aplicarea unei cote asupra incasarilor dupa deducerea TVA si a accizelor |
|
|
9 |
Fonduri pentru pensia suplimentara a pensionarilor militari si a altor categorii de pensionari |
L3/1977 |
|
|
|
10 |
Alte fonduri5) pentru: CD, invatamant, sanatate, agricultura |
L145/1991 pt. Asigurari sociale de sanatate |
|
|
Clasificarea cheltuielilor publice*
|
1 |
Clasificare administrativa |
- foloseste criteriul institutiilor publice prin care se fac cheltuielile; utila pentru cunoasterea beneficiarilor |
|
|
2 |
Clasificare economica |
- foloseste doua criterii de grupare: |
|
|
a) - cheltuieli curente de functionare (se consuma PIB-ul) |
|||
|
- cheltuieli curente de capital (investitii) |
|||
|
b) - cheltuieli ale serviciilor publice (administrative): se platesc bunurile si serviciile achizitionate |
|||
|
- cheltuieli de transfer (de redistribuire - fara contraprestatii): pensii, ajutoare, subventii |
|||
|
3 |
Clasificare functionala |
- folosestedrept criteriu sectoarele/domeniile spre care sunt indreptate fondurile |
|
|
4 |
Clasificare financiara |
a) cheltuieli definitive (majoritatea cheltuielilor publice cu scadente certe; exemplu: cheltuielile serviciilor publice |
|
|
b) cheltuieli temporare (operatiuni de trezorerie, evidente in conturi speciale - finantarea rambursarilor imprumuturilor, avansurilor consimtite). Cheltuieli posibile daca debitorii giranti nu-si respecta obligatiile |
|||
|
5 |
Clasificare dupa rolul cheltuielilor publice |
a) cheltuieli reale (negative) neproductive |
|
|
- un consum definitiv de PIB: intretinere aparat public, plati anuitati, comisioane |
|||
|
b) cheltuieli economice (pozitive) - "productive" |
|||
|
- au ca efect cresterea de valoare nou creata: investitii, capital activ |
|||
|
6 |
Clasificatie ONU |
- se bazeaza pe clasificare functionala si economica |
|
|
a) functionala: servicii publice generale, aparare, educatie, locuinte si servicii comunale, recreatie culturala, alte scopuri |
|||
|
b) economica: cheltuieli ce reprezinta consum final: dobanzi, subventii, investitii brute de capital, achizitii de terenuri si active neproductive, transferari de capital |
|
Venituri (venituri/surse financiare) atragere resurse: intrari |
Nevoi sociale - cheltuieli Destinatia venitului: iesiri |
||
|
1 |
RA, SN si Sc ale statului (capital interal de stat) |
1 |
Servicii publice generale |
|
2 |
Sc |
2 |
Aparare, ordine publica. Siguranta nationala |
|
3 |
Institutii publice |
3 |
Cheltuieli social-culturale |
|
4 |
Alte categorii de agenti economici - persoane juridice |
4 |
Servicii de dezvoltare publica, locuinte, mediu, ape |
|
5 |
Asociatii cooperatiste, Federatii |
5 |
Actiuni economice (majorari de capital productiv) |
|
6 |
Populatie |
6 |
Alte actiuni |
|
|
|
7 |
Transferuri din bugetul se stat |
|
7 |
Strainatate (intrari resurse) |
8 |
Imprumuturi acordate |
|
8 |
Imprumuturi publice (primite) |
9 |
Plata datorie publica |
|
Total venituri (V) |
Total cheltuieli (CT) |
||
Ipoteze:
1. V = CT Þ echilibru bugetar
2. V > CT Þ excedent bugetar
3. V < CT Þ deficit bugetar
|
1 |
Dupa esalonul la care se constituie: - fonduri centrale - nivel macroeconomic - fonduri teritoriale - nivel mezoeconomic - fonduri locale/baza - nivel microeconomic |
|
2 |
Dupa destinatia fondurilor: - fonduri de dezvoltare (investitie) - fonduri de inlocuire - fonduri de rezerva - fonduri de asigurare - fonduri de consum (intermediar/reproductiv |
|
3 |
Dupa forma de proprietate: - fonduri publice apartin institutiilor - fonduri private apartin societatilor private, populatiei - fonduri mixte constitutirea parteneriatului conform legii |
|
4 |
Dupa titlul cu care se constituie: - fonduri cu titlu definitiv si nerambursabil (alocatii bugetare, subventii, ajutoare de stat) - fonduri cu titlu rambursabil (credite) |
|
1 |
Asigurarile sociale se stat (AS) |
|
|
|
|
2 |
Asigurarile sociale din cooperatia mestesugareasca si ale mestesugarilor cu activitati proprii |
|
|
|
|
3 |
Asigurarile sociale din asociatiile agricole (UNCAP, CPADM) |
|
|
|
|
4 |
Asigurarile sociale ale agricultorilor cu gospodarie proprie |
|
|
|
|
5 |
Asigurarile sociale ale avocatilor |
|
|
|
|
6 |
Asigurarile sociale ale slujitorilor cultelor |
|
|
|
In 1992 se creaza Sistemul Public National de Asigurari Sociale bazat pe urmatoarele principii:
|
1 |
- unicitatea: crearea unui sistem unitar, expresie a solidaritatii sociale si intre generatii. Se asigura flexibilitatea pe piata muncii, inclusiv posibilitatea organizarii unui sistem privat, facultativ de asigurarile sociale |
|
|
|
|
2 |
- obligativitatea: actorii economici ce presteaza activitati economice si obtin venituri sunt cuprinsi prin efectul legii in sistemul asigurarile sociale |
|
|
|
|
3 |
- garantarea de catre stat (ocrotirea cetatenilor): dreptul la asigurari sociale, in conditiile prevazute de lege, este garantat de stat prin acoperirea eventualelor deficite financiare, folosind mecanismele bugetului general consolidat al statului |
|
|
|
|
4 |
- contributivitatea: fondurile asigurarile sociale se constituie din contributia persoanelor juridice (angajatorii) si a persoanelor fizice angajate intr-o activitate eninamente social-economica |
|
|
|
|
5 |
- egalitatea: la conditiile egale de participare la constituirea fondurilor de asigurari sociale cetatenii beneficiaza de aceleasi drepturi. Elementul de baza de contributie si respectiv de beneficiu il constituie salariul (venitul) si cotele de contributie/beneficiu prevazute de lege |
|
|
|
|
6 |
- inprescribilitatea: cetatenii beneficiari, conform legii, au dreptul sa ceara oricand C.N.A.S. calcularea pensiilor, indemnizatiilor cuvenite etc. |
|
|
|
|
7 |
-imposibilitatea cedarii pensiilor si indemnizatiilor de asigurari sociale: pensiile si idemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici partial |
|
|
|
|
8 |
- autonomia si descentralizarea: Casa Nationala de Asigurari Sociale (C.N.A.S.) este organism autonom care realizeaza managementul economico-financiar al bugetului propriu |
|
|
|
M I N I S T R U
1) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie generala
2) Include si Serviciul de comunicare si relatii publice
3) Organizarea si functionarea reglementate prin O.G. nr. 119/1999, cu modificarile si completarile ulterioare
4) Se organizeaza si functioneaza la nivel de directie
5) Include si Scoala de Finante Publice care functioneaza la nivel de directie
|
Powered by https://www.preferatele.com/ cel mai complet site cu referate |
* T. Mosteanu - "Finante publice", Ed. Universitara, Bucuresti, 2004, pag. 115
* T. Mosteanu - "Finante publice", Ed. Universitara, Bucuresti, 2004, pag. 55
1) Reglementate prin legi speciale; sunt aprobate prin legi bugetare.
2) Vezi V. Iancu - "Dreptul finantelor publice", Ed. Sylvi, Bucuresti, 2002,pag. 165-167.
3) V. Iancu - opera citata, pag. 166
4) Fondurile constituite, desi au avut obiective precise in prezent cu nevoile restructurarii, nu au fost eficient folosite
5) Unele fonduri au fost desfiintate
* "Drept financiar"pag.52
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1687
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
