Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

MODALITATI DE STINGERE A CREANTELOR BUGETELOR LOCALE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




MODALITATI DE STINGERE A CREANTELOR BUGETELOR LOCALE

1. Plata.

Aceasta modalitate este principalul mod de stingere a obligatiilor fiscale si accesoriilor acestora ( dobanzi, penalitati), constand in plata cu numerar, prin virament sau prin anulare de timbre fiscale mobile.




Plata in numerar se efectueaza de bunavoie din initiativa contribuabililor, persoane fizice cu preponderenta, dar si juridice, la casieriile serviciilor de specialitate.

Plata prin virament sau decontare fara numerar se efectueaza prin intermediul ordinului de plata depus la banca unde contribuabilii, persoane fizice si juridice au cont deschis.

Plata prin anulare de timbre fiscale se efectueaza de catre persoanele fizice si juridice in cazul prestarii unor servicii de catre institutiile publice de subordonare locala.

Incepand cu luna februarie a anului 2003 la Directia Fiscala a Primariei Municipiului Arad impozitele si taxele locale se pot achita si prin mijloace de plata on-line.

Plata obligatiilor bugetare locale se efectueaza in urmatoarea ordine:

o       obligatii bugetare locale cu termene de plata in anul curent;

o       obligatii bugetare locale datorate si neachitate la 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;

o       dobanzii si penalitati de intarziere;

o       obligatii bugetare locale cu termene viitoare.

2. Compensarea.

Este un mod specific de stingere a obligatiilor, care presupune compensarea sumelor platite in plus peste cele declarate cu titlu de impozite si taxe locale, cu obligatii banesti reciproce sau restituite contribuabilului.

Compensarea sumelor platite in plus de catre contribuabil se face din oficiu sau la cererea acestora. Compensarea la cerere, se efectueaza pe baza unei solicitari scrise in care se mentioneaza suma platita in plus, anexandu-se,

in original, documentele din care se rezulta aceasta. Analiza si solutionarea acestor cereri se va efectua de catre serviciile de specialitate, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii. in termen de 7 zile de Ia data efectuarii compensarii, organul competent va anunta in scris petentul asupra efectuarii operatiunii.

Compensarea sumelor platite in plus se face dupa cum urmeaza:

o       cu obligatii bugetare cu termene de plata in anul curent;

o       cu obligatii bugetare datorate si neachitate la 31 decembrie a anului

precedent, in ordinea vechimii pana la stingerea totala;

o       cu dobanzi si penalitati de intarziere;

o       cu obligatii bugetare locale cu termene de plata viitoare, numai la

cererea platitorului.

Executarea silita

Titlul de creanta bugetara devine titlu executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta, prin expirarea termenului de plata, devenind certa, lichida si exigibila, deci poate fi executata silit. Titlul nu este supus vreunei investiri prealabile spre deosebire de titlurile din dreptul civil. Procedura fiscala prevede, totusi, ca, pe baza titlului de creanta devenit executoriu, organele de executare intocmesc un act denumit tot titlu executoriu, care contine elementele creantei care se pune in executare silita.

1. Aparatul fiscal competent.

In cazul administratiilor locale organele de executare sunt reprezentate prin serviciile proprii de specialitate, prin executorii bugetari. Pentru efectuarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carei raze teritoriale se gasesc bunurile urmaribile. Intreaga activitate este coordonata de organul de executare in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul, debitorul. in cazul in care acestea se modifica, titlul executoriu impreuna cu dosarul de executare vor fi trimise organului de executare din raza teritoriala respectiva.

Obligatiile organelor de executare silita:

Ø      sa confirme primirea tuturor titlurilor executarii in termen de 30 de
zile de la primire;

Ø      sa identifice sediul sau domiciliul, dupa caz, debitorilor, cu largul sprijin al organelor de politie, bancilor, Registrul Comertului;

Ø      sa inscrie in evidentele lor, in intregime termenele primite;

Ø      cand exista pericolul evident de instrainare, substituire sau sustragere de la executare silita, sa stabileasca masuri asiguratorii, prin indisponibilizarea bunurilor si veniturilor urmaribile ale debitorului;

Ø      sa asigure confidentialitatea informatiilor primite, care vor fi folosite
exclusiv in scopuri fiscale.

Competentele organelor de executare:

sa intre in toate incaperile in care se gasesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum si sa cerceteze toate locurile unde acesta isi pastreaza bunurile cu consimtamantul persoanei, iar in caz de refuz organele de executare vor cere autorizarea instantei judecatoresti competente;

sa intre in orice incinta de afaceri a debitorului sau in alte spatii unde acesta isi pastreaza bunurile, in scopul identificarii bunurilor si valorilor urmaribile;

sa analizeze evidenta contabila in scopul identificarii tertilor care datoreaza sau detin in pastrare venituri ori bunuri ale debitorului;

sa solicite si sa cerceteze orice document sau element natural care poate constitui o proba in determinarea bunurilor proprietate a debitorului;

executorul bugetar poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtamantul acestuia, iar in caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea, instantei judecatoresti competente.

2. Obiectul executarii silite.

Executarea silita se poate intinde asupra tuturor bunurilor si veniturilor debitorului ,urmaribile potrivit legii ,in scopul protejarii debitorului ,procedura speciala exceptand de la urmarire anumite venituri si bunuri ,apartinand debitorilor persoane fizice.

Astfel, sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate din activitatea proprie, pensii, ajutoare sau indemnizatii cu destinatii speciale sunt supuse urmaririi in limitele prevazute de Codul de procedura civila. Bunurile debitorului persoana fizica necesare activitatii de comert nu sunt exceptate de la executarea silita.

Sunt exceptate de la urmarire anumite bunuri ale debitorului persoana fizica, considerate ca necesare continuarii studiilor ,1a formarea profesionala ,exercitarii profesiei, inclusiv activitatii unelte agricole, seminte, animale etc, bunurile strict necesare uzului personal sau casnic ,obiecte de cult daca nu sunt mai multe de acelasi fel, alimente necesare debitorului si familiei pentru doua luni sau pana la noua recolta , combustibilul necesar incalzirii si pregatirii hranei pentru trei luni, obiectele necesare persoanelor cu handicap sau ingrijirii persoanelor bolnave.

Este exceptata de la urmarire casa de locuit, anexele si terenul din jur. Aceasta regula nu se aplica in cazul executarii silite pentru stingerea creantelor bugetare rezultate din infractiuni.

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silita sunt in sarcina debitorului urmarit, sume ce se avanseaza de creditori din bugetul acestora

Etapele executarii silite

Instiintarea de plata-este un act premergator executarii silite prin care, dupa expirarea termenului de plata, organul de executare atentioneaza debitorul asupra sumei datorate. Aceasta se va comunica la domiciliul sau sediul debitorului, prin posta sau prin executorii bugetari .instiintarea de plata cuprinde organul de executare emitent date de identificare a debitorului, numar de inregistrare, data emiterii, natura si cuantumul sumelor datorate. Daca in termen de 15 zile de la data primirii instiintari de plata obligatiile bugetare nu au fost stinse prin plata sau alte modalitati legale se va incepe procedura de executare silita prin comunicarea somatiei.

Somatia- este primul act de executare silita si este obligatorie. Executarea silita nu se perimeaza si se desfasoara pana la stingerea creantelor bugetare inscrise in titlul executoriu, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere. Prin somatie i se notifica debitorului ca in termen de 15 zile de la primirea acesteia, are obligatia sa efectueze plata sumelor datorate, in caz contrar aplicandu-se modalitatile de executare silita. O copie certificata de pe titlul executoriu va insoti somatia. Aceasta va cuprinde: - organul de executare emitent; datele de identificare a debitorului; natura si cuantumul sumelor datorate; termenul de plata; consecintele nerespectarii acestuia; semnatura si stampila organului de executare.

Comunicarea somatiei se face prin posta, la domiciliul sau sediul debitorului, cu confirmare de primire; prin executorii bugetari conform Codului de procedura civila; prin prezentarea si primirea somatiei sub semnatura celui somat, ca urmare a instiintarii prin fax, telefon, e-mail; publicarea in cotidiene locale.

In cazul inmanarii somatiilor prin executorii fiscali, daca debitorul se afla la domiciliu si refuza sa primeasca somatia, sau o primeste dar refuza ori nu poate sa semneze de primire, aceasta se va afisa pe usa locuintei sau pe usa principala a imobilului, acestea consemnandu-se intr-un proces-verbal. in lipsa debitorului de la domiciliu, somatia va fi inmanata unei persoane din familie, iar atunci cand debitorul are domiciliul sau sediul intr-o cladire compusa din mai multe apartamente si nu exista indicii asupra apartamentului, somatia se inmaneaza administratorului imobilului, care va semna adeverinta de primire. Dovada comunicarii somatiei se va inscrie de indata in evidentele organului de executare si va fi pastrata la dosarul de executare.

Executarea silita se efectueaza din oficiu si odata inceputa, se poate suspenda, intrerupe sau inceta numai in cazurile prevazute de lege.

Executarea silita se suspenda:

cand a fost dispusa de instanta sau de creditorul bugetar;de la data comunicarii aprobarii inlesnirii de plata;

in alte cazuri prevazute de lege;

Executarea silita se intrerupe:

o       la data declararii starii de insolvabilitate a debitorului;

o    in alte cazuri prevazute de lege;

Executarea inceteaza daca:

  • s-au stins integral creantele bugetare, inclusiv dobanzile, penalitatile de orice fel, cheltuieli de executare;
  • a fost desfiintat titlul executoriu;
  • in alte cazuri prevazute de lege.

In cazul in care debitorul nu-si achita impozitele si taxele locale in termen de 15 zile de la data comunicarii somatiei, organele de executare vor aplica modalitatile de executare silita.

4. Modalitati de executare silita.

Organele de executare pot folosi, succesiv sau concomitent, oricare dintre modalitatile de executare silita reglementate de procedura de executare a creantelor bugetare. (O.G 92/2003).

a. Executarea silita prin poprire.

Sunt supuse executarii silite prin poprire, orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si valuta, titluri de valoare datorate debitorului de catre terte persoane. Veniturile banesti ale persoanelor fizice realizate ca salariat, pensiile si indemnizatiile cu destinatie speciala se pot executa silit prin poprire, numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

in vederea instituirii popririi, organele de executare vor intreprinde urmatoarele masuri:

organul de executare silita transmite o adresa insotita de o copie
certificata dupa titlul executoriu;

despre infiintarea popririi va fi instiintat si debitorul;

in termen de 5 zile, tertul poprit este obligat sa instiinteze organul de
executare daca datoreaza vreo suma de bani debitorului;

poprirea este infiintata la primirea confirmarii sau la expirarea
termenului de confirmare.



Poprirea nu este supusa validarii.

Daca anterior a fost infiintata o poprire asiguratorie, aceasta devine executorie prin comunicarea catre tertul poprit a copiei certificate de pe titlul executoriu si prin instiintarea debitorului.

Tertul poprit este obligat ca, indata, sa retina sumele pe care le datoreaza debitorului poprit si sa vireze sumele retinute in contul indicat de organele de executare pana la concurenta sumei pentru care s-a infiintat poprirea.

in situatia in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit trebuie sa-i anunte in scris pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor retinute potrivit ordinii de preferinta prevazute de lege ( art. 160 din O.G 92/2003). Acest aspect va fi reluat la subiectul 'Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita'.

b. Executarea silita prin incasarea creantelor bugetare din conturile bancare ale debitorului, presupune:

comunicarea somatiei si a titlului executoriu debitorului;

intrarea in banca la care debitorul are deschis contul a unei copii de pe titlul executoriu;

acest lucru va fi adus la cunostinta debitorului.

In ceea ce priveste poprirea conturilor bancare, tertul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise in lei sau valuta.

Banca, de indata ce a primit adresa de infiintare a popririi, insotita de copia certificata a titlului executoriu, trebuie sa indisponibilizeze sumele existente la acea data in conturile debitorului, in cuantumul necesar achitarii sumelor pentru care s-a infiintat poprirea. Daca este necesar, banca trebuie sa indisponibilizeze si sumele provenite din incasarile zilnice viitoare ale debitorului poprit. Din momentul indisponibilizarii si pana la achitarea integrala a obligatiilor bugetare locale, banca nu poate face nici o plata, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale. Poprirea se poate infiinta concomitent asupra mai multor conturi ale debitorului, deschise la banci diferite.

Eventualele, contestatii ale tertului poprit, legate de sumele datorate debitorului sau de alte neregularitati, vor fi solutionate numai de catre instanta judecatoreasca competenta.

In cadrul acestor forme de executare se intalnesc, de regula, trei subiecte:

creditorul popritor-cel care solicita infiintarea popririi;

debitorul poprit-cel care este obligat fata de debitorul popritor;

tertul poprit-cel care, la randul sau, este debitor sau are alta obligatie
baneasca fata de debitorul poprit.

Esenta popririi, atat in dreptul comun, cat si in dreptul financiar, consta in faptul ca exista trei rapoarte juridice:

un prim raport juridic, intre creditorul popritor si debitorul poprit ;

un al doilea raport juridic, intre debitorul poprit si tertul poprit;

cele doua rapoarte juridice sunt preexistente infiintarii popririi si ca
efect al acesteia se naste al treilea raport juridic intre creditorul
popritor si tertul poprit.

Fundamentul juridic al popririi este dreptul de gaj al creditorului asupra patrimoniului debitorului.

c. Executarea silita asupra bunurilor mobile.

Aceasta forma de executare are drept scop valorificarea in bani a bunurilor mobile urmaribile, creanta bugetara urmand sa fie indestulata pe seama sumelor obtinute din valorificarea bunurilor.

Dupa comunicarea somatiei, executarea mobiliara se desfasoara in urmatoarele etape:

sechestrarea bunurilor;

evaluarea bunurilor sechestrate;
valorificarea bunurilor.

Sechestrarea se face in masura necesara acoperiri creantei. Executorul bugetar este obligat sa verifice daca bunurile supuse sechestrarii exista fizic si se gasesc la locul aplicarii sechestrului, nu au fost degradate sau substituite, in cazul bunurilor sechestrate anterior, ca masura asiguratorie.

Se pot sechestra orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptia celor prevazute de lege si tratate in prezenta lucrare la subiectul -Obiectul executarii silite. in categoria bunurilor mobile ce pot fi sechestrate intra si sumele de bani, titluri de valoare, obiecte din metale rare ori pietre pretioase, obiecte de arta.

Aplicarea sechestrului se face de organul de executare care incheie un proces-verbal de sechestru, ce contine elementele obligatorii prevazute de procedura speciala si anume:

denumirea organului de executare;

indicarea datei, locului, orei cand s-a facut sechestrul;

numele, prenumele executorului fiscal care face sechestrul, numarul
legitimatiei si a delegatiei;

temeiul legal in baza careia se declanseaza executarea silita;

sumele datorate, inclusiv cele reprezentand dobanzi, penalitati, penalitati de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul in baza careia a fost stabilita obligatia de plata;

numele, prenumele, domiciliul, debitorului persoana fizica;

sediul, denumirea debitorului persoana juridica;

descriere bunurilor mobile sechestrate, indicarea valorii estimative a
fiecaruia, dupa aprecierea executorului bugetar, sau dupa valoarea
contabila;

mentionarea starii de uzura, eventuale semne particulare a fiecarui
bun;

mentiunea ca valorificarea se va face inaintea inceperii procedurii de
valorificare, in cazul in care executorul bugetar nu a putut evalua
bunul, necesitand cunostinte de specialitate;

mentiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui
drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, in favoarea unei alte persoane
pentru bunurile sechestrate;

numele, prenumele, adresa persoanei carei i s-au lasat bunurile, locul
de depozitare;

eventualele obiectii facute de debitor;

mentiunea ca in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii

procesului-verbal de sechestru debitorul nu plateste obligatiile

bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;

semnatura executorului fiscal, a debitorului, a martorilor,

mentionandu-se eventualul refuz.

Debitorul va primi sub semnatura un exemplar al procesului verbal de sechestru, sau i se comunica la sediul sau la domiciliul acestuia precum si, atunci cand este cazul, custodelui, acesta semnand cu mentiunea de primire a bunurilor in pastrare.

Aplicarea sechestrului are ca efect indisponibilizarea bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de aceste bunuri decat cu aprobarea organului competent. Bunurile mobile sechestrate pot fi lasate in custodia debitorului, creditorului, pot fi ridicate si depozite de organul de executare sau pot fi lasate in custodia unei alte persoane desemnate de organul de executare, caruia i se poate stabili o remuneratie. in anumite cazuri, sechestrul prin ridicarea bunurilor este obligatorie (sume in lei, valuta, titluri de valoare etc).

Evaluarea bunurilor se face odata cu aplicarea sechestrului. Daca evaluarea necesita cunostinte de specialitate, organele de executare, dupa stabilirea unei valori estimative, pot utiliza pentru evaluare servicii prestate de organe sau de persoane specializate. Documentul prin care se efectueaza evaluarea constituie anexa la procesul-verbal de sechestru, care se comunica debitorului.

Dupa aplicarea sechestrului se lasa debitorului un termen de 15 zile in care poate achita obligatia bugetara pentru care s-a declansat procedura de executare silita.

In cazurile in care nu au fost luate masuri asiguratorii si se constata ca exista pericolul instrainarii, sustragerii, substituirii bunurilor mobile de la urmarire, de catre debitor, sechestrarea lor se face odata cu comunicarea somatiei.

Daca se sechestreaza si bunuri gajate pentru garantare creantelor altor creditori se va trimite si acestora un exemplar din procesul-verbal de sechestru. Sechestrarea de bunuri care au facut obiectul unui sechestru anterior, se va consemna in procesul-verbal de sechestru la care se va anexa o copie dupa procesele-verbale de sechestru respective. in cazul in care executorul fiscal constata ca in legatura cu bunurile sechestrate au fost savarsite fapte care pot constitui infractiuni, va consemna aceasta in procesul-verbal de sechestru si va sesiza organele de urmarire penala competente.

d. Executarea silita a bunurilor imobile.

Bunurile imobile ale debitorului pot fi supuse executarii, cu exceptia celor prevazute de lege. Cu aceste exceptii, vor putea fi urmarite silit bunurile imobile proprietatea exclusiva a debitorului, dar si cele asupra carora are un drept de proprietate comuna sau pe cote parti. Exceptie de la executarea silita imobiliara face spatiu minim de locuit a debitorului si familiei sale, mai putin in cazurile in care executarea silita se face pentru recuperarea unor creante bugetare din savarsirea unor infractiuni.

Astfel, executorul fiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal, cu caracteristicile enuntate mai sus, care constituie ipoteca legala. Dupa aplicarea sechestrului, organele de executare vor solicita Biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei ipotecare, anexand un exemplar al procesului-verbal de sechestru. La cererea organelor de executare, Biroul de carte funciara va comunica celelalte drepturi reale si sarcini care greveaza imobilul urmarit, titularii acestora, care vor fi instiintati de catre organele de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunului imobil si distribuirea sumelor. Alti creditori ai debitorului decat cei mentionati, sunt obligati ca in termen de 30 de zile de la data inscrierii procesului-verbal de sechestru in evidentele de publicitate imobiliara, sa comunice in scris organelor de executare titlurile pe care le au pentru bunul imobil respectiv.

Organul de executare poate numi un administrator sechestru, daca aceasta masura este necesara pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, arendei si alte venituri obtinute din administrarea acestora, inclusiv pentru apararea in litigii privind imobilul respectiv.

Administratorul-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul sau o alta persoana fizica sau juridica, careia, in acest ultim caz stabilindu-se o remuneratie pentru activitatea depusa.

In termen de 15 zile de la primirea procesului-verbal de sechestru a bunului imobil, debitorul poate solicita aprobarea ca plata obligatiei bugetare inclusiv cheltuieli de executare, sa se faca din veniturile bunului imobil urmarit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult sase luni. in cazul aprobarii cererii executarea silita se suspenda, dar poate fi reluata in acest interval de timp in cazul unor motive temeinice.

5. Valorificarea bunurilor mobile si imobile

Daca in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, debitorul nu achita obligatia bugetara de plata se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor cand instantele judecatoresti au dispus altfel.

Valorificarea bunurilor sechestrate, cu scopul de a obtine rezultate cat mai avantajoase, se poate realiza prin una dintre urmatoarele modalitati:

intelegerea partilor;

vanzare directa;

vanzare in regim de consignatie;

vanzare la licitatie;

alte modalitati admise de lege inclusiv valorificarea bunurilor prin
case de licitatii, agentii imobiliare, sau societati de brokeraj, dupa caz

Valorificarea bunurilor prin intelegerea partilor - se realizeaza de debitor insusi ,cu acordul organelor de executare. Propunerile care s-au facut debitorilor vor fi prezentate in scris executorilor bugetari, numele ,adresa potentialului cumparator precum si termenul in care va achita pretul propus, care nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare. Dupa analizarea propunerilor, organul de executare va comunica aprobarea indicand termenul de plata si contul bugetar in care cumparatorul va varsa pretul bunului cumparat. Creditare acestui cont duce la ridicarea indisponibilizarii bunului achizitionat.

Vanzarea directa, se poate realiza in cazul in care ,inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, pe parcursul acesteia sau la finalul ei, daca bunurile nu au fost adjudecate, o persoana ofera cel putin pretul de evaluare .Daca sunt mai multi ofertanti, se alege persoana care ofera pretul cel mai mare fata de pretul de evaluare.

Vanzarea directa se realizeaza prin incheierea unui proces -verbal, care constituie titlu de proprietate.

Vanzarea in regim de consignatie se poate realiza numai in cazul bunurilor mobile.

Vanzarea la licitatia a bunurilor sechestrate este organizata de o comisie formata din trei persoane, numite de organul de conducere al creditorului bugetar si este condusa de un presedinte.

Inainte cu 10 zile de data fixata pentru licitatie este obligatorie efectuarea publicitatii vanzarii bunurilor sechestrate, care se realizeaza prin afisarea anuntului de vanzare in urmatoarele locuri:



la sediul organului de executare;

la locul vanzarii;

pe imobilul scos la licitatie, in cazul vanzarii bunurilor imobile;

intr-un cotidian local.

Despre data, locul si ora licitatiei vor fi instiintati si debitorul, custodele, administratorul - sechestru , titularii drepturilor reale si ai sarcinilor care greveaza bunul urmarit.

Anuntul privind vanzarea va cuprinde:

  • denumirea organului de executare si sediul sau;
  • numarul dosarului de executare;
  • numele si domiciliul debitorului persoana fizica sau denumirea si
    sediul debitorului persoana juridica;
  • bunurile oferite spre vanzare si o scurta descriere a acestora;
    pretul de evaluare sau de pornire pentru fiecare bun in parte;
    indicarea drepturilor reale care greveaza bunurile, acolo unde este
    cazul;
  • data, locul si ora vanzarii;
  • invitatia celor interesati de a se prezenta la licitatie, a prezenta pana la acel termen ofertele de cumparare si a depune taxa de participare de 10% din pretul de pornire al licitatiei;
  • mentiunea ca cei interesati in cumpararea bunurilor trebuie sa prezinte
    dovada emisa de creditorii bugetari ca nu au obligatii fiscale restante;
  • data afisarii publicatiei de vanzare, semnatura si stampila organului de
    executare.

Licitatia se desfasoara la locul unde se gasesc bunurile sechestrate, debitorul fiind obligat sa permita organizarea licitatiei in spatiile sale, daca sunt adecvate, sau la locul stabilit de creditorul bugetar.

Ofertantii, sunt obligati, pentru a putea participa la licitatie, sa depuna cu cel putin o zi inainte de data acesteia urmatoarele:

  • oferta de cumparare;
  • dovada depunerii taxei de participare, de 10% din pretul de pornire al

licitatiei;

  • daca este cazul, imputernicirea persoanei care il reprezinta pe ofertant;
  • certificatul unic de inregistrare, pentru persoanele juridice romane, iar
    in cazul celor straine actul de inmatriculare tradus in limba romana;
  • copie de pe actul de identitate in cazul persoanelor fizice romane,
    pasaport in cazul celor straine;
  • dovada emisa de creditorii fiscali, ca nu are obligatii fiscale restante.

Comisia de licitatie va analiza documentele de participare depuse, inainte cu cel putin o ora de inceperea licitatiei va afisa o lista cu ofertantii care au depus documentatia completa.

Licitatia incepe de la pretul de evaluare, care dupa caz, la prima licitatie poate fi diminuat cu 10% sau daca exista o oferta scrisa peste acest pret, licitatia porneste de la pretul respectiv. Adjudecarea se face in favoarea participantului care ofera pretul cel mai mare, dar care nu poate fi sub pretul de pornire.

Daca la licitatie se prezinta un singur ofertant, comisia de licitatie il poate declara castigator, daca acesta ofera cel putin pretul de pornire al licitatiei.

Ofertantilor care au pierdut licitatia, in termen de 5 zile li se va restitui taxa de participare, lucru care nu se intampla in cazul ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, care au refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare si adjudecatarului care nu a platit pretul oferit.

in cazul in care nu s-a prezentat nici un ofertant la prima licitatie, sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire, in termen de cel mult de 30 de zile se va fixa un termen pentru a doua licitatie, unde pretul de pornire se diminueaza cu 30% din pretul de evaluare. A treia licitatie se organizeaza tot in termen de maxim 30 de zile, pretul de pornire se diminueaza cu 50% din pretul de evaluare.

Pentru fiecare licitatie se va face o noua publicatie de vanzare.

La finele licitatiei fiecarui bun, se intocmeste un proces-verbal privind desfasurarea si rezultatul licitatiei ,in care se vor mentiona urmatoarele: denumirea si sediul organului de executare;

numele prenumele sau denumirea debitorului si a cumparatorului
domiciliul sau sediul acestora;

numarul dosarului de executare;

indicarea bunurilor adjudecate, pretul de adjudecare ,taxa pe valoarea adaugata;

participantii la licitatie si sumele oferite.

In termen de 5 zile de la data licitatiei, castigatorul licitatiei -adjudecatarul, este obligat sa vireze in contul organului de executare pretul bunurilor licitate si adjudecate, mai putin taxa de participare la licitatie. Daca, adjudecatarul nu achita pretul se va organiza o noua licitatie, toate cheltuielile fiind suportate de adjudecatarul care nu a achitat pretul.

Daca obiectul licitatiei il constituie un bun imobil, castigatorul licitatiei poate solicita plata pretului in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minim 50% din pretul de adjudecare, in acest timp imobilul nu poate fi instrainat.

Dupa plata in intregime a pretului sau a avansului ,in cazul platii in rate ,se intocmeste un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza caruia se va face inscrierea in Cartea funciara.

Pe langa elementele obligatorii de identificare a organului de executare si a cumparatorului, procesul - verbal de adjudecare va mai cuprinde urmatoarele:

pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adaugata daca
este cazul;

modalitatea de plata a diferentei de pret, daca plata s-a facut in rate;
datele de identificare a bunului ;

mentiunea ca documentul constituie titlu de proprietate si ca poate fi
inscris in Cartea funciara;

semnatura executorului bugetar ,stampila organului de executare; semnatura cumparatorului sau a reprezentantului legal;

Vanzarea la licitatie publica a bunurilor mobile, se consfinteste ,dupa plata pretului, tot prin incheierea unui proces-verbal de adjudecare, dupa modelul de mai sus, cu mentiunile corespunzatoare caracteristicilor bunurilor mobile.

Bunurile sechestrate se restituie debitorului daca, dupa parcurgerea tuturor fazelor procesului de valorificare prin licitatie publica, acestea nu au fost vandute.

6. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin procedura de executare silita

In cazul in care executarea se efectueaza numai de catre creditorul obligatiei bugetare-administratiile publice locale, suma de bani realizata se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale. De mentionat ca, la creanta bugetara care formeaza obiectul titlului executoriu, se adauga si o creanta accesorie formata din cheltuieli de executare, care se stabilesc de organul de executare, printr-un proces-verbal, pe baza dovezilor privind cheltuielile de executare. Pe acelasi proces-verbal, se vor calcula si dobanzile de intarziere acordate prin titlu executoriu dar al caror cuantum nu este stabilit prin titlu (de exemplu, prin titlu se acorda dobanzi de intarziere in continuare, in procentul legal, pana executarea integrala a creantei bugetare). Procesul-verbal, semnat de conducatorul organului de executare, constituie titlul executoriu pentru cheltuielile de executare si pentru dobanzile de intarziere calculate de organul de executare in conditiile aratate.

Creantele bugetare inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele incasate prin executare silita, in ordinea vechimii, mai intai creanta principala si apoi accesoriile acestora.

In cazul in care suma realizata prin executare silita este mai mare decat creanta bugetara, la care se adauga cheltuielile de executare, diferenta va fi compensata cu alte obligatii bugetare scadente ale debitorului, sau la cerere, se restituie acestora.

Cand executarea silita a fost pornita de mai multi creditori, sau cand, pana la eliberarea sumei rezultate din executarea silita au depus si alti creditori titlurile lor, organele de executare vor distribui suma realizata intre creditorii indreptatiti.

In acest caz, existand un concurs intre mai multi creditori, sumele realizate din executare se distribuie intre acestia potrivit ordinii de preferinta prevazute de procedura speciala.

Ordinea de preferinta este urmatoarea:

creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si
conservarea bunurilor;

creantele reprezentand salarii, pensii sumele cuvenite somerilor, ajutoare pentru ingrijirea si intretinerea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sanatatii, ajutoare de deces;

creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii
sau de plata a altor sume destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

creante bugetare provenind din impozite, taxe, contributii, si alte sume
datorate conform legii, bugetului local (sau de stat);

creantele rezultate din imprumuturi acordate de stat;

creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor
pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

creantele rezultate din imprumuturi bancare, livrari produse, prestari servicii, executari lucrari, chirii sau arenzi;

creante reprezentand amenzi cuvenite bugetului local sau de stat;

alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceiasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel suma realizata din executare se repartizeaza, intre creditori, proportional cu creanta fiecaruia.

Creditorii bugetari care au un privilegiu si care indeplinesc conditia de publicitate sau posesie a unui bun mobil, au prioritate la distribuirea sumei rezultate din vanzare, fata de alti creditori.

In cazul vanzarii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca, organul de executare este obligat sa instiinteze din oficiu pe creditorii in favoarea carora au fost conservate aceste sarcini pentru a participa la distribuirea pretului.

Creditorii care nu au participat la executarea silita pot depune titlurile lor in vederea participarii la distribuirea sumelor realizate prin executare silita numai pana la data intocmirii de catre organul de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.

Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita se efectueaza numai dupa 15 zile de la data depunerii sumei, cu instiintarea partilor si a creditorilor care si-au depus titlurile, ocazie cu care executorul bugetar va intocmi de indata un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta.

Cel nemultumit de modul in care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silita poate cere executorului bugetar sa consemneze in procesul-verbal obiectiile sale.

Dupa intocmirea procesului-verbal de eliberare sau distribuire a sumelor rezultate din executarea silita, nici un creditor nu mai este in drept sa ceara sa participe la distribuirea sau eliberarea acestora.

7.Contestatia la executarea silita.

Ca si in dreptul comun, contestatia la executare este mijlocul procedural prin care partile sau tertele persoane vatamate prin executare se pot plange instantei competente, in scopul de a obtine anularea actelor pe care le contesta.

Contestatia la executarea silita nu trebuie confundata cu contestatia in anulare, reglementata de procedura civila, care este calea de atac extraordinara prin care se obtine, in anumite conditii, anularea unei hotarari judecatoresti.

Subiectul activ al contestatiei poate fi:

debitorul urmarit;

creditorul care participa la executare ori si-a depus titlurile in vederea
eliberarii si distribuirii sumelor realizate prin executare silita;

tertul poprit in cazul executarii prin poprire;

tertul vatamat printr-o masura gresita sau ilegala de executare.

Obiectul contestatiei la executare-conform procedurii speciale, contestatia poate fi indreptata:

impotriva intregii executari silite;

impotriva fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare;

impotriva refuzului organului de executare de a indeplini un act de
executare in conditiile legi.

in aceste cazuri, se contesta executarea propriu-zisa cerandu-se anularea actelor de executare, refacerea lor, sau chiar anularea intregii executari.

Contestatia la executarea propriu-zisa poate avea ca temei vicii ale actelor de executare, nerespectarea termenelor obligatorii, necomunicarea somatiei, urmarirea unor bunuri care apartin altor persoane, nerespectarea ordinii de distribuire a sumelor realizate din realizare, prescriptia dreptului de a cere executare silita, stingerea obligatiei prin plata sau orice alta modalitate legala, etc.

Contestatia se poate indrepta impotriva titlului executoriu in temeiul caruia a fost pornita executarea numai in conditiile prevazute de procedura speciala si anume:

daca acest titlu nu este hotarare data de o instanta judecatoreasca;

daca pentru contestarea titlului nu exista o procedura care sa prevada
posibilitatea ca o instanta sa se pronunte asupra acesteia.

Deci, in toate cazurile in care legea deschide celui interesat o cale speciala de atac, cu acces in instante judecatoresti, contestatia impotriva titlului executoriu este inadmisibila.

In consecinta, nu se va putea introduce contestatie impotriva titlurilor de creanta bugetara, devenite titluri executorii, in masura in care acestea cad sub incidenta unei proceduri legale prin care puteau fi contestate.



impotriva acestor titluri nu se pot face aparari pe fond pe calea contestatiei la executare. Modificarea sau anularea lor poate fi obtinuta numai prin procedura jurisdictionala speciala prevazuta de lege, nu pe calea contestatiei la executare.

Contestatia impotriva titlului executoriu va fi facuta doar impotriva titlurilor emise de insesi organele de executare in cursul procedurii -de exemplu procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, impotriva procesului-verbal prin care organul de executare calculeaza dobanzi de intarziere sau alte sume care nu erau stabilite in cuantum cifric determinat, impotriva procesului-verbal de licitatie, etc.

Termenul de introducere a contestatiei este de 15 zile de la data la care subiectul activ al contestatiei a luat cunostinta despre executarea silita, dupa cum urmeaza:

contestatorul a luat la cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta;

contestatorul a luat la cunostinta de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

cel interesat a luat la cunostinta de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care contesta;

terta persoana care pretinde ca are un drept de prioritate sau un alt
drept real asupra bunului urmarit, de la data efectuarii executarii.

Ne introducerea contestatiei in termen legal nu o impiedeca pe o terta persoana sa isi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.

Persoanele juridice, pot face contestatie la executarea silita cu conditia depunerii unei cautiuni de 20% din cuantumul sumei datorate, dovada platii acestei cautiuni insotind in mod obligatoriu contestatia, care fara de aceasta nu va putea fi inregistrata.

Daca admite contestatia la executare, instanta poate dispune, dupa caz, anularea actului de executare, anularea sau incetarea executarii insesi, anularea sau lamurirea titlului executoriu, efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata.

in cazul anularii actului de executare contestat, incetarii executarii, instanta poate dispune prin aceiasi hotarare sa i se restituie celui indreptatit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.

Daca instanta hotaraste respingerea contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar daca contestatia a fost facuta cu rea credinta, va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

8.Prescriptia dreptului de a cere executare silita.

Dreptul de executare silita a creantelor bugetare, inclusiv a impozitelor si taxelor locale, se stinge daca nu a fost exercitata in termenele de prescriptie prevazute de procedura speciala.

Termenele de prescriptie a dreptului de a cere executare silita privind o creanta bugetara incep la data cand, potrivit legii, se naste acest drept.

Prescriptia dreptului la executare silita nu se confunda cu prescriptia dreptului de stabilire a obligatiilor prin titlul de creanta bugetara. Sunt prescriptii deosebite.

Prin indeplinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei bugetare se stinge dreptul autoritatii publice de constitui titlul de creanta, care este si titlu executoriu, cata vreme prescriptia dreptului la executare silita stinge dreptul de a pune in executare un titlu executoriu existent.

Potrivit procedurii speciale, dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare locale se prescrie astfel:

in termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executare
silita pentru creantele bugetare provenite din impozite, taxe, alte
contributii, precum si accesoriile acestora;

in termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executare silita in cazul creantelor bugetare provenind din amenzi.

In ceea ce priveste data nasterii dreptului de a cere executare silita, trebuie retinut ca aceasta este data la care titlul de creanta bugetara a devenit executoriu, potrivit legii.

Astfel, daca titlul de creanta s-a constituit anterior scadentei de plata a obligatiei, acesta devine executoriu la data expirarii termenului legal de plata.

Daca titlul s-a constituit ulterior scadentei legale a obligatiei, printr-un document de constatare sau verificare, titlul de creanta astfel constituit devine executoriu prin expirarea termenului de plata-15 zile de la data semnarii sau comunicarii acestuia.

Daca titlul este o hotarare judecatoreasca, data nasterii dreptului de a cere executare silita este data la care hotararea a ramas definitiva.

In cazul in care debitorul este obligat la plati succesive, curge o prescriptie separata pentru fiecare obligatie.

Termenul de prescriptie este intrerupt in urmatoarele cazuri:

in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului de actiune;

pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii
silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt
mod al datoriei;

pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare
silita;

pe data intocmirii si aprobarii actului de constatare a insolvabilitatii
debitorului.

Suspendarea termenelor de prescriptie, au loc cand:

in cazul suspendarii dreptului la actiune;

cand suspendarea este prevazuta de lege prin hotarare judecatoreasca;

pe perioada respectarii amanarii sau esalonarii platii obligatiei bugetare acordate ca urmare a inlesnirilor la plata aprobate de organulcompetent; pe timpul cand debitorul se sustrage cu rea-credinta de la executare.

Sumele achitate de debitor in contul obligatiilor bugetare locale, dupa indeplinirea termenului de prescriptie, nu se restituie.

Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligatii bugetare locale, se prescrie in termen de 5 ani de la data incheierii anului financiar in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Scaderea pentru cauze de insolvabilitate.

Procedura de insolvabilitate reprezinta un mod specific de stingere a obligatiilor fiscale catre bugetele locale si consta in scaderea din evidentele fiscale a creantelor bugetare datorate de debitor atunci cand se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:

debitorul nu are venituri urmaribile;

cand, dupa incetarea executarii silite raman debite neachitate;

cand debitorul a disparut sau a decedat, fara sa lase avere;

cand, potrivit legii, debitorul, persoana juridica, isi inceteaza
activitatea si au ramas neachitate obligatii bugetare;

debitorul nu este gasit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut, ori in

alte locuri unde exista indicii ca a avut avere.

Procedural organele de executare ale administratiei publice locale au urmatoarele obligatii in scopul declararii debitorilor in stare de insolvabilitate:

sa verifice la domiciliul sau la sediul debitorului, sau in alte locuri

despre care au informatii, situatia materiala a acestora, iar in cazul

imposibilitatii identificarii acestora sa incheie un proces verbal;

sa solicite informatii de la compartimentele de evidenta a populatiei

din cadrul Ministerului de Interne, de la Oficiile Registrului

Comertului;

sa solicite relatii cu privire Ia situatia materiala a debitorului de la

unitatile sau persoanele juridice unde acesta si-a desfasurat activitatea

profesionala in ultimii 3 ani;

sa solicite organelor si persoanelor abilitate date despre mostenitorii

care au acceptat succesiunea debitorului decedat;

- sa solicite informatii societatilor bancare unde debitorul a avut sau are

conturi deschise.

Daca in urma constatarilor efectuate rezulta faptul ca debitorul se
gaseste in stare de insolvabilitate, se intocmeste procesul-verbal de constatare a
insolvabilitatii care dupa avizarea compartimentului juridic, insusirea de catre seful compartimentului de specialitate se supune spre aprobare conducatorului organului de executare. Acesta, printr-o rezolutie datata dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata, iar in cazul in care considera investigatiile incomplete, dispune masurile care se impun.

Debitorii declarati insolvabili sunt verificati anual, iar daca se constata ca au dobandit venituri si bunuri urmaribile, se vor lua masurile necesare de redebitare a creantei bugetare si de executare silita a acestora.

Stingerea obligatiilor fiscale prin anulare.

Aceasta procedura fiscala se realizeaza pe calea amnistiei fiscale a anumitor categorii de obligatii restante, respectiv pe calea actelor in anulare a anumitor creante bugetare de catre organele care au aceasta competenta.

Altfel spus, amnistia fiscala, ca mod exceptional de stingere a obligatiilor bugetare, se aplica in imprejurari legate de politica fiscala a statului reglementata prin acte normative.

Totodata, in situatii deosebite, cum sunt calamitatile naturale, starea de necesitate, autoritatile locale pot aproba anularea unor categorii de impozite si taxe (art. 286 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

De asemenea, anularea acestor debite fiscale este admisa in situatia in care cheltuielile de executare silita sunt mai mari decat respectivele creante bugetare.

CONCLUZII

In procesul de transformare si adaptare a fiscalitatii romanesti la conditiile obiective aparute dupa 1989 finantele publice locale au suferit si ele un proces continuu de perfectionare. Concluzionam ca legislatia romaneasca a facut eforturi pentru a se adapta la principiile unei fiscalitati moderne, insa deocamdata in privinta finatelor comunitatilor locale nu putem vorbi de o autonomie reala. Avand in vedere modalitatile inca centraliste de alocare a fondurilor (cote si sume defalcate din TVA si impozit pe venit) apreciem ca ar fi necesare masuri care sa determine o repartizare pe criterii obiective a acestora. Pana cand aceste obiective vor fi atinse, realizarea creantelor bugetelor locale trebuie efectuata pe caile momentan legale, sumele din executare silita avand o pondere destul de importanta. Acest lucru se datoreaza faptului ca doar in ultimii doi-trei ani directiile fiscale care gestioneaza aceste fonduri au adus perfectionari reale aparatului fiscal competent in acest sens. Desi, exista baza legala cu reglementari clare privind etapele si competentele de executare silita, acestora nu li se acorda importanta cuvenita, nefiind aplicate termenele de executare prevazute de lege si neconducandu-se o evidenta suficient de clara a creantelor bugetelor locale, motiv pentru care nu sunt intotdeauna identificati in timp util contribuabilii rau platnici.

BIBLIOGRAFIE

Finantele publice ale Romaniei -Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Editura economica, 2005

Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal

H.G.R. nr. 44/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003, privind Codul Fiscal

O.G. nr. 92/2003, privind finantele publice locale

O.U.G. nr. 45/2003, privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare

H.C.L.M. nr. 1/2005, privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2005

H.C.L.M. nr. 57/2005, pentru modificarea H.C.L.M. nr.1/2005






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1105
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site