Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Statistica

PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA

1 Inceputuri




Piata romaneasca trebuie privita ca o ruptura in evolutia ideilor si a doctrinelor care au dominat in perioada dinainte de 1990 si care in prezent sunt serios zdruncinate. vechile mentalitati sunt atinse de noul mod de manifestare e economiei plecata de la o curiozitate fara limite, necunoscuta si neadmisa anterior, deoarece controlul asupra vietii economice era aproape total.

Sistemul economiei planificate hipercentralizate si-a dovedit incapacitatea de a oferi ceea ce conducatorii sai au promis. Recunoasterea acestui fapt real  a condus la necesitatea inlocuirii sistemului. Experienta tarilor dezvoltate a demonstrat ca economia de piata este o solutie oportuna, o cale flexibila si robusta de organizare a productiei intr-o societate moderna.

Desigur, cei care doresc sa ridiculizeze economia de piata recurg adesea la principiul “laissez-faire”, potrivit caruia, statul trebuie sa lase loc in intregime sectorului privat, sa nu intervina in jocul liber al fortelor pietei. Realitatea este insa alta, intrucat succesul tranzitiei la economia de piata, eficienta mecanismului de functionare a acesteia, necesita o implicare puternica a autoritatilor, pentru a solutiona, cel putin, problemele referitoare la proprietate, concurenta si liber schimb, faliment si lichidarea firmelor (evident cu amplificarea somajului).

Prin urmare, intr-o economie de piata statul trebuie sa intervina pentru a crea un pachet coerent de legi care sa asigure o concurenta efectiva si un liber schimb al bunurilor, sa asigure existenta unor informatii corecte si satisfacatoare pentru consumatori.

In absenta acestui pachet pot apare situatii in care:

producatorii isi vor spori profiturile, indeosebi prin intelegeri oculte intre ei cu privire la limitarea competitiei, apar astfel monopoluri care limiteaza concurenta;

apar constrangeri in privinta participarii economiei nationale la circuitul economic mondial;

consumatorii nu vor fi protejati de reclame false si inselatoare etc.

Constituirea si dezvoltarea unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat din intreg spectrul activitatilor: industrie, agricultura, comert, turism, alimentatie publica, servicii etc.

Premisele declansarii procesului de privatizare respectiv a aparitiei pietei de capital in Romania au fost create o data cu promulgarea Legii nr. 31/1990 privind constituirea de societati comerciale care a asigurat cadrul legal necesar nasterii si dezvoltarii societatilor de capitaluri, si, totodata, a instituit un cadru clar pentru principalele produse utilizate pe piata de capital: actiunile si obligatiunile. Conform acestei legi, societatile comerciale pe actiuni au putut face apel la economiile publicului pentru infiintare sau pentru majorarea capitalului, primele atrageri de capital de la populatie fiind realizate de bancile “Ion Tiriac” si Bankcoop. Astfel, putem defini anul 1990 drept borna de unde porneste piata primara de capital.

Un moment important l-a constituit si adoptarea Legii nr.58/1991 a privatizarii societatilor comerciale care a relevat, o data in plus, nevoia existentei unei piete secundare. Aceasta deoarece a permis introducerea pe piata financiara, intr-o cantitate masiva, de hartii de valoare la purtator (certificate de proprietate), care desi nu au fost considerate valori mobiliare, au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare si, nu in ultimul rand, de a demonstra necesitatea crearii unui cadru organizat pentru vanzarea/cumpararea acestora. Mai mult chiar, a instituit primii investitori institutionali – cele 5 fonduri ale proprietatii private – care, desi hibrizi, au avut de asemenea rolul de a familiariza populatia cu institutia “investitorului de portofoliu”.

In anul 1992, certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma materializata, la purtator. Anul 1992 a reprezentat si momentul derularii primei oferte publice de actiuni contra numerar, din cadrul procesului de privatizare, oferta care a fost efectuata de Agentia Nationala pentru privatizare si Banca Romana pentru Dezvoltare cu sprijinul unei societati de consultanta din Marea Britanie si care au avut o rezonanta deosebit de mare.

Din pacate, eforturile de a constitui o piata secundara organizata si consolidata pentru certificatele de proprietate au ramas fara rezultat, dar “piata gri” a devenit din ce in ce mai atractiva si a constituit fermentul pentru aparitia primilor intermediari.

Catre sfarsitul anului 1992 s-a infiintat Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare, ca directie in Ministerul Finantelor.

In paralel, in Banca Nationala a Romaniei s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pietelor de Capital “embrionul” viitoarei Burse de Valori Bucuresti.

S-a facut simtita nevoia unei piete alternative celei bancare deoarece lipsa variantelor de plasament a condus la proliferarea jocurilor piramidale, iar tolerarea acestora de catre autoritati urmata de prabusirea fireasca a acestora a generat confuzie si retinere la nivelul investitorilor individuali.

O data cu aparitia Ordonantei nr. 18/1993 privind reglementarea tranzactiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere a fost infiintata Agentia Valorilor Mobiliare (A.V.M.) prin transformarea Agentiei Nationale pentru Titluri de Valoare ( A.N.T.V.). Aceasta entitate, constituita ca Directie Generala in Ministerul Finantelor, a creat cadrul de reglementare minim necesar pentru inceputul pietei de capital in Romania, prin elaborarea Regulamentului privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare si a Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere de valori mobiliare si a agentiilor de valori mobiliare aprobate prin HG nr. 788/1993. Aceasta a permis clarificarea si completarea procedurii prevazute de Legea nr. 31/1990 de majorare a capitalului social si, mai mult decat atat, a dus la cresterea numarului societatilor comerciale care au facut oferta publica.

In acest context, a aparut o categorie importanta de operatori – intermediarii autorizati – ca participanti directi si exclusivi la incheierea operatiunilor de vanzare/cumparare de valori mobiliare – fapt ce a creat premisele nasterii Bursei de Valori Bucuresti si, mai tarziu, a pietei extrabursiere (RASDAQ) – intr-un cuvant a pietei secundare.

O alta categorie importanta de investitori, cei institutionali, au aparut sub forma fondurilor mutuale, intr-un moment in care piata de capital era practic inexistenta.

Cronologic vorbind, s-a asistat la un fenomen de aparitie a unor fonduri mutuale (FMOA administrat de SAFI) care, desi trebuiau sa desfasoare o activitate specifica pietei de capital, ele erau infiintate si functionau undeva la interferenta dintre Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale. Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara si Codul Civil, nefiind autorizate de nici o autoritate specifica pietei bancare sau a pietei de capital.

In anul 1994 a fost adoptata Legea nr 52 privind valorile mobiliare si bursele de valori care a creat conditii pentru aparitia de noi institutii pe piata:

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) prin transformarea Agentiei Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativa autonoma subordonata Parlamentului;

Bursa de Valori Bucuresti;

Societati de depozitare;

Societati de registru;

Asociatii profesionale cu statut de organisme de autoreglementare care au condus la aparitia de noi piete secundare de tranzactionare (RASDAQ), altele decat cele bursiere etc.

Dupa aparitia Legii nr. 52/1994, atat piata primara, cat si cea secundara au devenit din ce in ce mai active, iar numarul participantilor pe piata a crescut considerabil.

Bursa de Valori, ca o componenta de baza a pietei secundare din Romania, a fost reinfiintata in anul 1995, printr-o decizie a Guvernului Romaniei si a fost finantata de la bugetul de stat, cu conditia ca, in termen de 3 ani de la infiintare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzactiilor efectuate suma necesitata de infiintarea sa.

Bursa functioneaza ca o piata de licitatie pe care intalnirea dintre emitenti si investitori este facilitata de intermediari.

Prin aceasta organizare s-a ajuns atat la un sistem compatibil cu marile burse, cat si la un sistem extrem de performant si de bine integrat in privinta functionalitatilor oferite.

In plus contine functii care, desi sunt implementate din punct de vedere software, nu sunt

Bursa de Valori Bucuresti neavand inca statut de organism de autoreglare pe de o parte, iar pe de alta parte CNVM nu a hotarat inca executarea de operatiuni in marja, comune deja marilor burse, sau de imprumuturi de actiuni pentru operatiuni “scurte”.

Cea de-a doua componenta a pietei secundare din Romania s-a constituit, ca o necesitate, in anul 1996 sub forma pietei extrabursiere RASDAQ, in scopul asigurarii unei circulatii libere si intense a valorilor mobiliare la un curs ce reflecta interesul investitorilor pentru detinerea titlurilor necotate la bursa.

Organismul tutelar in cazul pietei de negocieri RASDAQ este Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (A.N.S.V.M.), organism de autoreglementare, conform deciziei data de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

2 Formarea pietei extrabursiere in Romania

Aceasta s-a constituit din nevoia de a oferi cadrul institutional organizat pentru tranzactionarea unui numar foarte mare de actiuni (apartinand a peste 5000 de societati comerciale) avand o larga difuzie in randul publicului (peste 16 milioane de actionari). In acest scop, a fost creata o piata de tip NASDAQ, intitulata Romanian Asoociation of Securities Dealers Automated Quotations (RASDAQ), al carei sistem electronic de tranzactionare utilizeaza o varianta adaptata a programului NASDAQ-PORTAL. Piata a fost deschisa oficial pentru operare la 27 septembrie 1996, a inceput sa functioneze la 25 octombrie 1996, iar in prima zi de tranzactionare, respectiv 1 noiembrie 1996, au fost derulate operatiuni cu actiunile a 3 societati.



Pe piata extrabursiera sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse in cota Bursei ce Valori Bucuresti, si anume:

actiunile societatilor incluse in Programul de Privatizare in Masa (PPM) incheiat in 1996;

actiunile societatilor comerciale romanesti distribuite deja e calea ofertelor publice initiale, sau prin programele de privatizare, care fac obiectul regimului de furnizare periodica de date financiare al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) si care nu sunt cotate la bursa;

orice alte actiuni sau valori mobiliare a caror includere in sistem va fi aprobata de C.N.V.M. si A.N.S.V.M. 

3 Institutiile pietei bursiere in Romania

3.1 Asociatia Nationala a Societatilor de Valori

A fost constituita in anul 1995 ca o asociatie profesionala non-profit a intermediarilor de valori mobiliare din Romania. Are misiunea de a cauta posibilitati care sa faciliteze formarea de capital in sectorul public si cel privat din Romania, reglementand o piata pentru valorile mobiliare cat mai lichida, eficienta si onesta in beneficiul si pentru protectia investitorilor. Operand pe o piata in plina schimbare si orientata catre tehnologii moderne, obiectivul ANSVM este consolidarea uneia din pietele cu cea mai rapida dezvoltare din regiune, transparenta si cu un inalt nivel de lichiditate, corespunzatoare standardelor internationale in domeniul pietelor valorilor mobiliare consacrate.

Obiectivul principal al ANSVM este acela de a fi furnizorul cel mai important de servicii si reglementari de piata oneste, competitive si inovatoare pentru membrii sai, pentru emitenti si pentru investitori.

Calitatea de membru ANSVM poate fi dobandita de orice societate de valori mobiliare autorizata de catre CNVM, care nu face obiectul nici unei interdictii si care se angajeaza sa respecte Statutul ANSVM si orice alte reglementari ale acesteia.

ANSVM are calitatea de organism de autoreglementare. In acest ses ANSVM reglementeaza si supravegheaza conduita membrilor sai si vegheaza la respectarea reglementarilor actuale si a legislatiei in domeniul valorilor mobiliare si al pietei de capital, in beneficiul si pentru protectia intereselor investitorilor.

Din punct de vedere organizatoric, ANSVM este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor, iar administrarea se realizeaza de catre Consiliul de Administratie.

3.2 Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare a Valorilor Mobiliare (SNCDDVM)

Este persoana juridica romana constituita sub forma unei societati pe actiuni care indeplineste o activitate de utilitate publica si are ca obiect prestarea de servicii utilizatorilor directi, pe baza de comision.

Aceste servicii includ:

- decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare;

- pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare;

- transferul proprietatii asupra valorilor mobiliare;

- servicii de inregistrare si plata a valorilor mobiliare;

- orice operatiuni conexe.

De subliniat ca in vederea cresterii volumului tranzactiilor pe piata de capital, societatea are in vedere reducerea comisioanelor percepute.

Toate actiunile se emit in forma dematerializata, sunt nominative si indivizibile. Societatea detine un registru cu toti actionarii si pozitia lor in structura capitalului social si informatii privind miscarea actiunilor societatii.

Actiunile confera proprietarului lor dreptul la o cota parte din profit si din activul net dupa lichidarea societatii, proportional cu numarul de actiuni detinute, Totusi, actionarii SNCDD, nu trebuie sa urmareasca obtinerea de dividende din profitul realizat de Societate, deoarece profitul este folosit pentru constituirea Fondului de Garantie a operatiunilor de decontare si compensare si pentru reducerea constanta a costurilor de functionare prin perfectionarea sistemelor de operare.

Admiterea de noi actiuni se face prin emisiune de noi actiuni pe baza ofertelor de cumparare adresate in prealabil Societatii, sau pe baza vanzarii de actiuni de catre actionarii existenti. Asupra actiunilor nou emise se poate exercita dreptul de preemtiune, drept de care nu beneficiaza ANSVM si BVB.

Orice actionar are dreptul de a deveni utilizator direct al serviciilor Societatii, daca indeplineste standardele financiare, de capacitate de operare si cele morale.

SNCDD are rolul de custode central, in conformitate cu care pastreaza in siguranta valorile mobiliare ale utilizatorilor directi. Custodia se realizeaza atat in legatura cu titlurile de valoare ale clientilor utilizatorilor directi, cat si pentru propriile investitii ale acestora.

Din anul 1996, SNCDD a fost autorizata de Banca Nationala a Romaniei in calitate de Casa de Compensatii Interbancare. In acest sens, asigura fluxul compensare-dezvoltare a tranzactiilor cu valori mobiliare, dupa principiul “livrare contra plata”. SNCDD dispune de un cont special de decontare finala deschis la BNR, prin care realizeaza si asigura protectia decontarii tuturor tranzactiilor cu valori mobiliare derulate pe piata RASDAQ.

SNCDD utilizeaza sistemul de identificare ISIN (International Securities Identification Number) la care are acces din 1997 cu aprobarea ANNA (Association of National Numbering Agencies). Atribuirea codurilor ISIN reprezinta una dintre conditiile de acceptare a valorilor mobiliare romanesti pe piata internationala de capital. Codul este alcatuit din 12 cifre, dintre care primele doua reprezinta codul tarii emitentului.

3.3 Registrul Roman al Actionarilor

Este primul registru independent din Romania, desemnat de catre CNVM sa pastreze in siguranta toate datele asupra actionarilor rezultati din Programul de Privatizare in Masa (PPM), permitand ca actiunile PPM sa fie tranzactionate pe RASDAQ, iar aceste tranzactii sa fie decontate la SNCDD. RRA este o societate comerciala privata pe actiuni care are ca actionari opt societati bancare. Pe baza regulamentelor si instructiunilor CNVM, RRA primeste evidenta asupra detinerii in proprietate a actiunilor celor aproximativ 5000 de societati privatizate prin PPM. Prin intermediul programului sau (software), RRA primeste in sistem electronic instructiuni de transfer din partea membrilor Depozitarului.

In afara de RRA sunt inregistrate la CNVM si alte registre independente cu drept de functionare, insa prin prisma activitatii desfasurate, cel mai important este Registrul Roman al Actionarilor, care si-a inceput activitatea o data cu celelalte institutii ale pietei extrabursiere in 1996, avand ca scop principal furnizarea de servicii de registru, asigurand confirmarea dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra valorilor mobiliare.

Fiind gestionar al evidentei actiunilor societatii, Registrul asigura cunoasterea de catre societate, in orice moment, a actionariatului si a situatiei actiunilor, ceea ce ii confera exactitate in consemnarea voturilor in probleme importante ale emitentului, ca si rigurozitate in distribuirea de dividende, eliminand problemele legate de pierderea din evidenta de actionari sau actiuni.

Efectuarea cu promptitudine a modificarilor in evidenta actionariatului pe baza tranzactiilor private garanteaza faptul ca proprietarii de actiuni sunt si vor fi satisfacuti de serviciile de registru contractate de societatea emitenta.

RRA ofera societatilor eficienta operatiunilor si reducerea cheltuielilor corespunzator serviciilor centralizate, ca organizatie privata, functioneaza pe principiul minimizarii cheltuielilor. Din acest motiv, Registrul este conceput sa functioneze pe o baza automata si dematerializata in cea mai mare masura.

RRA nu este nici proprietatea Guvernului, nici controlat de acesta si nici nu se afla sub controlul comunitatii societatilor de valori mobiliare sau depozitarului central. Este o entitate legala separata, care este detinuta de un consortiu de banci, avand consiliu de administratie care mentine un comitet consultativ pentru emitenti, pentru a receptiona opiniile emitentilor si a le include in proiectele sale de dezvoltare.

4 Indici ai pietei de capital din Romania

Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprima evolutia cursului valorilor mobiliare pe o anumita piata si se utilizeaza pentru a urmari evolutia cursurilor valorilor mobiliare pe piata de valori.

Necesitatea introducerii indicilor bursieri a fost determinata de existenta unui produs bursier prin care sa se realizeze urmarirea in ansamblu a pietei respective si care sa nu reflecte doar evolutia unui singur titlu cotat.

Exista doua generatii de indici:

a. indici din prima generatie. In structura acestor indici intra numai acele actiuni ale caror emitenti sunt din acelasi domeniu de activitate, ca Dow Jones Industrials, Financial Times, Nikkei, s.a. avand o capacitate limitata de informare. Se calculeaza in general, ca o simpla medie aritmetica a cursului actiunilor componente, ajustata cu un divizor care sa exprime diversele modificari ce se petrec asupra actiunilor componente, cum ar fi fuziuni, divizari sau modificari importante de capital.




b. Indici din generatia a doua (sau indici compoziti). In structura acestor indici intra actiunile unor emitenti din mai multe domenii de activitate, inclusiv institutii bancare, de asigurari, firme din ramura transportului, telecomunicatiilor, etc. si au un grad de relevanta mai ridicat. Astfel de indici sunt: NYSE pe piata New- York-lui, FT-SE 100 pe piata Londrei, TOPIX pe piata japoneza. Tot in aceasta categorie se includ si indicii calculati pe piata de capital a Romaniei.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare care compun indicele bursier sunt urmatoarele:

grad de capitalizare bursiera ridicat;

grad mare de dispersie, ceea ce presupune o mare difuzie a valorilor mobiliare in randul detinatorilor;

cotarea sa se faca prin sistemul bursei informatizate;

structura valorilor mobiliare din compozitia indicelui, sa urmeze repartitia pe domenii de activitate a titlurilor inscrise in cota oficiala a bursei.

Cresterea sau scaderea indicelui bursier cu un anumit numar de puncte este rezultatul modificarii intr-un sens sau altul a cererii si ofertei pentru hartiile de valoare care intra in structura indicelui de bursa respectiv.

Daca prin cursul bursier avem o imagine a modului in care, la bursa, evolueaza in mod curent titlurile financiare individuale, tendinta de ansamblu a bursei, respectiv miscarea generala a cursurilor actiunilor pe acea piata, este evidentiata de indicii bursieri. In esenta, acestia sunt o masura a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de actiuni sau a tuturor actiunilor ce coteaza la bursa.

Evolutia cotatiilor la bursa de valori este influentata de o multitudine de factori economici, politici, chiar militari, psihologici care sunt, impreuna, temelia conjuncturii economice. De aici interesul care se acorda bursei ca barometru al economiei nationale, regionale sau chiar mondiale.

In tarile care inregistreaza rate inalte ale deprecierii monedei nationale, pentru a se asigura o mai buna compatibilitate in timp a indicilor, acestia sunt, calculati pe langa moneda nationala, si in valuta. Este si cazul celor 2 indici calculati la Bursa de Valori Bucuresti, BET si BET compozit, calculati nu numai in lei, ci si in dolari SUA si in EURO.

Numele oficial al indicelui este in limba romana “Indicele Bursei de Valori Bucuresti”, iar in limba engleza Bucharest Exchange Trading (abreviat BET).

Data de referinta a indicelui este 19 noiembrie 1997, data de pornire 22 septembrie 1997, iar valoarea de start 1000 de puncte de indice. BET se calculeaza si se publica atat in lei (BET ROL),cat si in dolari SUA si in EURO. Acest indice este un indice ponderat cu capitalizare bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti.

Una din cele mai importante functii ale indicelui BET, ca si ale altor indici bursieri este faptul ca se constituie drept suport pentru tranzactii derivate (futures si optiuni).

Indicele BET este calculat ca o medie ponderata cu capitalizare a preturilor celor mai lichide actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti. Valoarea preturilor din fiecare zi este raportata la preturile corespunzatoare din data de referinta.

Formula de calcul este:


in care:

N = numarul de actiuni din portofoliul indicelui (10 actiuni);

pi0 = pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul de referinta t=0 (19.09.197);

pit = pretul mediu ponderat al actiunii i la momentul curent t;

qi0 = numarul total de actiuni emise din actiunea i la momentul t=0.

Pentru a compara orice efect artificial asupra pretului de tranzactionare datorat masurilor de divizari de actiuni, fuzionari ale firmelor sau orice modificari ale capitalului social al unei societati aflate in portofoliul indicelui, valoarea este ajustata cu un factor de corectie f in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Factorul f asigura continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui, adica:

Daca unele dintre actiunile incluse in structura nu mai corespund regulilor de tranzactionate, in timp ce altele sunt tranzactionate conform acestor reguli, se impune actualizarea portofoliului indicelui. In acest caz factorul de corectie este recalculat, pentru a compune modificarea respectiva. Astfel, se asigura cerinta potrivit careia indicele trebuie sa reflecte zilnic modificarile preturilor actiunilor fata de preturile aceleiasi actiuni la momentul de referinta considerat.

Necesitatea actualizarii indicelui este analizata trimestrial de catre Comitetul Indicelui din cadrul BVB.

Deciziile de modificare a portofoliului prin inlocuirea actiunilor sau modificarea ponderilor ca urmare a evenimentelor deosebite sunt anuntate in mass-media cu 3 zile inaintea efectuarii lor.

Valoarea indicelui este calculata in timp real si afisata pe tabela electronica a bursei, pe toate terminalele agentilor din ringul Bursei sau conectate la distanta la sistemul de tranzactionare automata. Indicele este preluat in timp real de catre agentiile de stiri Reuter (pagina BETI) SI Dow Jones Telerate.

Indicele compozit BET-C este al doilea indice oficial al Bursei de Valori Bucuresti. Construirea acestui indice s-a impus din necesitatea ubei reprezentari complete a evolutiei preturilor actiunilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. Data de referinta a indicelui a fost 16 aprilie 1998, iar valoarea de referinta tot 1000 de puncte ca si in cazul indicelui BET.

Indicele BET-C a fost calculat pe baza aceleiasi formule ca si indicele BET, dar cu o baza de reprezentare mult mai larga care sa acopere ansamblul titlurilor tranzactionate. Calculul indicelui se bazeaza pe media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor medii la data de referinta.

Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cazul indicelui intra automat noile societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa formarea pretului de piata. Indicele este racordat cu un factor de corectie in ziua in care are loc modificarea de structura. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara modificarii cosului indicelui. Noile ponderi rezultate dupa fiecare modificare a cosului sunt comunicate Societatilor de Valori Mobiliare membre ale Asociatiei Bursei.

Si indicele BET-C este exprimat atat in lei cat si in dolari SUA, fiind un indicator util pentru investitorii romani si straini. Exprimarea in dolari SUA se realizeaza prin convertire a preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva.

Ca si precedentul indice valoarea sa este calculata in timp real si afisata atat pe tabela electronica, cat si pe toate terminalele agentilor din ringul Bursei, fiind preluat la fel de agentiile de presa mentionate.

Valorile de inchidere sunt incluse in sumarul tranzactiilor emis zilnic de catre Bursa, precum si in Buletinele Bursei.



Dictionar explicativ

Active box = locul in care sunt tinute fizic titlurile de valoare pana la licitatie.

ADP =  actiunile cu dividende preferentiale au aparut pentru a permite actionarilor majoritari sa pastreze controlul asupra intreprinderii, lasand totusi sa intre noi parteneri, Principiul este simplu: cel nou intrat in afacere cumpara actiuni carora li s-a suprimat dreptul de vot. Pentru a-l despagubi, i se ofera in schimb un dividend numit ,,preferential”, superior celui de care beneficiaza ceilalti actionari. Pe scurt, acesta este ,,pretul tacerii”. Totusi, daca el nu primeste 2 ani consecutivi nici un dividend, actiunea cu dividend preferential se transforma in actiune obisnuita si detinatorul ei capata dreptul de vot.

Aftermarket (piata secundara)= piata a unui titlu de valoare fie bursiera, fie extrabursiera, dupa ce a fost facuta o oferta initiala a titlului.

AIM (Alternative Investment Market) = piata bursiera lansata de Bursa din Londra in luna iunie 1995 destinata sa primeasca intreprinderile tinere in plina dezvoltare.

AMEX = American Stock Exchange, are reguli de admitere si de functionare mau putin rigide decat NYSE. Aceasta piata primeste valori straine si accepta mai multe tipuri de optiuni.

Arrearage (restanta) =suma din dobanda obligatiunilor care este datorata si neplatita.

OTC =  over the counter (piata in afara cotarii) este o piata extrabursiera care nu este organizata, negociindu-se tot felul de valori, prin telefon si nu prin folosirea unui sistem de licitatie ca la orice bursa de valori. Majoritatea tranzactiilor cu obligatiuni se efectueaza pe piata OTC.

CAC 40 = (cotation assistee en continu) sistem de cotare asistata in mod continuu, indice creat in iunie 1988 si compus din 40 de valori – cele mai reprezentative de pe piata franceza.

CBOT = Chicago Board of Trade.

CBV = consiliul burselor de valori, un consiliu al pietelor la termen insarcinat cu conducerea si controlul functionarii pietei bursiere franceze.

CFTC = Commodity Futures Trading Commission.

Nikkei Dow-Jones = indice al Bursei din Tokio, rod al asocierii imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial intre cotidianul Nihon Keizai (prescurtat Nikkei) cu grupul de presa american Dow-Jones.

CME = Chicago Mercantile Exchange.

COB = comisia de operatii bursiere, instanta creata la 28 septembrie 1967 printr-o Ordonanta a generalului de Gaulle.

DAX = Deutsche Aktienindex – indice creat pe piata Germaniei care ascunde notiuni mai tehnice.

DOW-JONES = indicele celor 30 de valori vedeta din Wall Street a fost publicat in 1884 de catre Customer’s Afternoon Letter, stramosul cotidianului Wall Street. A depasit pentru prima data in istoria lui, valoarea de 100 de puncte la 12 ianuarie 190 Pragul de 500 de puncte a fost depasit la 12 martie 1956, 1000 de puncte vor fi atinse abia la 14 noiembrie 1972 , nivel care nu va mai fi atins pana in 1983. La 8 ianuarie 1987, indicele trece nivelul de 2000 de puncte; la 17 iulie, acelasi an, atinge 2500 de puncte, iar la 17 august  2700 de puncte. Victima a unor mici crahuri, atinge nivelul de 3000 de puncte la 17 aprilie 1991, si pe cel de 3500 de puncte la 19 mai 1993.

Pragul istoric de 4000 de puncte a fost trecut la 23 februarie 1995. De la crearea sa, acest indice s-a mai nuantat, specializandu-se pe anumite domenii ca:

indicele Dow -Jones al valorilor de transport, compus din 20 de titluri;

al valorii serviciilor compus din15 titluri.

Charles Henry Dow si Edward Jones n-au intuit, probabil, ce glorie postuma vor capata indirect prin crearea primului indice al bursei din New York.

DTB (Deutsche Terminbörse)= a luat fiinta la Frankfurt in ianuarie 1990. In intregime informatizata, ea propune contracte asupra indicelui bursier DAX 30, dar si asupra dobanzilor pe termen lung (10 ani) sau pe termen mediu.

EOE = European Options Exchange, bursa deschisa la Amsterdam in anul 1978.

FCP = fonduri comune de plasament sunt organisme care grupeaza portofoliile de titluri detinute in comun de catre numerosi depunatori si care sunt gestionate de catre un stabiliment bancar sau financiar. Asemenea organisme au aparut si pe piata de capital romaneasca prin infiintarea fondurilor mutuale de investitii (vezi FMOA, FNI, Fondul Octogon etc.) sau transformarea FPP SI FPS.

FT 30 si 100 = indici nascuti in 1984 la Londra la initiativa cotidianului britanic Financial Times ale carui initiale au fost atribuite acestora iar cifrele reprezentand valorile. Este supranumit si Footsie.

GLOBEX= sistem de negociere informatizat, ce permite schimburile in afara sedintelor oficiale, si, indiferent de ora, in lumea intreaga. Acest sistem electronic a fost dezvoltat la initiativa CME si CBOT avand ca operator tehnic Agentia Reuter.

INTERNATIONAL STOCK EXCHANGE = principala piata bursiera britanica, denumita Stock Exchange sau Listed Market, este cea mai veche.

MATIF 6 = ultima nascuta dintre pietele internationale la termen ale Frantei ce ridica Parisul la rangul de a patra piata bursiera a lumii.

MIDCAC = indice lansat in mai 1995 de societatea de bursa franceza SBF.

MONEP = piata de optiuni negociabile din Paris inaugurata in anul 1987.

NASDAQ = National Association of Securities Dealers Automated Quotations.

NYSE = New York Stock Exchange, este cea mai cunoscuta dintre pietele bursiere si, ca importanta, prima bursa a lumii, cu o capitalizare bursiera de 4232 de miliarde de dolari la sfarsitul anului 1994. Are reguli de admitere foarte stricte, in scopul de a permite intrarea pe aceasta piata doar a intreprinderilor mari, care pun in circulatie multe actiuni, astfel ca piata sa fie intotdeauna ,,lichida”.

ORA = obligatiuni rambursabile in actiuni. Emitentul, in locul rambursarii imprumutului la scadenta, ii propune cumparatorului sa primeasca un numar de actiuni la societatea sa, corespunzatoare cu valoarea imprumutului. Dupa acelasi principiu, exista si obligatiuni convertibile in actiuni (OCA); proprietarul lor poate astfel sa treaca de la statutul de simplu creditor la cel de actionar. In ambele cazuri, exista un risc important pentru proprietarul intreprinderii. Este ca si cum si-ar monta singur o bomba cu efect intarziat, transformandu-l pe creditorul sau, din simplu spectator, in actor, mai mult sau mai putin important, in functie de numarul de actiuni pe carele va obtine prin convertirea obligatiunilor.

PORTOFOLIO (portofoliu)= setul de obligatiuni, actiuni si alte titluri de valoare detinute de un investitor sau de un fond mutual.

RM = reglementarea lunara, este o piata care permite cumpararea pe credit, fiindca, asa cum o arata si numele, este o reglementare de conturi lunara. O data pe luna, in ziua de ,,lichidare” investitorii fac bilantul angajamentelor. Ei au 2 posibilitati: fie sa incheie operatiunea de vanzare sau de cumparare, fie sa decida s-o mai prelungeasca cu o luna. In acea zi, intotdeauna a saptea zi dinaintea sfarsitului de luna calendaristica, contoarele sunt aduse la zero. Se lichideaza operatiunile in curs si se obtine o ,,fotografie” a activitatii bursiere, denumita ,,pozitia de piata” , inainte de a declansa un nou termen bursier de o luna.

SCMC = societatea de compensare a pietelor conditionale, filiala a Societatii Burselor Franceze, insarcinata sa asigure supravegherea si buna functionare a MONEP – piata optiunilor negociabile din Paris.

SEAQ International = Stock Exchange Automated Quotations System, este un organism creat spre sfarsitul anilor ’80 de catre Anglia care permite cumpararea sau vanzarea unor cantitati importante de valori straine.

SEC = Securities Exchange Commission, organism total independent fondat in anul 1934 sub presedintia lui Franklin Delano Roosvelt, abilitat sa controleze atat personalul bursier cat si pietele. Este compus din cinci comisari, numiti pe cate cinci ani de catre presedintele SUA si aprobati de Senat. SEC raspunde in fata Congresului american si nu este supus nici unei presiuni din partea administratiei americane. Are dreptul de anchetare, de urmarire penala si de aplicare a sanctiunilor disciplinare. Are de asemenea, dreptul de a suspenda sau de a interzice activitatea brokerilor sau a dealerilor.

SBF= societatea burselor franceze, corp de control.

SICAV societati de investitii cu capital variabil, au aparut in anii ’70, inlocuind societatile inchise, create imediat dupa razboi. Ele s-au inspirat dupa modelul american (Mutual funds) si britanic (United trusts). Acestor societati anonime li s-au adaugat in 1978 fondurile comune de plasament FCP. Societatile de tip SICAV se subdivizeaza in 3 mari categorii: monetare (cele mai numeroase), in obligatiuni, in actiune (si diversificate).

SOFT MARKET (piata slaba)=piata a titlurilor de valoare cu o cerere redusa.

STANDARD AND POOR'S 500 = indicator bursier mai putin cunoscut, dar totusi mult utilizat in masurarea fluctuatiilor marii burse newyorkeze.

USM = Unlisted Securities Market sau piata secundara a fost creata in anul 1980, pentru atragerea intreprinderilor mici si mijlocii. Regulile sunt ceva mai suple, intreprinderile nefiind obligate sa furnizeze informatii decat din ultimii 2 ani. In 1994, la 14 ani de la lansarea ei, autoritatile bursiere s-au gandit s-o desfiinteze, intrucat granita dintre USM si Stock Exchange a devenit prea ingusta.

Warants ( bonuri de subscriptie) = dau dreptul de subscriere pentru o noua actiune sau obligatiune, pana la o anumita data si la un pret dinainte fixat, numit ,,pret de exercitiu. Ele sunt cotate ca si celelalte titluri, dar au o durata de viata limitata care nu depaseste 5 ani. Se negociaza pe piata bursiera si se regasesc in tot felul de produse, dintre care cele mai cunoscute sunt obligatiunile cu bonuri de subscriptie de actiuni (OBSA) si actiunile cu bonuri de subscriptie, de actiuni (ABSA).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1186
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site