Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Metode pentru evitarea dublei impuneri internationale utilizate in practica financiara

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Metode pentru evitarea dublei impuneri internationale utilizate in practica financiara





Pentru evitarea propriu-zisa a dublei impuneri fiscale, in practica internationala se aplica mai multe metode sau procedee tehnice, in functie de criteriile adoptate de statele participante la conventie, astfel:

Ø   scutire totala;

Ø   scutirea progresiva;

Ø   „creditarea” obisnuita;

Ø   „creditarea” integrala.

Potrivit procedeului scutirii totale, venitul realizat de rezidentul unei tari intr-o alta tara, in care acesta a fost impus, se deduce in intregime din venitul total impozabil in tara de resedinta. Practic, in cadrul aplicarii acestui procedeu, venitul realizat in strainatate de rezidentul unui stat si supus impunerii acolo, nu se mai include in venitul impozabil in tara de resedinta.

Conform procedeului scutirii progresive, venitul obtinut de rezidentul unui stat in strainatate se adauga la veniturile obtinute in tara de resedinta numai pentru a se stabili cota progresiva de impozit, urmand ca aceasta cota sa se aplice apoi numai asupra veniturilor obtinute in tara de resedinta.

Procedeul „creditarii” obisnuite consta in aceea ca impozitul platit statului strain pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia, de rezidentul unui alt stat. se deduce direct din impozitul datorat in tara de resedinta, insa numai pana in limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obtinut in strainatate.

Potrivit procedeului „creditarii” integrale, impozitul platit in strainatate se deduce integral din impozitul datorat in tara de resedinta, inclusiv in situatiile in care primul impozit este mai mare decat cel intern aferent aceluiasi venit.

Apelarea la unul sau altul din procedeele prezentate permite, dupa caz, diminuarea cuantumului impozitului datorat sau recunoasterea impozitelor platite in strainatate. Deosebirea dintre metoda scutirii si cea a „creditarii” consta in aceea ca in timp ce metoda scutirii se refera la venit, metoda „creditarii” se refera la impozit.

In conventiile bilaterale incheiate de Romania cu terte tari, pentru evitarea dublei impuneri, procedeul cel mai frecvent folosit este cel al creditarii obisnuite. Sunt de mentionat in acest sens solutiile adoptate pentru ambele parti in conventiile incheiate cu tari precum: Canada, Cipru, Finlanda Japonia, Italia S.U.A., Suedia, Iordania, Malaiezia, Olanda, Pakistan, Spania, Sudan, Turcia, Vietnam, Zambia, iar pentru persoanele rezidente in Romania si conventiile incheiate cu Belgia, Franta, Germania si Norvegia.

Totodata a fost adoptat procedeul scutirii progresive, pentru ambele parti, in conventiile incheiate cu Danemarca si Austria, sau limitate pentru una din parti in conventiile incheiate cu Anglia pentru rezidentii romani, cu Belgia pentru rezidentii belgieni, cu Germania pentru rezidentii germani.

In conventiile incheiate cu unele state (de exemplu: Egipt, Maroc, Norvegia, ex-Iugoslavia) sunt prevazute ambele procedee. Utilizarea lor asigura o reducere a fiscalitatii si favorizeaza schimburile internationale, fara a afecta in mod esential echilibrul bugetar al statelor contractante.

Tarile din centrul si estul Europei (foste socialiste) au incheiat doua Conventii multilaterale prin care se instituie regula generala ca veniturile, realizate de o persoana rezidenta a unui stat care isi desfasoara activitatea in alt stat, vor fi impuse numai in statul in care persoana respectiva isi are domiciliul sau sediul dupa caz. In Conventia referitoare la persoanele fizice, cu privire la bunurile si veniturile aduse de acestea, s-a adoptat principiul teritorialitatii, potrivit caruia impunerea se face numai in statul in care sunt si toate bunurile imobile si veniturile obtinute din folosirea sau vanzarea lor sau din excitarea altor drepturi de a dispune aceste bunuri imobile.



Dupa transformarile care au avut loc in aceste tari, dupa anul 1990, au inceput negocieri pentru semnarea unor conventii bilaterale care sa le inlocuiasca pe cele multilaterale. In acest sens, sunt de remarcat conventiile bilaterale semnate deja cu: Ungaria, Rusia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Croatia.

Un principiu care guverneaza relatiile internationale este acela al nediscriminarii fiscale. Statele care semneaza conventia pentru evitarea dublei impuneri se angajeaza ca nu vor aplica fata de rezidentii celorlalte state contractante sarcini fiscale mai grele decat fata de proprii contribuabili aflati in aceeasi situatie. Aceasta nu inseamna insa ca un stat este obligat sa acorde rezidentilor celuilalt stat reducerile cu caracter personal din venitul impozabil si nici reducerile de impozit in functie de sarcinile familiale pe care le acorda propriilor rezidenti.

In unele conventii incheiate de tara noastra, se mentioneaza ca termenul „nationali” indica:

Ø  toate personale fizice care au cetatenia unui Stat Contractant;

Ø   toate persoanele juridice, societatile de persoane si asociatiile constituite conform legislatiei in vigoare intr-un Stat Contractant.

Termenul de nationali este cel mai des utilizat in conventiile incheiate de Romania, dar in unele conventii se mai foloseste si termenul de rezident (Franta, Japonia, Italia, Spania,Ungaria, Suedia, Slovacia) sau termenul de cetateni ( S.U.A., Regatul Unit, Austria).

Trebuie inlaturata o discriminare existenta in anumite state, in care deducerea dobanzilor, redeventelor si altor plati este admisa fara restrictii atunci cand beneficiarul este rezident, dar este restransa sau chiar interzisa atunci cand el este nerezident.

Nu trebuie sa se inteleaga ca intreprinderile rezidente ale unui stat, care au un sediu permanent in celalalt stat contractant, obtin avantaje mai mari decat ceilalti rezidenti, o data in satul de rezidenta prin deduceri, prin scutiri sau reduceri aplicate in baza legilor interne, si alta data in statul sursa, in virtutea principiului tratamentului egal.

Principiul nediscriminarii se aplica tuturor impozitelor de orice fel sau de orice natura, chiar daca nu toate fac obiectul conventiilor de evitare a dublei impuneri, precum si persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Procedura amiabila este o prevedere speciala care se refera la eliminarea unui caz de impozitare particular, ce nu este conform cu conventia. In situatia in care o persoana apreciaza ca masurile luate de unul sau de ambele state contractante genereaza o impozitare neconforma cu conventia, acea persoana poate, indiferent de caile de atac prevazute de legea nationala a celor doua state, sa supuna cazul sau autoritatilor competente ale statului contractant al carui national sau rezident este, dupa caz.

Obiectiile depuse de persoanele indreptatite trebuie sa indeplineasca doua conditii:

Ø   sa fie depuse in termen de trei ani de la prima notificare a masurii din care rezulta o impunere contrara prevederilor conventiilor,

Ø   sa fie adresata autoritatilor competente ale statului de rezidenta sau ale statului al carui national este.



Procedura amiabila este separata de cea din legea interna. Ea incepe cu prima etapa, care consta in supunerea obiectiunilor contribuabilului autoritatii competente care va face anumite cercetari, si continua cu etapa a doua, care consta fie in rezolvarea obiectiunilor de catre autoritatea competenta (in cazul in care impunerea a fost realizata de statul de rezidenta), fie in abordarea de catre autoritatea competenta sesizata, a autoritatii competente a celuilalt stat ( in cazul in care impunerea a fost realizata de celalalt stat), prin purtarea de negocieri.

Autoritatile competente pot:

a) daca o notiune este incompleta sau ambiguu definita in conventie, sa completeze sau sa clarifice definitia in scopul eliminarii acelei dificultati;

b) cand legile unui stat s-au modificat fara a deteriora echilibrul sau substanta conventiei, sa rezolve orice problema care apare ca urmare a unor astfel de modificari.

Autoritatile competente trateaza si cazurile de dubla impunere care nu au facut obiectul conventiei, cum ar fi cazul unui rezident al unui stat tert care are sedii permanente in ambele state contractante. Autoritatile competente pot comunica intre ele fara a utiliza canalele diplomatice.

In perioada anterioara anului 2000, era autorizat numai schimbul de informatii referitoare la impozitele acoperite de conventia incheiata. Ulterior, a fost autorizat schimbul de informatii referitoare la orice impozit aplicat de statele contractante, subdiviziunile politice ale acestora sau autoritatile locale. In unele conventii fiscale incheiate de Romania (cu S.U.A., India, Turcia si Iordania), fiecare stat este obligat sa sprijine incasarea, in numele celuilalt stat contractant, a impozitelor stabilite de celalalt stat. Aceasta prevedere este deosebit de importanta deoarece conform procedurii fiscale din Romania, titlul de creanta fiscala se constituie pe cale administrativa prin actul de impunere sau de control financiar, care nu este investit cu formula executorie de unele instante judecatoresti straine.

Unele conventii fiscale incheiate de Romania contin si o dispozitie prin care se stabileste statutul juridic al agentilor diplomatici si functionarilor consulari. In Conventia cu Elvetia, la art.26 alin.(2), se mentioneaza prin derogare de la dispozitiile art.4 (domiciliul fiscal), ca orice persoana fizica care este membra a unei misiuni diplomatice, a unui post consular sau a unei delegatii permanente, a unui stat contractant care este situata in celalalt stat contractant sau intr-un stat tert, este considerata ca rezidenta a statului creditat, cu conditia ca:

a) in conformitate cu regulile generale ale dreptului international, aceasta sa nu fie supusa impozitului in statul care acrediteaza, pentru veniturile din surse externe acestui stat sau pentru averea situata in afara acestui stat, si

b) aceasta sa fie supusa in statul creditat acelorasi obligatii in materie de impozite asupra intregului venit sau asupra intregii averi, ca si rezidentii acestui stat.

In aceeasi conventie, la alin.(3) se precizeaza: „prezenta Conventie nu se aplica organizatiilor internationale, organelor acestora sau functionarilor angajati la acestea si nici persoanelor care sunt membre ale unei misiuni diplomatice, ale unui post consular sau ale unei delegatii permanente a unui stat tert, atunci cand acestea se afla pe teritoriul unui stat contractant si nu sunt tratate ca rezidente in nici unul dintre statele contractante in materie de impozit pe venit sau pe avere.”

In acelasi sens, la art.6 lit.a) din legea nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, se mentioneaza:„sunt venituri scutite de impozit pe venit, veniturile membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, cu conditia reciprocitatii, in virtutea regulilor generale ale dreptului international si a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum si veniturile nete in valuta acordate personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii”.

Din punct de vedere al teritorialitatii, prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri se aplica veniturilor obtinute pe teritoriul Romaniei care include marea teritoriala precum si zona economica exclusiva de 200 mile si platoul continental, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1134
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site