Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






Statistica

Numerarul ca Instrument de Plata - Operatiunile de Casierie la Banci

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN DE BANCI CENTRALE
Supravegherea vamala pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale
Dobanda compusa
CASA DE MARCAT ELECTRONICA CARAT Prima - MANUAL DE SERVICE
Actele controlului financiar
Tipuri de carduri emise de institutii si organizatii internationale: VISA, Maestro, MasterCard
TAXA PE VALOAREA ADAUGATA - Sfera de aplicare - Operatiuni impozabile
Formele si functiile controlului. Controlul financiar
BANCA CENTRALA - INDEPENDENTA BANCII CENTRALE
FACTORII CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA SI DIVERSIFICAREA SISTEMELOR FISCALE. CLASIFICAREA SISTEMELOR FISCALE



Numerarul ca instrument de plata. Operatiunile de casierie la banci

1. Numerarul ca instrument de plata

2. Atributii bancare privind confectionarea si utilizarea bancnotelor

3. Casieria bancara. Concept si cerinte

 Organizarea si functionarea casieriei

5. Operatiunile de casierie

1. Numerarul ca instrument de plata

1.1. Structura si caracteristicile numerarului

Numerarul in circulatie este constituit din bancnotele si monedele metalice aflate la agentii economici si persoane fizice.

Bancnotele sunt titluri de credit emise de Bancile Centrale prin care acestea se obliga sa restituie la prezentare valoarea nominala a lor. Bancnotele au avut o evolutie istorica bogata in cursul careia, la inceput, restituirea se facea sub forma convertibilitatii in aur sai devize.

Bancnota a ramas un titlu de credit, dar, in fapt nimeni nu recurge la restituire. Ea trece din mana in mana ca un titlu de credit, fiecare participant la circuitele valorice fiind deplin incredintat ca va realiza valoarea bancnotei respective prin cumpararea unei marfi, plata unei datorii, depunere la banca, etc.

Monedele sunt piese de metal de forma circulara ce se utilizeaza din cele mai vechi timpuri. In trecut erau confectionate din metale pretioase, aur sau argint, formand asa-zisa moneda cu valoare intriseca.

Azi monedele sunt confectionate din aliaje comune, de regula neferoase, servind ca moneda divizionara, asigurand expresia monedei pt valorile fractionare al unitatilor monetare.

Numerarul sub forma de bancnote sau monede reprezinta instrumentul de plata inuitial, de origine, care are si azi un rol important in economia tuturor tarilor.

Numerarul are anumite caracteristici care il situeaza pe plan superior fata de alte instrumente de plata:

 1. numerarul este un mijloc de plata nedeterminat, respectiv efectuarea platii nu e conditionata de nimic. Suma ce revine beneficiarului ii este remisa fara nicio obligatie.

2. numerarul este un mijloc de plata general, valabil pt intreaga comunitate de plati si deci acceptabil pt oricare din membrii comunitatii.

3. numerarul este un mijloc de plata cu efect imediat. Remiterea numerarului catre beneficiat are ca urmare stingerea instantanee a obligatiei care a determinat plata.

1.2. Aspecte economice ale utilizarii numerarului

Firmele si persoanele sunt deosebit de interesate de a avea lichiditate. A avea lichiditate inseamna a avea abilitatea de a-ti plati obligatiile financiare la scadenta.

Lichiditatea reprezinta atat pt firme cat si pt persoane o conditie vitala in contextul economiei de piata unde „cine nu plateste, nu traieste“.

Rezervele de numerar reprezinta o cale importanta de a avea posibilitati de plata in orice moment si de a satisface cerintele de lichiditate.

Concomitent, a detine numerar inseamna:

- a exclude posibilitatea de valorificare a dispoinibilitatilor monetare, intrucat banii pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri;

- a se expune unor primejdii din partea unor raufacatori.

De aceea este pe larg utilizata solutia depozitelor bancare care in anumite conditii pot aduce deponentilor venituri. Activele financiare (obligatiuni, actiuni), care aduc venituri mai mari, prezinta anumite dificultati:

- necesita timp pt vanzarea lor la bursa, ceea ce insemana intarzieri in trasnformare;

- necesita chelt efective decurgand din diferente intre cursul de cumparare si cel de vanzare si din comisioane, taxe, impozite aferente.

Apar astfel costurile de tranzactie pe care doritorl de lichiditati trebuie sa le suporte.

In alegerea formelor in care trebuie sa-si pastreze rezervele, titularul trebuie sa cumpaneasca intre:

- veniturile posibile a fi realizate pe timpul plasamentului in forma data;

- costurile de tranzactie ce trebuie suportate de titular in momentul in care revine necesara transformarea rezervelor in lichiditati.

In functie de structura obligatiilor posibile se pot formula unele solutii pe segmente:

- pt obligatiile immediate, numerar si depozite;

- pt obligatiile mai indepartate, active financiare usor lichidabile.

2. Atributii bancare privind confectionarea si utilizarea bancnotelor

In fiecare tara, autoritatea monetara detine privilegiul emiterii bancnotelor, monedelor, in general a semnelor monetare. Acest privilegiu e expresia cedarii de catre stat a dreptului regalian de a bate moneda, parte integranta a manifestarii suveranitatii nationale

Structura de cupiuri, trebuie sa corespunda cerintelor desfasurarii circulatiei monetare din tara respectiva, in fct de:

- puterea de cumparare a unitatii monetare;

- sfera traditionala de utilizare a monedei efective, respectiv raportul intre gradul de utilizare a monedei efective si platile fara numerar, potrivit preferintelor populatiei.

Confectionarea bancnotelor in perioada actuala este este reorientata catre lume.

Tehnologiile moderne de confectionare a bancnotelor promoveaza pe scara larga:

- filigramul, desen ce se imprima in corpul hartiei utilizate si care se poate observa prin trasnparenta;

- firul de securitate simplu sau codat introdus in masa biletului dupa diferite tehnologii;

- „efectul de bascula“ realizat cu ajutorul unei cerneli speciale care modifica perceptia culorilor in functie de ungiul sub care se priveste biletul.

Tiparirea in relief, microliteratia si fluorescenta sunt, de asemenea, mijloace importante de evitare a falsificatorilor.

Banca de Emisiune coopereaza cu bancile in vederea asigurarii unui inalt grad de siguranta in toate etapele in care numerarul circula spre banci si intre banci. Dintre masuri se pot mentiona:

- impunerea unei atitudini prudentiale clientilor in asigurarea si protejarea transportului de fonduri intre unitati si banci;

- organizarea colectarii depunerilor de numerar prin sistemul gentilor sigilate.

Gentile sigilate sunt recipiente confectionate, de regule, din panza rezistenta si cu inchizatori cu cifru sau chei speciale. Cheile sau codurile sunt in posesia ambelor parti, banca si firma expeditoare. Numerarul se pune in genti, iar aceasta se inchide si se sigileaza.

3. Casieria bancara. Concept si cerinte

3.1. Casieria bancara. Cadru conceptual

Organizarea op bancare cu publicul pp doua modalitati:

1.lucratori operativi+casieri exclusivi

2.casieri-oficianti universali

1.Primul sistem folosit pe scara larga, la noi, pp desfasurarea op de incasri si plati in doua etape: initial, clientul se prezinta la ghiseu si solutioneaza cu oficiantul operativ problema sa, dupa care dotat cu un document vizat emis de oficiant, se prezinta la casieria bancii, unde casierul efectueaza plata sau incasarea.

2.Al doilea sistem urmareste activitatea economica a ag ec si a populatiei si se reflecta in relatii cu banca in mod specific:

- circulatia bancnotelor si monedelor are o sfera mai reastransa de utilizare in conditiile in care populatia utilizeaza conturile bancare pt incasare sau plata;

- exista o sfera  larga de alte instrumente de plati si valori vehiculate pt banci, cacurile, titlurile de valoare;



- abundenta hartiilor de valoare: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, care pp op prin banci in special in legatura cu incasarea veniturilor, dividendele si dobanzi, dar si privind vanzarea si cumpararea lor.

In conditiile in care oficiantul bancar manevreaza si vehiculeaza multiple alte valori, este firesct ca acestuia sa i se incredinteze si operatiunile cu numerar de incasari si plati. Apare astfel oficiantul universal.

3.2. Casierul – „institutie bancara“ semnificativa

Preluarea prin incasare a semnelor monetare aduse de clienti si eliberarea desemne monetare catre clienti reprezinta una din cele mai vechi si cele mai frecvente op efectuae de banci.

Pt o mare parte a clientelei, functionarea preponderenta a bancii este cea de casierie si pt cei mai multi, casierul este expresia tipica a bacherului.

In tarile dezvoltate, calitatea de casier este atribuita unor persoane competente in domeniul bancar si de inalta responsabilitate civica si profesionala.

Primordial, ca manuitor de valori, casierul trebuie sa se bucure de deplina incredere din partea conducerii bancii.

Casierul trebuie sa aiba calitati de organizare autonoma a propriului sau compartiment in care, respectand normele generale atributionale, sa-si asigure o functionalitate operativa, ordonata metodic.

Casierul poate promova produse financiare noi, poate determina largirea raporturilor cu banca ale clientului.

Casierul trebuie sa aiba o trainica cunoastere si intelegere a prevederilor legale generale, cat si a normelor oficiale de lucru promovate in sistemul bancar sau specifice bancii unde lucreaza.

3.3. Portretul comportamental al casierului

Casierul bancar trebuie sa se afirme ca un model de amabilitate, serviabilitate si spirit de cooperare cu clientii si intotdeauna ca un model de politete si eleganta de limbaj, de exprimare, de aparenta si comportare.

Pentru orice client, casierul trebuie sa fie indatoritor. Acesta calitate rezulta prin modul politicos si amabil de adresare, formulele de exprimare, dar si prin condescendenta ce trebuie sa se manifeste  in figura, mimica, si intreaga expresie a casierului.

Casierul trebuie sa asculte cu tact si atentie variantele de rezolvare a unor probleme propuse de catre reprezentantii firmelor. Trebuie sa prezinte o atitudine neutrala, dar nu neutra.

Clientul va aprecia sfatul cald si apropiat al casierului si i se va adresa cui ncredere in orice alte situatii.

Competenta autoritara a casierului trebuie insotita si confirmata de elegenta in modul de prezentare personal.

3. Casierul in relatiile cu clientii

Literatura de specialitate subliniaza atentia deosebita ce trebuie acordata unor categorii de clienti de catre casier. Se considera ca majoritatea clientilor sunt normali. Se apreciaza ca unii clienti sunt pers cu handicap. Primordial sunt considerati cei cu handicapuri fizice, carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita, prin servire in alte spatii decat ghiseele amenajate. In aaceasi categ intra si varstnicii. Se considera ca acestia au dificultati de intelegere si interpretare arationalitatii de efectuare a unor op sau a normelor legale mai recente. Pt ei trebuie sa se utilizeze un comportament intelegator si un tact deosebit, de regula casierul trebuie sa fie asistat de o pers din conducere.

Clientii analfabeti sunt putin in Romania. Casierul trebuie sa asigure un plus de atentie si de comunicare cu aceasta categorie de clienti, in sensul ca ei sa inteleaga pe deplin sensul operatiunilor efectuate, iar acordul lor sa fie rational si real.

O alta grupa o reprez pers dificile. Clientii nerabdatori sunt cei care incearca pe diferite cai fortarea ranfului la ghiseu. Banca trebuie sa asigure procesul servirii prin accesul organizat.

Clientii cusurgii sunt cei care cauta sa se impuna n relatiile cu banca, ferindu-se la unele rezolvari intarziate sau nereusite, dupa parerea lor. Trebuie tratati cu calm.

Clientii intimidatori si cei condescendenti sunt spete apropiate prin atitudine. Ambele categorii cauta sa argumenteze casierului si sefilor sai importanta lor, a bunei serviri. Personalul bancii trebuie sa fie precaut cu acesti clienti si sa manisfeste o eleganta sporita de adesare si comunicare.

Probleme deosebite pun clientii fraudulosi. Bnacile sunt o tinat a crimei organizate. Casierii trebuie sa stie sa manevreze operativ mecanismele de alertare si sa evite anumite miscari sau pozitii, accesul in anumite zone, functie de cerintele sistemului.

 Organizarea si functionarea casieriei

Locurile de munca in amenajari integral etanse sau ghisee in serie, cu pereti despartitori de inaltime utila, trenuie sa asigure o delimitare neta a spatiului afectat casierului.

Accesul este posibil numai pt personalul de control in conformiotate du regulamentul de functionare.

Cheile ghiseului sunt preluate cu semnatura de catre casier, iar dublura lor se pastreaza in seiful central al unitatii bancare.

Fiecare casier este inzestrat cu instrumente de lucru specifice:

- caseta personala (TILL)=o caseta de otel cu incheietori sigure, de dimensiuni utile, specifice

- registrul de Casa (SHEET)=este desfasurat in partida dubla: incasari si plati. Este un registru contabl tip Cartea Mare. In cele doua parti se vor inreg cronologic op din cursul zilei.

- tusiera si stampila personala (PAD RUBBER STAMP)=sunt tratate in practica bancara ca echipament de securitate, care trebuie ferit de posibilitatea de acces a clientilor sau a celorlalti casieri.

La sfarsitul zilei operative, toate aceste instrumente urmeaza sa fie depuse in seiful central al bancii.

5. Operatiunile de casierie

5.1.Operatiunile de incasari

Potrivit atributiilor sale, casierul primeste in mod obisnuit numerar si cecuri de la clienti si prezentatori; sume in favoarea clientilor care au conturi deschise.

Depunerile se fac in baza unuii document tipic: nota (foaia) de depunere sau varsamant.

De regula, bancle tiparesc si pun la dispozitia clientilor, legate in carnete, formulare foi de varsamant, care sa poata si completate de client, in timp, pt operativitate.

Formularul nota (foaie) de depozit (de varsamant) contine pe prima pagina de regula urmatoarele info: data, numele bancii, localizarea sediului bancii, contul pt care se face depunerea.

Pe o parte a formularului e desfasurat un monetar amanuntit pt toate tipurile de bancote si monede. Suma totala va rezulta din adunarea totalurilor partiale. Pe verso se face inventarul cercurilor depuse si insumarea lor.

La primirea formularului, casierul trebuie sa fac urm op:

- sa verifice corectitudinea elem inscrise privind identitatea clientului;

- sa numere fiecare din tipurile de bancnote si monede depuse, bifand, pt identificare pozitie cu pozitie;

- sa identifice si sa bifeze, cec cu cec, instrument cu instrument, documnetele cuprinse pe verso-ul formularului;

- sa verifice, prin adunare, totalurile din formular;

- sa semneze, pt conformitate, si sa introduca bancnotele si monedele in caseta sa.

Dupa ce numerarul a fost preluat in intregine si verificat cu privire la autenticitatea bancnotelor are loc inreg in Registrul de Casa, in fisa de incasari.

Se aplica succesiunea: preluare si depozitare, apoi inregistrare in evidente a op cu numerar.

Asadar, casierul desfasoara doua feluri de op: cu numerar si cu instrumente de plata in moneda scripturala.

5.2. Operatiunile de plati

Una din cele mai frecvente op legate de activitatea de plati efectuata sunt platile privknd cecurile prezentate spre incasare de catre clienti sau alte persoane.

La banca se prezinta spre incasare fie pers sau reprezentanti ai firmelor care au cont deschis, fie pers care doresc sa incaseza cecuri emise de clientii bancii cu cont deschis.

Aceste op implica un rsc specific:

- efectuarea de plati fara verificarea de rigoare ar putea aduce prejudicii clientilor titulari de conturi si bancii;

- verificarea de durata determina rezolvari intarziate care afecteaza bunul renume al bancii privind operativitatea.

Atributiile casierului platitor au doua coordonate: verificarea valabilitatii cecului prezentat la plata si informarea cu privire la situatia contului asupra caruia a fost emis cecul.

Astfel casierul platitor urmareste:

- ca doc sa nu fi fost anulat;

- ca semnatura cecului sa fie corecta, in fct de specimenele de semnatura

- ca plata sa fie posibila: prin existenta disponibilului sau prin facilitatile de credit ce permit plata prin overdraft;

- ca data scrisa in cec sa nu fi fost nici ulterioara, nici imaginara;

- ca variantele sumei de plata, in cifre si in litere, sa nu fie diferite.

Odata satisfacute aceste cerinte lae controlului documentelor, op de plata propriu-zisa implica, drept etape componente, urm atributii pr casier:

- solicita semnatura beneficiarului platii;

- inreg cecul in Registru de Casa;

- aplica pe verso stampila speciala privind monetarul;

- pregateste cupiurile solicitate de client;

- aduna sumele prevazute in monetar si verifica concordanta dintre sumele din cupiuri si totalul sumei de plata;

- scoate din caseta sumele prevazute in monetar, numarand pt fiecare cupiura cu atentie;

- desavarseste incasarea cecului ca act final al filierei sale, anuland cu o linie semnatura beneficiarului cecului;

- inmaneaza cupiurile si evantual monedele reprezentand sume de plata.

5.3. Incheierea zilnica a op de casierie

La incheierea zilei de lucru fiecare casier desfasoara in ordine urm procedee:

- aduna coloanele de incasari si plati si stabileste totalurile;

- adauga la total incasari soldul de casa al zilei precedente cu care de fapt a inceput ziua de lucru. Stabileste astfel, total intrari;

- din total intrari scade total plati si determina astfel soldul inchidere al zilei de lucru;

- intocmeste monetarul al carui total trebuie sa corespunda marimii soldului de inchidere;

- Registrul de Casa, monetarul si alte doc insotitoare sunt semnate, datate, si stapilate.

In cazul in care soldul de inchidere e mai mare decat rezerva de casa, va face varsaminte la rezerva de casa. In celalalt caz, va fi completata rezerva de casa.

La sf zilei operative, grosul rezervei de casa se va afla depus in seiful central ca rezerva de casa a unitatii bancare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1548
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021. All rights reserved