Numerarul
ca instrument de plata. Operatiunile de casierie la banci
1. Numerarul ca instrument de plata
2. Atributii bancare privind confectionarea si
utilizarea bancnotelor
3. Casieria bancara. Concept si cerinte
Organizarea si functionarea casieriei
5. Operatiunile de casierie
1.
Numerarul ca instrument de plata
1.1.
Structura si caracteristicile numerarului
Numerarul in circulatie este constituit din
bancnotele si monedele metalice aflate la agentii economici si persoane fizice.
Bancnotele sunt titluri de credit emise de
Bancile Centrale prin care acestea se obliga sa restituie la prezentare
valoarea nominala a lor. Bancnotele au avut o evolutie istorica bogata in
cursul careia, la inceput, restituirea se facea sub forma convertibilitatii in
aur sai devize.
Bancnota a ramas un titlu de credit, dar, in fapt
nimeni nu recurge la restituire. Ea trece din mana in mana ca un titlu de
credit, fiecare participant la circuitele valorice fiind deplin incredintat ca
va realiza valoarea bancnotei respective prin cumpararea unei marfi, plata unei
datorii, depunere la banca, etc.
Monedele
sunt piese de metal de forma
circulara ce se utilizeaza din cele mai vechi timpuri. In trecut erau
confectionate din metale pretioase, aur sau argint, formand asa-zisa moneda cu
valoare intriseca.
Azi monedele sunt confectionate din aliaje
comune, de regula neferoase, servind ca moneda divizionara, asigurand expresia
monedei pt valorile fractionare al unitatilor monetare.
Numerarul sub forma de bancnote sau monede
reprezinta instrumentul de plata inuitial, de origine, care are si azi un rol
important in economia tuturor tarilor.
Numerarul are anumite caracteristici care il
situeaza pe plan superior fata de alte instrumente de plata:
1. numerarul este un mijloc de plata
nedeterminat, respectiv efectuarea platii nu e conditionata de nimic. Suma ce
revine beneficiarului ii este remisa fara nicio obligatie.
2. numerarul este un
mijloc de plata general, valabil pt intreaga comunitate de plati si deci
acceptabil pt oricare din membrii comunitatii.
3. numerarul este un
mijloc de plata cu efect imediat. Remiterea numerarului catre beneficiat are ca
urmare stingerea instantanee a obligatiei care a determinat plata.
1.2. Aspecte economice ale utilizarii numerarului
Firmele si persoanele
sunt deosebit de interesate de a avea lichiditate. A avea lichiditate inseamna
a avea abilitatea de a-ti plati obligatiile financiare la scadenta.
Lichiditatea
reprezinta atat pt firme cat si pt persoane o conditie vitala in contextul
economiei de piata unde „cine nu plateste, nu traieste“.
Rezervele de numerar
reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si
de a satisface cerintele de lichiditate.
Concomitent, a detine
numerar inseamna:
- a exclude
posibilitatea de valorificare a dispoinibilitatilor monetare, intrucat banii
pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri;
- a se expune unor
primejdii din partea unor raufacatori.
De aceea este pe larg
utilizata solutia depozitelor bancare care in anumite conditii pot aduce
deponentilor venituri. Activele financiare (obligatiuni, actiuni), care aduc
venituri mai mari, prezinta anumite dificultati:
- necesita timp pt
vanzarea lor la bursa, ceea ce insemana intarzieri in trasnformare;
- necesita chelt efective decurgand din diferente intre cursul
de cumparare si cel de vanzare si din comisioane, taxe, impozite aferente.
Apar
astfel costurile de tranzactie pe care doritorl de lichiditati trebuie sa le suporte.
In
alegerea formelor in care trebuie sa-si pastreze rezervele, titularul trebuie sa cumpaneasca intre:
-
veniturile posibile a fi realizate pe timpul plasamentului in forma data;
-
costurile de tranzactie ce trebuie suportate de titular in momentul in care
revine necesara transformarea rezervelor in lichiditati.
In
functie de structura obligatiilor posibile se pot formula unele solutii pe
segmente:
-
pt obligatiile immediate, numerar si depozite;
-
pt obligatiile mai indepartate, active financiare usor lichidabile.
2. Atributii bancare privind confectionarea si
utilizarea bancnotelor
In
fiecare tara, autoritatea monetara detine privilegiul emiterii bancnotelor,
monedelor, in general a semnelor monetare. Acest privilegiu e expresia cedarii de catre stat a
dreptului regalian de a bate moneda, parte integranta a manifestarii
suveranitatii nationale
Structura
de cupiuri, trebuie sa corespunda cerintelor
desfasurarii circulatiei monetare din tara
respectiva, in fct de:
- puterea de cumparare a unitatii monetare;
- sfera traditionala de utilizare a monedei efective,
respectiv raportul intre gradul de utilizare a monedei efective si platile fara
numerar, potrivit preferintelor populatiei.
Confectionarea
bancnotelor in perioada actuala este este reorientata
catre lume.
Tehnologiile
moderne de confectionare a bancnotelor promoveaza pe scara larga:
-
filigramul, desen ce se imprima in corpul hartiei utilizate si care se poate
observa prin trasnparenta;
-
firul de securitate simplu sau codat introdus in masa biletului dupa diferite
tehnologii;
-
„efectul de bascula“ realizat cu ajutorul unei cerneli speciale care modifica
perceptia culorilor in functie de ungiul sub care se priveste biletul.
Tiparirea
in relief, microliteratia si fluorescenta sunt, de asemenea, mijloace
importante de evitare a falsificatorilor.
Banca
de Emisiune coopereaza cu bancile in vederea asigurarii unui inalt grad de
siguranta in toate etapele in care numerarul circula spre banci si intre banci.
Dintre masuri se
pot mentiona:
-
impunerea unei atitudini prudentiale clientilor in asigurarea si protejarea
transportului de fonduri intre unitati si banci;
-
organizarea colectarii depunerilor de numerar prin sistemul gentilor sigilate.
Gentile
sigilate sunt recipiente confectionate, de regule, din panza rezistenta si cu
inchizatori cu cifru sau chei speciale. Cheile sau codurile sunt in posesia
ambelor parti, banca si firma expeditoare. Numerarul se pune in genti, iar
aceasta se inchide si se sigileaza.
3. Casieria bancara. Concept si cerinte
3.1.
Casieria bancara. Cadru conceptual
Organizarea op bancare cu publicul pp doua
modalitati:
1.lucratori operativi+casieri exclusivi
2.casieri-oficianti universali
1.Primul sistem folosit pe scara larga, la
noi, pp desfasurarea op de incasri si plati in doua etape: initial, clientul se
prezinta la ghiseu si solutioneaza cu oficiantul operativ problema sa, dupa
care dotat cu un document vizat emis de oficiant, se prezinta la casieria
bancii, unde casierul efectueaza plata sau incasarea.
2.Al doilea sistem urmareste activitatea
economica a ag ec si a populatiei si se reflecta in relatii cu banca in mod
specific:
- circulatia bancnotelor si monedelor are o
sfera mai reastransa de utilizare in conditiile in care populatia utilizeaza
conturile bancare pt incasare sau plata;
- exista o sfera larga de alte instrumente de plati si valori
vehiculate pt banci, cacurile, titlurile de valoare;
- abundenta hartiilor de valoare: actiuni,
obligatiuni, bonuri de tezaur, care pp op prin banci in special in legatura cu
incasarea veniturilor, dividendele si dobanzi, dar si privind vanzarea si
cumpararea lor.
In conditiile in care oficiantul bancar
manevreaza si vehiculeaza multiple alte valori, este firesct ca acestuia sa i
se incredinteze si operatiunile cu numerar de incasari si plati. Apare astfel
oficiantul universal.
3.2.
Casierul – „institutie bancara“ semnificativa
Preluarea prin incasare a semnelor monetare
aduse de clienti si eliberarea desemne monetare catre clienti reprezinta una
din cele mai vechi si cele mai frecvente op efectuae de banci.
Pt o mare parte a clientelei, functionarea
preponderenta a bancii este cea de casierie si pt cei mai multi, casierul este
expresia tipica a bacherului.
In tarile dezvoltate, calitatea de casier este
atribuita unor persoane competente in domeniul bancar si de inalta responsabilitate
civica si profesionala.
Primordial, ca manuitor de valori, casierul
trebuie sa se bucure de deplina incredere din partea conducerii bancii.
Casierul trebuie sa aiba calitati de
organizare autonoma a propriului sau compartiment in care, respectand normele
generale atributionale, sa-si asigure o functionalitate operativa, ordonata
metodic.
Casierul poate promova produse financiare noi,
poate determina largirea raporturilor cu banca ale clientului.
Casierul trebuie sa aiba o trainica cunoastere
si intelegere a prevederilor legale generale, cat si a normelor oficiale de
lucru promovate in sistemul bancar sau specifice bancii unde lucreaza.
3.3.
Portretul comportamental al casierului
Casierul bancar trebuie sa se afirme ca un
model de amabilitate, serviabilitate si spirit de cooperare cu clientii si
intotdeauna ca un model de politete si eleganta de limbaj, de exprimare, de
aparenta si comportare.
Pentru orice client, casierul trebuie sa fie
indatoritor. Acesta calitate rezulta prin modul politicos si amabil de
adresare, formulele de exprimare, dar si prin condescendenta ce trebuie sa se
manifeste in figura, mimica, si intreaga
expresie a casierului.
Casierul trebuie sa asculte cu tact si atentie
variantele de rezolvare a unor probleme propuse de catre reprezentantii
firmelor. Trebuie sa prezinte o atitudine neutrala, dar nu neutra.
Clientul va aprecia sfatul cald si apropiat al
casierului si i se va adresa cui ncredere in orice alte situatii.
Competenta autoritara a casierului trebuie
insotita si confirmata de elegenta in modul de prezentare personal.
3.
Casierul in relatiile cu clientii
Literatura de specialitate subliniaza atentia
deosebita ce trebuie acordata unor categorii de clienti de catre casier. Se
considera ca majoritatea clientilor sunt normali. Se apreciaza ca unii clienti
sunt pers cu handicap. Primordial sunt considerati cei cu handicapuri fizice,
carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita, prin servire in alte spatii
decat ghiseele amenajate. In aaceasi categ intra si varstnicii. Se considera ca
acestia au dificultati de intelegere si interpretare arationalitatii de
efectuare a unor op sau a normelor legale mai recente. Pt ei trebuie sa se
utilizeze un comportament intelegator si un tact deosebit, de regula casierul
trebuie sa fie asistat de o pers din conducere.
Clientii analfabeti sunt putin in Romania.
Casierul trebuie sa asigure un plus de atentie si de comunicare cu aceasta
categorie de clienti, in sensul ca ei sa inteleaga pe deplin sensul
operatiunilor efectuate, iar acordul lor sa fie rational si real.
O alta grupa o reprez pers dificile. Clientii
nerabdatori sunt cei care incearca pe diferite cai fortarea ranfului la ghiseu.
Banca trebuie sa asigure procesul servirii prin accesul organizat.
Clientii cusurgii sunt cei care cauta sa se
impuna n relatiile cu banca, ferindu-se la unele rezolvari intarziate sau
nereusite, dupa parerea lor. Trebuie tratati cu calm.
Clientii intimidatori si cei condescendenti
sunt spete apropiate prin atitudine. Ambele categorii cauta sa argumenteze
casierului si sefilor sai importanta lor, a bunei serviri. Personalul bancii
trebuie sa fie precaut cu acesti clienti si sa manisfeste o eleganta sporita de
adesare si comunicare.
Probleme deosebite pun clientii fraudulosi.
Bnacile sunt o tinat a crimei organizate. Casierii trebuie sa stie sa manevreze
operativ mecanismele de alertare si sa evite anumite miscari sau pozitii,
accesul in anumite zone, functie de cerintele sistemului.
Organizarea si functionarea casieriei
Locurile de munca in amenajari integral etanse
sau ghisee in serie, cu pereti despartitori de inaltime utila, trenuie sa
asigure o delimitare neta a spatiului afectat casierului.
Accesul este posibil numai pt personalul de
control in conformiotate du regulamentul de functionare.
Cheile ghiseului sunt preluate cu semnatura de
catre casier, iar dublura lor se pastreaza in seiful central al unitatii
bancare.
Fiecare casier este inzestrat cu instrumente
de lucru specifice:
- caseta personala (TILL)=o caseta de otel cu
incheietori sigure, de dimensiuni utile, specifice
- registrul de Casa (SHEET)=este desfasurat in
partida dubla: incasari si plati. Este un registru contabl tip Cartea Mare. In
cele doua parti se vor inreg cronologic op din cursul zilei.
- tusiera si stampila personala (PAD RUBBER
STAMP)=sunt tratate in practica bancara ca echipament de securitate, care
trebuie ferit de posibilitatea de acces a clientilor sau a celorlalti casieri.
La sfarsitul zilei operative, toate aceste
instrumente urmeaza sa fie depuse in seiful central al bancii.
5. Operatiunile
de casierie
5.1.Operatiunile
de incasari
Potrivit atributiilor sale, casierul primeste
in mod obisnuit numerar si cecuri de la clienti si prezentatori; sume in
favoarea clientilor care au conturi deschise.
Depunerile se fac in baza unuii document
tipic: nota (foaia) de depunere sau varsamant.
De regula, bancle tiparesc si pun la
dispozitia clientilor, legate in carnete, formulare foi de varsamant, care sa
poata si completate de client, in timp, pt operativitate.
Formularul nota (foaie) de depozit (de
varsamant) contine pe prima pagina de regula urmatoarele info: data, numele
bancii, localizarea sediului bancii, contul pt care se face depunerea.
Pe o parte a formularului e desfasurat un
monetar amanuntit pt toate tipurile de bancote si monede. Suma totala va
rezulta din adunarea totalurilor partiale. Pe verso se face inventarul
cercurilor depuse si insumarea lor.
La primirea formularului, casierul trebuie sa
fac urm op:
- sa verifice corectitudinea elem inscrise
privind identitatea clientului;
- sa numere fiecare din tipurile de bancnote
si monede depuse, bifand, pt identificare pozitie cu pozitie;
- sa identifice si sa bifeze, cec cu cec,
instrument cu instrument, documnetele cuprinse pe verso-ul formularului;
- sa verifice, prin adunare, totalurile din
formular;
- sa semneze, pt conformitate, si sa introduca
bancnotele si monedele in caseta sa.
Dupa ce numerarul a fost preluat in intregine
si verificat cu privire la autenticitatea bancnotelor are loc inreg in
Registrul de Casa, in fisa de incasari.
Se aplica succesiunea: preluare si depozitare,
apoi inregistrare in evidente a op cu numerar.
Asadar, casierul desfasoara doua feluri de op:
cu numerar si cu instrumente de plata in moneda scripturala.
5.2.
Operatiunile de plati
Una din cele mai frecvente op legate de
activitatea de plati efectuata sunt platile privknd cecurile prezentate spre
incasare de catre clienti sau alte persoane.
La banca se prezinta spre incasare fie pers
sau reprezentanti ai firmelor care au cont deschis, fie pers care doresc sa
incaseza cecuri emise de clientii bancii cu cont deschis.
Aceste op implica un rsc specific:
- efectuarea de plati fara verificarea de
rigoare ar putea aduce prejudicii clientilor titulari de conturi si bancii;
- verificarea de durata determina rezolvari
intarziate care afecteaza bunul renume al bancii privind operativitatea.
Atributiile casierului platitor au doua
coordonate: verificarea valabilitatii cecului prezentat la plata si informarea
cu privire la situatia contului asupra caruia a fost emis cecul.
Astfel casierul platitor urmareste:
- ca doc sa nu fi fost anulat;
- ca semnatura cecului sa fie corecta, in fct
de specimenele de semnatura
- ca plata sa fie posibila: prin existenta
disponibilului sau prin facilitatile de credit ce permit plata prin overdraft;
- ca data scrisa in cec sa nu fi fost nici
ulterioara, nici imaginara;
- ca variantele sumei de plata, in cifre si in
litere, sa nu fie diferite.
Odata satisfacute aceste cerinte lae
controlului documentelor, op de plata propriu-zisa implica, drept etape
componente, urm atributii pr casier:
- solicita semnatura beneficiarului platii;
- inreg cecul in Registru de Casa;
- aplica pe verso stampila speciala privind
monetarul;
- pregateste cupiurile solicitate de client;
- aduna sumele prevazute in monetar si
verifica concordanta dintre sumele din cupiuri si totalul sumei de plata;
- scoate din caseta sumele prevazute in
monetar, numarand pt fiecare cupiura cu atentie;
- desavarseste incasarea cecului ca act final
al filierei sale, anuland cu o linie semnatura beneficiarului cecului;
- inmaneaza cupiurile si evantual monedele
reprezentand sume de plata.
5.3.
Incheierea zilnica a op de casierie
La incheierea zilei de lucru fiecare casier
desfasoara in ordine urm procedee:
- aduna coloanele de incasari si plati si
stabileste totalurile;
- adauga la total incasari soldul de casa al
zilei precedente cu care de fapt a inceput ziua de lucru. Stabileste astfel,
total intrari;
- din total intrari scade total plati si determina
astfel soldul inchidere al zilei de lucru;
- intocmeste monetarul al carui total trebuie
sa corespunda marimii soldului de inchidere;
- Registrul de Casa, monetarul si alte doc
insotitoare sunt semnate, datate, si stapilate.
In cazul in care soldul de inchidere e mai
mare decat rezerva de casa, va face varsaminte la rezerva de casa. In celalalt
caz, va fi completata rezerva de casa.
La sf zilei operative, grosul rezervei de casa
se va afla depus in seiful central ca rezerva de casa a unitatii bancare