Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Statistica


Observarea statistica. Controlul datelor statistice

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Verificarea ipotezelor statistice
LUXEMBURG
Elemente de statistica matematica utilizate la prelucrarea datelor experimentale
ALGORITMI DE PRELUCRARE SECVENTIALA A DATELOR STATISTICE
METODE DE DECIZIE IN SECTORUL PUBLIC
CIPRU
ERORI IN METODELE NUMERICE
POLONIA
PROIECT LA STATISTICA ECONOMICA - INDICATORI MEDII SI INDICATORI DE VARIATIE
OBSERVAREA DATELOR STATISTICE - METODE DE OBSERVARE STATISTICA
Observarea statistica. Controlul datelor statistice

Observarea statistica este prima etapa a cercetarii statistice si consta in culegerea si inregistrarea, pe baza unor criterii unitare, a datelor individuale privind marimea, valoarea, formele de manifestare ale caracteristicilor pentru toate unitatile statistice ce alcatuiesc colectivitatea supusa cercetarii.




Observarea statistica trebuie sa se realizeze pe baza unui plan, riguros fundamentat din punct de vedere stiintific, plan ce vizeaza doua categorii de probleme:

- organizatorice;

- metodologice.

Problemele organizatorice se refera la:

- elaborarea si tipizarea documentelor de inregistrare (centralizatoare, chestionare, formulare) si a instructiunilor;

- sectorizarea teritoriului;

- recrutarea si instruirea personalului care va executa observarea;

- popularizarea observarii (daca este cazul), prin mass-media, despre scopul si natura observarii, in vederea obtinerii unor date autentice.

Problemele metodologice se refera la:

a)      stabilirea obiectului de investigatie, prin delimitarea colectivitatii supuse cercetarii;

b)      alegerea unitatii de observare, a elementului individual al colectivitatii supuse cercetarii, de la care se culeg datele statistice individuale. In functie de scopul observarii se va stabili tipul unitatii statistice: simple sau complexe;

c)      precizarea caracteristicilor    utile cercetarii, identificandu-le denumirea si variantele formelor de manifestare. Ele se formuleaza sub forma de intrebari clare, explicite.

d)      timpul observarii ce trebuie privit din doua puncte de vedere: timpul la care se refera datele inregistrate si timpul in care se inregistreaza datele.

Timpul la care se refera datele poate fi un interval sau un moment. In cazul anumitor fenomene, datele se pot referi la o perioada de timp: luna, trimestru, an, iar in alte cazuri se refera la un moment dat, numit moment de referinta sau moment critic.De exemplu, la recensamantul populatiei Romaniei, organizat in luna martie 2002, ora 0 din data de 18 spre 19 martie, reprezinta momentul critic la care se refera toate datele inregistrate.

Timpul in care se efectueaza inregistrarea este intotdeauna o perioada mai mare de timp si logic este ulterior producerii fenomenului studiat.

e)      locul observarii coincide, de regula, cu locul producerii fenomenelor, insa difera atunci cand observarea se realizeaza prin prelucrarea datelor din diferite surse de informatii deja existente (anuare, reviste, publicatii, etc.)

f)        purtatorii de informatii, respectiv documentele de inregistrare pot fi formulare statistice, benzi magnetice, dischete, CD-uri.

Formele traditionale de documente sunt fisele si listele.

Fisele sunt formulare individuale, completate pentru o singura unitate statistica si se utilizeaza atunci cand unitatile supuse cercetarii sunt dispersate in spatiu.

Listele sunt formulare colective, completate pentru mai multe unitati statistice si se utilizeaza atunci cand unitatile statistice sunt concentrate in spatiu.

Formularele de observare sunt insotite de norme metodologice si tehnice privind completarea lor.

Clasificarea observarii statistice se poate realiza in functie de urmatoarele criterii:

- dupa numarul de unitati statistice;

- dupa perioada de timp la care se organizeaza;

- dupa modul de organizare.



I. Din punct de vedere al gradului de cuprindere a colectivitatii studiate, observarile statistice se clasifica in:

- observari statistice totale sau exhaustive: inseamna consemnarea intr-o forma unitara a tuturor unitatilor statistice ale colectivitatii studiate

- observari statistice partiale: se efectueaza asupra unei parti a colectivitatii.

II. Din punct de vedere al timpului de inregistrare, se disting urmatoarele tipuri de observari statistice:

- observari statistice curente: ce se efectueaza cu caracter continuu, sistematic si operativ asupra faptelor si fenomenelor, in timpul, la locul si pe masura aparitiei lor (Raportarile statistice).

- observari statistice periodice: se fac la anumite intervale de timp, dinainte stabilite, egale sau neegale. (recensamant, ancheta, sondaj)

- observari statistice unice (ocazionale): se utilizeaza in cadrul unor colectivitati de fapte si evenimente discontinue, neobisnuite.

III. In functie de modul de organizare, se identifica urmatoarele categorii de observari    statistice:

1).Raportarile statistice;

2).Recensamantul;

3).Sondajul;

4).Ancheta;

5).Monografia.

1).Raportarile statistice sunt documente tipizate oficiale, prin care fiecare unitate economica sau institutie publica este obligata sa raporteze periodic forurilor in drept, rezultatele obtinute in urma desfasurarii unei activitati. Raportul statistic se caracterizeaza prin obligativitatea intocmirii, prin metodologia unitara de calcul a indicatorilor raportati si prin elemente comune, cuprinse in fiecare formular tipizat, si anume: elemente de forma (de identificare) si elemente de fond (de continut).

Sistemul raportarilor statistice reprezinta o observare totala, cu o periodicitate bine precizata si cu responsabilitatile stipulate prin lege in privinta autenticitatii informatiilor furnizate.

Fiecare agent economic sau institutie completeaza mai multe tipuri de rapoarte statistice, ce privesc anumite laturi ale activitatii sale.

2) Recensamantul este o observare totala, de mare amploare, periodica, ce reprezinta situatia la un moment dat a colectivitatii supuse cercetarii.

Recensamantul populatiei    este o observare statistica initiata de stat, pe baza unui act normativ.

Principiile metodologice privind organizarea recensamantului sunt:

- principiul simultaneitatii, potrivit caruia inregistrarile se refera la acelasi moment, numit ’’moment critic’’ pentru toate unitatile statistice;

- principiul periodicitatii, care presupune organizarea recensamantului la intervale egale de timp, pentru a putea asigura comparabilitatea datelor ;

- principiul stabilitatii, ce se refera la faptul ca recensamantul trebuie organizat atunci cand colectivitatea inregistreaza cel mai ridicat grad de stabilitate.

Perioada de pregatire si organizare a recensamantului este foarte mare si vizeaza urmatoarele lucrari:

- elaborarea calendarului recensamantului;

- intocmirea listelor pe localitati, cladiri;

- sectorizarea teritoriului;

- elaborarea si furnizarea formularelor si instructiunilor;

- recrutarea si pregatirea personalului;

- popularizarea recensamantului in randul populatiei.

Principala forma de recensamant o constituie recensamantul populatiei. Acesta se mai organizeaza pentru caracterizarea septelului, pentru inventarierea produselor finite, pentru evaluarea mijloacelor fixe.



3) Sondajul (observarea selectiva) este observare statistica periodica, partiala, prin care se culeg date si informatii numai pentru o parte a colectivitatii studiate, numita esantion (mostra), urmand ca rezultatele obtinute sa fie generalizate la nivelul intregii colectivitati. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ, sa cuprinda aceleasi structuri, uitati cu trasaturi esentiale si valori tipice, ca si colectivitatea din care s-a extras.

Sondajul se utilizeaza pentru cercetarea bugetelor de familie, receptia marfurilor, inregistrarea preturilor, controlul calitatii diferitelor produse, cercetari sociologice. Acesta se foloseste ori de cate ori nu se poate efectua o observare totala sau cand e justificata din punctul de vedere al operativitatii, economicitatii si al conditiilor de realizare. De asemenea, se foloseste frecvent la verificarea autenticitatii datelor obtinute prin observare totala.

4) Ancheta este o observare partiala, periodica, ce se bazeaza pe completarea benevola a unor chestionare. Prin anchete se urmareste obtinerea unor informatii referitoare la tendintele ce se manifesta in colectivitatea care intereseaza. Rezultatele anchetelor sunt orientative, deoarece nu se pune conditia reprezentativitatii unitatilor de la care se culeg date. Cele mai des intalnite sunt anchetele privind cercetarea pietei si a opiniei publice, referitor la preferintele consumatorilor, iar mai recent, anchetele se utilizeaza in demografie, privind: mortalitatea pe grupe socio-profesionale, pe varste, fertilitatea populatiei.

5) Monografia presupune studierea exhaustiva a unei singure unitati statistice complexe, cum ar fi o unitate economico-sociala, unitate administrativ-teritoriala.

Se efectueaza monografii pentru studierea fenomenelor demografice, ce din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi:

- monografii ce studiaza un singur fenomen demografic (natalitate, mortalitate) in cadrul intregii populatii sau a unei parti a acesteia, in corelatie cu toti factorii sociali-economici care il determina;

- monografii ce studiaza un ansamblu de fenomene demografice interdependente, in cadrul unei unitati teritoriale sau zone geografice, la nivelul carora fenomenele demografice se diferentiaza cel mai mult, in plus sau in minus fata de media lor pe tara.

Monografia necesita colaborarea si conlucrarea unor cercetatori din mai multe domenii.

1.Controlul datelor

Fiecare procedeu de observare prezinta si posibilitatea de a inregistra erori, practic neexistand observari perfecte.

Erorile de observare reprezinta neconcordante intre nivelul inregistrat in formularele de observare si cel real. Ele pot fi    intamplatoare si sistematice.

Erorile de observare intamplatoare sunt abateri de la realitate care intra sub incidenta numerelor mari si nu influenteaza in mod esential rezultatele medii, deoarece actiunile lor intr-un sens sunt egal probabile cu actiunile in sens contrar si se compenseaza reciproc la nivelul colectivitatii. Acestea se datoreaza neatentiei, intelegerii gresite a sensului intrebarilor, a nerespectarii instructiunilor si executarii defectuoase a inregistrarilor.

Erorile sistematice sunt abateri voite ce denatureaza realitatea intr-un singur sens, influentand rezultatele intregii cercetari.Acestea se concretizeaza in exagerari ale dimensiunilor, proportiilor unui anumit fenomen, fie de catre persoanele inregistrate, fie de cele care efectueaza inregistrarea.

In vederea depistarii erorilor de observare , datele inregistrate sunt supuse controlului autenticitatii .

Controlul datelor statistice este o actiune ulterioara inregistrarii si se efectueaza cu scopul de a asigura volumul complet si calitatea datelor inregistrate.

Datele statistice obtinute prin inregistrare sunt supuse unui control cantitativ pentru a constata daca au fost cuprinse toate unitatile colectivitatii cercetatesi daca la fiecare unitate au fost inscrise date pentru toate caracteristicile cuprinse in formulare. Prin controlul cantitativ se verifica daca este complet volumul informatiilor statistice.

Pe langa controlul cantitativ se efectueaza si un control calitativ (logic) ce consta in verificarea valorilor pentru diferite caracteristici intre care exista anumite relatii de interdependenta. Prin control logic pot fi depistate eventuale erori sistematice, daca se compara in timp sau in spatiu, unitati statistice ce au conditii asemanatoare dar la care apar variatii foarte mari in privinta indicatorilor inregistrati.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1470
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site