Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Scurt istoric al taxelor vamale

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Scurt istoric al taxelor vamale

Documentele istorice atesta ca dezvoltarea impunerii vamale si aparitia unui regim vamal sunt legate de perioade incipiente ale dezvoltarii statelor.




Dezvoltarea economica a statelor a fost determinata, printre alti factori,de desfiintarea barierelor vamale.

In perioada sec. V-VI i.e.n. statele grecesti acordau o atentie deosebita reglementarii comertului, in sensul ca vamile si taxele comerciale constituiau un important capital in veniturile polisurilor.In Atena este atestat obtinerea unor venituri mari de pe urma comertului de tranzit.

In conditiile economiei sclavagiste, in Imperiul Roman, sec. V i.e.n. a avut loc o crestere a cheltuielilor neproductive ale statului determinata de dezvoltarea orasului. Ca urmare are loc o dezvoltare a sistemului de impunere intocmindu-se sistemul concesiunii – impozite din care se imbogatesc cavalerii si domnii de afaceri din provincii. Astfel statul in perioada sclavagista franeaza dezvoltarea economica prin intermediul impozitelor si taxelor practicate.

Dezvoltarea relatiilor comerciale determinata de procesul de adancire a diviziunii muncii, de cresterea productivitatii,aparitiei banilor si consolidarea centrelor comerciale determina o crestere a rolului fiscal a taxelor vamale, in acelasi timp taxele vamale devenind instrumente protectioniste ale economiei.

In secolele VII-VIII, in China comertul luand o anvergura deosebita se cauta sa se realizeze importante venituri din comert. Astfel s-a infiintat Administratia transporturilor de sare si de fier, care percepea impozite pe aceste marfuri, iar in porturi vami se percepeau taxe vamale comerciale.

In Europa incepand cu sec. XII are loc o largire a comertului si a relatiilor de piata, formarea unor piete interne determinate de dezvoltarea productiei de marfuri la orase si sate, specializarii si dezvoltarii mestesugurilor. Conditiile caracteristice epocii feudalismului au impiedicat intr-o anumita masura dezvoltarea relatiilor comerciale. Domeniile fiecarui senior erau inconjurate de diferite bariere unde negustorii plateau taxe vamale.

In Romania taxele vamale sunt cunoscute inca din oranduirea sclavagista. Alaturi de impozitele directe,venituri insemnate la visteria statului erau impozitele indirecte : impozitul pe eliberari de sclavi, monopolurile si taxele vamale, impozitele pe vanzari, impozitul pe mosteniri.

Sitemul vamal asigura un venit important Imperiului Roman. Circulatia marfurilor in interiorul Imperiului nu era libera. In cadrul Imperiului Roman, teritoriul era divizat in circumscriptii vamale sau regiuni vamale, Dacia facand parte din circumscriptia vamala a Illyriei. Fiecare regiune vamala avea tariful ei special, taxele vamale fiind incasate pentru produse si calatori atat la trecerea frontierei circumscriptiei respective, cat si la intrarea in orase, la trecerea peste poduri, pentru folosirea principalelor cai de comunicatii. Le atesta existenta trei statiuni de vama Dierna(Orsova), Micia(Vesel), Pons Auguste(Morja). Din izvoare istorice se trage concluzia ca taxa vamala era de 2% si se percepea la punctele de vama fixate de catre autoritati. Din punct de vedere administrativ, vamile erau la inceput concesionate, ulterior au fost inlocuite cu regia.

Taxele vamale s-au perceput intr-o perioada apropiata de intemeierea statului, fiind legate si de inceputurile vietii urbane. Aceste taxe se incasau la frontiere pentru orice fel de marfa, cu ocazia vanzarii lor si la iesirea din tara, la trecerea mijloacelor de transport prin centre urbane.

In aceasta perioada taxele vamale au constituit principala sursa de venituri in bani si marfuri a domnilor pentru ca se percepeau pentru toate marfurile importate, exportate sau in tranzit.

Pana la a doua jumatate a sec. XVI, politica vamala s-a concretizat prin existenta unor taxe uniforme.

Pe masura dezvoltarii comertului intern si extern veniturile aduse de catre vami au crescut, concomitent cu o amplificare a relatiilor interstatale. Dreptul de a fixa si de a incasa taxe vamale, era atribuit domnilor,putea fi insa concedat partial sau arendat oricarui mare proprietar financiar. Totusi perceperea taxelor vamale atat in interiorul tarii, in centre urbane si alte localitati, cat si la frontiera a constituit o piedica in dezvoltarea oraselor si a comertului.

Existau vama principala,vami mari,vami mici pentru fiecare centru urban,vami de hotar, vami de straja, vami de uscat si vami de apa. Taxele vamale se plateau pe valoare si greutate daca marfurile nu se desfaceau pe loc, iar pentru vite pe cap.



Vama mica privea in special comertul intern si se platea de negustori meseriasi si chiar tarani, la intrarea in orase.

Vama mare cuprinde taxele platite pentru importul sau exportul de marfuri, in functie de valoarea pe care o au.

Vama principala se platea numai de negustorii straini pentru marfurile importate, exportate sau in tranzit.

Primele atestari documentare privind existenta vamilor pe teritoriul Tarii Romanesti sunt legate de numele lui Vlaicu Voda care acorda privilegii vamale negustorilor brasoveni si sibieni. Taxele de import sau export erau fixate prin conventii ale domnitorilor cu vecinii.

Sistemul de taxe care exista atunci consta in doua categorii:

-accize(erau taxe incasate la intrarea sau iesirea marfurilor dintr-un oras sau altul);

-si vama(era taxa incasata pentru intrarea sau iesirea marfurilor sau produselor dintr-o tara in alta). Acest sistem de taxare era in vigoare in intreaga Europa de atunci fiind completata de o serie de impozite platite feudalului.

In Moldova, comertul exterior era dezvoltat inca din 1300, dar primele atestari documentare dateaza de la inceputul secolului XV, din timpul lui Alexandru cel Bun.

Pe vremea lui Stefan cel Mare, la fiecare punct de trcere a frontierei erau asezati oamenii de incredere ai domnitorului, vamesii, subdirectivele Marelui Vames, care era insarcinat cu conducerea acestei administratii, precum si intelegerile comerciale. Acest Mare Vames avea dreptul de control si asupra vamilor arendate ca nu cumva sa se ia prea mare vama ori sa se faca vreo hotie.

In Transilvania, organizarea vamilor si perceperea taxelor constituia o prerogativa a puterii suverane. Aceste taxe, cunoscute sub numele de nicessimasi incessima, se percepeau la importul si exportul marfurilor si uneori pentru tranzitarea drumurilor feudale sau prin alte puncte. Valoarea vamala nu coincidea cu cea reala, ci reprezenta o valoare stabilita prin cutuma, alteori prin conventia ad-hoc intrevenita intre vamesi si negustori. Taxele vamale se plateau, fie in bani, fie in natura, cota parte din marfurile supuse vamuirii. De la plata taxelor vamale existau derogari prevazute in mod oficial (de exemplu domnii tarilor si unii dregatori erau scutiti de la plata vamii la unele marfuri). Acestea constituiau derogari in personal. Existau si derogari in rem. (ex: posesorii si exploatatorii de mine erau scutiti de orice taxe vamale pentru obiectele achizitionatein legatura cu exploatarea miniera).

Organizarea oficiilor vamale constituiau o preocupare a autoritatilor centrale de stat. Inca din secolul al XVI- lea, aceasta problema inra in competenta congregatiilor generale din dieta Transilvaniei, din aceasta facand parte si conducatorii Oficiilor Vamale.

O data importanta pentru istoria vamilor romane o constituie trecerea principatelor romane sub dominatia turca. La scurt timp asistam si la o organizatie mai moderna a vamilor prin introducerea primului tarif vamal sistematic al lui Brancoveanu in anul 1691 si prin reforma taxarii din 1773.

Dupa ce principatele au intrat sub dominatie fanariota, comertul exterior se desfasoara in totalitate prin intermediul otomanilor, taxele vamale fiind incasate doar de vamesii turci.

Cea mai veche lege din toate punctele de vedere ca administratie, impunere, principii si norme economice, financiare, juridice si sociale este regulamentul decretat in 1859 sub titlu de Proiectul pentru administratia vamilor Principatelor Unite ale Moldovei si Tara Romaneasca influentat mai ales de legislatia franceza in domeniu.

Primul tarif vamal al Romaniei a fost introdus in 1875 fiind urmat la scurt timp de tarifele vamale din 1878 si 1886 caracterizate prin tendinte protectioniste si taxe vamale ridicate la importul unor produse fabricate in manufacturile romanesti.



Ultimul tarif adoptat inainte de primul razboi mondial a fost cel di 1904, avand de asemenea un caracter protectionost cuprinyand scutiri de taxe vamale la „ materiale cu adevarat prime”, nu si semifabricatele si produsele care nu se fabricau in tara.

Dupa primul razboi mondial, leul cunoaste o puternica depreciere, se introduce tariful vamal din 1920 ( Titulescu) prin care s-a decis multiplicarea taxelor din tariful vamal din 1904 cu un coeficient fixat la 5. aceasta masura este, in raport cu deprecierea leului, ineficinta, importurile continuand sa creasca intr.un ritm superior exporturilor, inregistrandu-se deficite comerciale importante in balanta comerciala.

Tariful vamal elaborat de generalul Averescu (1921) realizeaza o prima adoptare a politicii vamale comune la noua structura economica a statulu, prin acordarea unei protectii industriale metalurgice, chimice, textile, cimentului si lemnului.

Noua reforma vamala din 1924 fixeaza taxele vamale in aur si se trece de la sistemul tarifului general convetional la sistemul tarifului autonom nominal, tarif aplicat fara exceptii tuturor tarilor care acordau Romaniei regim minimal, fata de tarile care nu acordau Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate si percepeau taxe de represalii majorate de 300%.

Tariful vamal din 1929, elaborat si pus in aplicare sub indrumarea Ministrului Industriei si Comertului Virgil Madgearu, apara in primul rand interesele agriculturii si cuprindea doua categorii de taxe minimale, industriale stabilite pentru marfurile care se produceau in tara si taxe generale, reductibile, ce puteau fi negociate cu tarile partenere cu scopul convenirii de concesiuni reciproce. Daca preturile din import erau mai reduse decat cele interne, periclitand in acest mod existenta unei ramuri a productiei interne, era prevazuta posibilitatea majorarii cu titlul exceptional si temporar a taxelor vamale minimale.

In perioada crizei economice din 1929-1933 s-au luat masuri de limitare a importurilor si de stimulare a exporturilor ( s-a introdus sistemul cotelor de export, primelor de export, etc.). In 1954 s-a renuntat la aplicarea tarifului vamal asupra importului de marfuri, dar a fost reintrodus in perioada 1955- 1975.

In 22 decembrie 1978 Marea Adunare Nationala a R.S.R. a aprobat, si a fost publicata in Buletinul Oficial nr.115 din 28 decembrie 1978, Legea 30, respectiv „ Codul Vamal al R.S.R.”. Consiliul de Stat a aprobat Decretul 337/26 noiembrie 1981 Regulamentul Vamal, care este legea care dainuieste pana in anul 1997, fiind doar completata la importul de Ordonanta Guvernului nr.26 din 31 august 1993.

O noua era a dezvoltarii economice de schimb cu celelalte state ale lumii s-a deschis odata cu introducerea noului „ Cod Vamal al Romaniei”, Legea nr.141/1997 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la 1 august 1997 cu intrarea in vigoare a acesteia incepand cu 9 octombrie 1997.

Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei aprobat prin Hotararea Guvernului nr.626/ 1997 cuprinde normele de aplicarea a prevederilor Codului Vamal al Romaniei si reguli privind activitatea operativa a autoritatii vamale.

Noul regulament de aplicare a Codului vamal cuprinzand normele de aplicare a prevederilor Codului vamal si reguli privind activitatea operativa a autoritatii vamale a fost aprobat in 19 noiembrie 2001.

Aparitia noului Cod vamal si a regulamentului vamal s-a impus odata cu asocierea Romaniei la Uniunea Europeana si odata cu dezvoltarea relatiilor de schimb economice cu alte state in conditiile economiei de piata.

Dupa 1990 raporturile tarii noastre cu Uniunea Europeana au cunoscut o dezvoltare rapida si benefica, prin recunoasterea oficiala de catre Romania a C.E.E., acreditarea primului ambasador pe langa comunitate si apoi negocierea si semnarea Acordului de comert si cooperare comerciala si economica intrata in vigoare in mai 1991.

In perioada actuala taxele vamale au o contributie activa la construirea resurselor bugetului de stat, folosirea lor ca parghii economico-financiare stimuland si promovand politica financiara si comerciala a fiecarei tari.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1606
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site