Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Prezentarea generala a institutiilor publice

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Prezentarea generala a institutiilor publice

Institutiile publice au un rol important in cadrul statului deoarece prin intermediul acestora acesta isi indeplineste functiile sale. De asemenea, procesele economice in economia de piata, , sunt influentate de stat prin parghiile economico-financiare la dispozitia sa, utilizate in vederea corectarii dezechilibrelor la nivel macroeconomic.




Sfera de cuprindere a institutiilor publice este vasta, statul actionand practic in toate domeniile vietii economice sau sociale. De asemenea, una din caracteristicele cele mai importante ale economiilor secolului XX, care se continua si in secolul XXI, este expansiunea sectorului public. Statul, prin intermediul institutiilor de care dispune sau prin intermediul intreprinderilor a actionat, in functie de politica urmata in diferite perioade, asupra redistribuirii produsului intern brut in economie, a influentat pozitiv sau negativ desfasurarea anumitor activitati.

De ce, insa, sunt atat de importante institutiile publice si, in primul rand cum se poate defini acest concept?

Legea finantelor publice si, respectiv, legea finantelor publice locale definesc notiunea de institutie publica enumerand exemple in acest sens, dupa cum urmeaza.

Conform legii finantelor publice, in sfera de cuprindere a institutiilor publice se cuprind: “Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora”[1].

La nivel local, conform reglementarilor legislative privind finantele publice locale, institutiile publice reprezinta “denumire generica ce include comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora”[2].

Cu toate acestea, ce reprezinta o institutie publica? In majoritatea cazurilor se fac numeroase confuzii. De exemplu, la intrebarea: „Pe care dintre urmatoarele entitati (Ministerul Finantelor Publice, Academia de Studii Economice Bucuresti, Banca Nationala a Romaniei, Ateneul Roman, Electrica S.A.) le considerati institutii publice?”, raspunsul va fi cu preponderenta: „Toate!”, argumentul respondentiilor fiind ca „toate apartin statului”. Unde se produce confuzia? O explicatie ar consta in faptul ca nu se cunoaste foarte bine care este sfera de cuprindere a sectorului public. Conform viziunii Fondului Monetar International, sectorul public cuprinde, pe de o parte, entitatile ce apartin administratiei guvernamentale centrale si locale, iar, pe de alta parte, cuprinde entitatile cu scop productiv, angrenate in mecanismul pietei si care urmaresc obtinerea de profit[3]. Prin urmare, in continuare ne vom referi la entitatile apartinand administratiei guvernamentale centrale si locale ca fiind institutii publice care furnizeaza bunuri publice in vederea satisfacerii nevoilor colective, care au ca obiectiv bunastarea sociala si nu inregistrarea profitului, care sunt finantate, in majoritatea cazurilor de la bugetul public si care sunt infiintate prin legi date in acest sens.

Gruparea institutiilor publice dupa modul de prezentare de mai sus se face in functie de nivelul la care se manifesta. Astfel, avem institutii publice la nivel central si institutii publice la nivel local.

Institutii publice la nivel central

- Parlamentul

- Presedentia

- Guvernul

- ministerele

- alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale

Institutii publice la nivel local

- consiliile judetene

- consiliile locale

- primariile

- alte institutii publice de interes local

Un alt criteriu de clasificare a institutiilor publice este domeniul in care isi manifesta autoritatea.

Dupa domeniul in care isi manifesta autoritatea

- institutii publice care actioneaza in domeniul legislativ:

- Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul)

- consiliile judetene, consiliile locale

- institutii care actioneaza in domeniul executiv:

- Guvernul

- ministerele

- Banca Nationala a Romaniei

- prefecturile

- primariile



- institutii publice care actioneaza in domeniul judecatoresc:

- Curtea Suprema de Justitie

- Consiliul Superior al Magistraturii

- instantele judecatoresti

- tribunalele

- parchetele

Alte criterii de clasificare ale institutiilor publice sunt: obiectul activitatii sau modul de finantare al activitatii curente si de capital[4].

Dupa obiectul activitatii

- institutii administrative:

- ministere

- alte organisme centrale

- prefecturi

- primarii

- institutii de specialitate:

- de invatamant

- medicale

- justitie

- procuratura

Dupa modul de finantare

- institutii publice finantate integral de la buget

 

- institutii publice cu finantare mixta (de la buget si din venituri proprii)

 

- institutii publice finantate din fonduri proprii

 

O caracteristica a institutiilor publice este faptul ca ele produc bunurile publice care sunt distribuite in cea mai mare parte gratuit[5] sau la preturi care se regasesc sub nivelul costurilor. Prin serviciile oferite de catre institutiile publice se urmareste asigurarea unor servicii catre contribuabili care ar necesita costuri ridicate daca ar fi produse de sectorul privat, precum si asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.

Deoarece sunt axate pe furnizarea unor anumite bunuri publice, institutiilor publice le este caracteristica specializarea, ele urmarind scopul pentru care functioneaza.

Domeniile in care actioneaza institutiile statului producatoare de bunuri publice sunt urmatoarele:[6]

a) domeniul social-cultural:

invatamant: prescolar, primar si gimnazial, complementar, profesional, liceal, postliceal, invatamant pentru copii cu deficiente, case de copii, universitati, academii, case de cultura, biblioteci etc;

sanatate: dispensare medicale, policlinici, spitale, sanatorii, preventorii, crese, leagane de copii, centre de recoltare si conservare a sangelui, statii de salvare etc;

asistenta sociala: camine de batrani si pensionari, camine-spital pentru invalizi si bolnavi cronici, camine pentru copii infirmi si camine-atelier, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor, institutii de plasament familial etc;



sport si tineret.

b) domeniul apararii nationale: unitati militare, unitati de invatamant specializate;

c) domeniul ordinii publice: unitati de politie, pompieri, jandarmi, Serviciul Roman de Informatii;

d) domeniul autoritatii publice: Presedentia, Senatul, Camera Deputatilor, Guvernul, ministerele, alte organe ale administratiei publice centrale, consiile locale, primariile, prefecturile, organe ale administratiei de stat pe plan local, autoritatile judecatoresti, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala Consiliul Concurentei etc;

e) domeniul economic: institutii specilizate in cercetare stiintifica, unitati de cercetare pentru descoperiri de zacaminte noi, institutii de protectie a mediului, de gospodarire a apelor.

Conducatorii institutiilor publice sunt ordonatori de credite. In functie de subordonarea institutei, conducatorul acesteia poate fi ordonator principal de credite, ordonator secundar sau ordonator tertiar.

Ordonatorii principali de credite pentru institutiile finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii autoritatilor publice, ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozitiilor legale.

La nivel local, ordonatorii principali de credite sunt presedintii consiliilor judetene sau primarii, in functie de buget.

Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducatorii celorlalte institutii publice care se afla direct in subordonarea ordonatorilor principali sau in subordonarea ordonatorilor secundari (e vorba de ordonatorii tertiari de credite).

Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozitiilor legale, si repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite.

De asemenea, ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept.

Ordonatorii principali, ordonatorii secundari si tertiari de credite raspund, potrivit legii, de:

a)      utilizarea creditelor bugetare;

b)      realizarea veniturilor;

c)      folosirea cu eficienta si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, din bugetele locale si a altor bugete ale institutiilor publice;

d)      integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc;

e)      organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra executiei bugetare.

Dupa cum am prezentat anterior, finantarea institutiilor publice se realizeaza de la buget (de stat, asigurarilor sociale de stat sau locale, fonduri speciale), de la buget si din venituri proprii sau din venituri proprii.

Finantarea de la buget se realizeaza, in cea mai mare parte a cazurilor, prin deschiderea creditelor bugetare ca urmare a cererii de deschidere de credite bugetare inaintata de ordonatorul de credite al institutiei publice la organul ierarhic superior.

Institutiile publice pot realiza venituri proprii din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, prestatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari de servicii, lucrari, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite in conditiile legii.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea activitatii lor mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, prin transmitere gratuita, cu respectarea dispozitiilor legale. Acestea se gestioneaza potrivit normelor privind finantele publice si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

De asemenea, institutiile publice pot beneficia de alocatii bugetare nerambursabile, granturi, obtinute in sistem competitiv, pe care le cuprind in buget in scopul realizarii unor obiective sau programe in conditiile legii

Institutiile publice finantate integral de la buget varsa veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz, in functie de subordonare.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate partial sau integral din fonduri proprii, se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice in cauza, potrivit normelor privind finantele publice, daca legea nu prevede altfel.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate din fonduri de la buget si venituri proprii, precum si din fondurile speciale, se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz, in limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie. Bugetele institutiilor publice finantate din venituri proprii se prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

Platile pentru investitiile institutiilor publice se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investitii, a documentatiei tehnice prevazute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital si cu respectarea dispozitiilor legale privind investitiile si decontarea acestora.



Legea nr 500/2002 privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/2002.

OUG nr. 45/2003 privind finantele publice locale, publicata in MO nr. 431/2003 .

Finance Statistics Manual 2001, International Monetary Fund, 2001.

vezi Luminita Ionescu Contabilitatea institutiilor din administratia publica, Ed. Economica, Bucuresti, 2001.

vezi Mosteanu Tatiana Buget si Trezorerie Publica, Ed. DuStyle, Bucuresti, 2000.

Op. cit;






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1001
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site