Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Carpatii Meridionali
ENERGIA ELECTRICA PE GLOB
Statele si capitalele - America, Europa
Valorificarea si utilizarea datelor furnizate la faza actuala a proiectului
SLANIC MOLDOVA
ENERGIE NECONVENTIONALA
MINEREURILE NEFEROSE SI METALURGIA NEFEROASA
Grupa Parang
Bagdad - Populatie, Suprafata - Istoria Bagdadului
BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU


DATE DE PREZENTARE SI GENERALITATI




Bazinul hidrografic Buzau este situat in partea de S-E a tarii, apartinand bazinului hidrografic Siret, raul Buzau fiind ultimul afluent de dreapta si totodata cel mai important afluent al raului Siret inainte de varsarea acestuia in fluviul Dunarea.

Raul Buzau izvoraste din partea de vest a masivului Ciucas, traverseaza Muntii Buzaului, dreneaza o serie de depresiuni, cea mai mare fiind Intorsura Buzaului, apoi strabate Campia Buzaului si nordul Campiei Baraganului, avand o lungime de 302 km si un bazin de receptie de 5264 km2.

Limitele bazinului sunt constituite din cumpenele de ape ce-l despart de bazinele invecinate: la N-V bazinul Olt, a V si S-V bazinul Ialomita, la Sud - bazinul Calmatui, iar la N si E bazinele Rimnic si Putna.

Afluentii cu cel mai important aport de debit sunt: Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Balaneasa, Slanic si Niscov.

Subsistemele incluse in sistemul bazinal de supraveghere a calitatii apelor

Supravegherea calitatii apelor in bazinul hidrografic Buzau cuprinde patru subsisteme:

-Ape curgatoare de suprafata;

-Lacuri;

-Ape subterane freatice;

-Ape uzate (surse de poluare).

Mediile de investigare analizate in anul 2007 au fost:

Ø Apa

Ø Sedimentele/Materiile in suspensii

Ø Biota

Subsistemul ape curgatoare de suprafata cuprinde raul Buzau si afluentii sai.

Raul Buzau a fost supravegheat din punct de vedere a calitatii apelor printr-o retea de 7 sectiuni de control (Vama Buzaului -sectiune de referinta, aval Siriu, Nehoiu, Magura, amonte municipiul Buzau, Banita, Racovita) si 15 sectiuni amplasate pe afluentii raului Buzau, dupa cum urmeaza :

-raul Basca Mare la Comandau si post hidrometric Varlaam;

-raul Casoaca Mare la amonte confluenta Titilau si amonte confluenta Buzau;

-raul Hartag la Hartag

-raul Giurca Mare la amonte lac Siriu

-raul Basca (Unita) la post hidrometric Basca Rozilei;

-raul Basca Chiojd la amonte Chiojdu (sectiune de referinta) si amonte confluenta Buzau;

-raul Balaneasa la Pirscov;

-raul Slanic la am. Lopatari (cea mai buna sectiune disponibila) si post hidrometric Cernatesti;

-raul Calnau la post hidrometric Costomiru (sectiune de referinta);

-raul Boldu la Balta Alba;

-raul Buzoel-la aval Ghergheasa

In cadrul subsistemului lacuri s-a studiat calitatea a 6 lacuri din care 4 lacuri naturale si 2 lacuri de acumulare astfel:

-lacuri naturale: Jirlau, Balta Alba, Amara, Ciulnita;

-lacuri de acumulare: Siriu, Candesti.

In subsistemul ape subterane freatice a fost studiata calitatea apei printr-un numar de 102 foraje din reteaua nationala de supraveghere.

In subsistemul ape uzate au fost supravegheate si controlate un numar de 30 surse de poluare din bazinul hidrografic Buzau.

Principalele surse de poluare sunt: SC CONFORT SA Intorsura Buzaului, SC SERVCOM SA Nehoiu-statiile de epurare Nehoiasu si Paltineni, SC ANDARES 2000 SRL (fost CARLIN) Patarlagele, SC IGOSERV Berca-statia epurare, SC DUCTIL STEEL SA Buzau, SC CORD SA Buzau, SC GEROM SA Buzau, R.A.M. Buzau-statia de epurare a municipiului Buzau, Consiliul Local Faurei-Serviciul Public, Consiliul Local Ianca.

1.2. Principalele folosinte din bazin

In bazinul Buzau, principalele folosinte sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. crt

Beneficiarul folosintei

Sursa de apa

Tip folosinta

Receptor

SC CONFORT SRL Int. Buzaului

Subteran

potabil

r. Buzau

SC SERVCOM SA Nehoiu

Suprafata

potabil

r. Buzau

SC ANDARES 2000 Patarlagele

Suprafata

industrial

r. Buzau

SC URSUS SA –Suc. Buzau

Subteran

potabil

Canalizare

SC ROMCARBON SA Buzau

Subteran

industrial

r. Buzau + retea

SC BETA SA Buzau

Subteran

industrial

Canalizare

SC ROTEC SA Buzau

Subteran

industrial

Canalizare

SC DUCTIL STEEL SA Buzau

Subteran

industrial

r. Buzau

SC CORD SA Buzau

Subteran

industrial

r. Buzau

RAM Buzau

Subteran

potabil.+ind.

r. Buzau

U.M. Maracineni

Subteran

patabil

r. Buzau

Sist. Sapoca-Maracineni

Suprafata

irigatii

r. Buzau

Sist. Vernesti-Verguleasa

Suprafata

irigatii

r. Buzau

Sist. Gavanesti

Suprafata

irirgatii

r. Buzau

Sist. Canal Est

Suprafata

irigatii

r. Buzau

Sist. Dambroca

Suprafata

irirgatii

r. Buzau

Sist. Campia Buzaului-canal Vest

Suprafata

irigatii

r. Buzau

Directia Silvica-pastravaria Cislau

Suprafata +

Subteran

piscicultura

r. Basca Chiojdului

ESOX PROD - am.pisc. Amara

Suprafata

piscicultura

r. Buzau

Consiliul Local Faurei

Subteran

potabil

r. Buzau

Consiliul Local Ianca

Suprafata

potabil

r. Buzau

1.3. Metodele de investigare si prelucrare a rezultatelor

Evaluarea calitatii apelor si incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat cu programul QUAL 2006 completat cu limitele OM 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

Principiul general de incadrare a fost pe cele cinci grupe de indicatori: regimul de oxigen, nutrienti, salinitate,poluanti toxici specifici de origine naturala si alti indicatori chimici relevanti. Pentru calculul indicelui saprob corespunzator parametrilor biologici (fitoplanton, microfitobentos si macrozoobentos) s-a utilizat metoda Pantle-Buck.

Pentru indicatorii fizico-chimici a caror valoare determinata a fost sld s-a completat in tabelul cu date analitice din programul Qual valoarea SLD/2.

Frecventa prelevarii probelor a fost diferentiata in functie de cele patru subsisteme existente in bazin astfel:

-cele 22 sectiuni din cadrul subsistemului ape curgatoare de suprafata, au fost analizate cu o frecventa lunara/trimestriala in functie de programele specifice fiecarei sectiuni. Calitatea apei din aceste sectiuni a fost determinata atat prin analizarea indicatorilor fizico-chimici cat si a celor biologici.

-calitatea apei din subsistemul lacuri a fost urmarita prin recoltarea trimestriala de probe din diferite sectiuni incluse in Manualul de operare al sistemului de monitoring, pe diverse profile, in functie de volumul si suprafata lacului.

-pentru cunoasterea calitatii apelor subterane au fost prelevate semestrial probe din forajele din reteaua nationala existenta. Aprecierea calitatii apei s-a facut doar indicatorilor fizico-chimici, rezultatele obtinute fiind comparate cu cele maxim admisibile ale Legii 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004.

-calitatea apelor uzate evacuate in apele de suprafata provenite de la sursele poluatoare, a fost monitorizata prin analiza indicatorilor caracteristici fluxului tehnologic al unitatii, probele fiind recoltate cu frecvente impuse de gradul de importanta al sursei de poluare si de impactul asupra sistemului ecologic din aval.

In anul 2007 s-a realizat pentru substantelor prioritare/prioritar periculoase de tip SP-MG, SP-MO, o analiza completa (screening), pentru a se identifica substantele prioritare si substantele din lista I si lista II relevante pentru fiecare sectiune, in scopul realizarii inventarului resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu aceste substante.

Analizele pentru identificarea acestor substante au fost facute in cadrul laboratoarelor regionale de la Bucuresti si Constanta in perioada iunie-august si repetate in perioada octombrie-noiembrie pentru stabilirea sectiunilor care trebuie monitorizate lunar in anul 2008.

STADIUL CALITATII GLOBALE A APELOR CURGATOARE

DE SUPRAFATA DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU

2.1. Calitatea globala a apelor in sectiunile de monitorizare de pe raul Buzau

Evaluarea calitatii apelor si incadrarea sectiunilor de control in clase de calitate s-a realizat utilizand programul QUAL 2006 completat cu limitele OM 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

Din punct de vedere chimic, principiul general de incadrare a fost dupa cele cinci grupe de indicatori – regimul oxigenului, nutrienti, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala si alti indicatori chimici relevanti, prin evaluarea tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice. Caracterizarea globala a calitatii, la nivel de sectiune, este rezultatul evaluarii din cadrul grupei cu situatia cea mai defavorabila, neluand in considerare situatiile in care fondul natural a depasit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice in sectiunile “de referinta”. Indicele saprob obtinut tot pe baza mediei aritmetice a generat incadrarea ecologica in clase de calitate. Coform manualului de operare, analiza de fitoplancton s-a efectuat numai in sectiunile de ses, iar in cazul sectiunilor de munte s-a analizat numai indicatorul microfitobentos. Analizele la indicatorul macrozoobentos s-au realizat pentru toate sectiunile de prelevare.

Pentru obtinerea unei imagini globale satisfacatoare a stadiului calitatii apelor raului Buzau (302 km), au fost amplasate 20 sectiuni de monitorizare din care 7 sectiuni pe cursul principal si 15 sectiuni pe afluenti (Casoaca Mare, Basca Mare, Basca, Basca Chiojdului, Balaneasa, Slanic, Calnau, Hartag, Giurca Mare, Boldu si Buzoel).

Pe raul Buzau, prima sectiune de control a fost amplasata la p.h. Vama Buzaului, avand ecoregiunea 10 -The Carpathians. S-a stabilit ca aceasta sectiune sa fie de referinta. Sectiunea este pozitionata la 15 km de la izvor, pe un curs de apa situat in zona montana, simbolizat RO01a.

In anul 2007, sectiunea monitorizata prin program de supraveghere s-a incadrat in clasa a I-a de calitate dupa majoritatea indicatorilor fizico-chimici si in calitatea a III-a pentru indicatorul „indice fenolic”. Fata de anul 2006 starea calitatii apei a ramas nemodificata. Exemplificam cu urmatoarele valori ale mediei aritmetice: oxigen dizolvat -10.07 mg/l, CBO5 -1,63 mg/l, Ntotal –1.11 mg/l, Ptotal -0.0118mg/l, Rfiltrabil -221.1 mg/l, fenoli -5.67 μg/l.

In cadrul celor 2 campanii de prelevare a hidrobiontilor fitobentonici s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in martie (13 taxoni/m2) si in mai (10 taxoni/m2). Bioindicatorii care au colonizat substratul pietros au inregistrat o densitate numerica maxima de 26840001 ex/m2 in martie si una minima de 6105000 ex/m2 in luna mai. Biocenoza a cuprins urmatoarele specii eudominante: Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum (Bacillariophyta), Oscillatoria limosa (Cyanophyta), Trachelomonas rugulosa (Euglenophyta). Indicele saprob mediu anual calculat dupa indicatorii fitobentonici este 1,93.

Pentru parametrul macrozoobentos au existat 3 campanii de prelevare, in lunile martie (21 taxoni/m2), mai (19 taxoni/m2) si septembrie (14 taxoni/m2). Biocenoza zoobentonica a prezentat o mare diversitate specifica: Baetis alpinus, Baetis rhodani, Baetis melanonix, Rhitrogena carpatoalpina, Rhitrogena gratianopolitana, Ecdyonurus torrentis (Ephemeroptera), Leuctra inermis, Isoperla obscura, Perla marginata, Protonemura nitida, Brachiptera risi (Plecoptera), Hydropsiche saxonica, Hydropsiche siltalai, Rhyacophila torrentium (Trichoptera), Hydraena gracilis (Coleoptera), Atherix ibis (Diptera). Aceasta diversitate specifica mare este demonstrata de valoarea medie crescuta a indicelui Simpson -0,9. Densitatea numerica a macronevertebratelor bioindicatoare a prezentat o valoare minima in septembrie (504 ex/m2) si una maxima in luna martie (803 ex/m2). In functie de acesti bioindicatori zoobentonici, indicele saprob mediu anual este 1,24, neexistand modifcari fata de anul 2006.

Analiza componentelor biocenozei a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,27, care incadreaza apele din sectiune in clasa a I-a de calitate, indicand o stare ecologica foarte buna.

Urmatoarea sectiune de supraveghere de pe cursul raului Buzau este aval Siriu, avand ecoregiunea 10 -The Carpathians. Sectiunea este situata la 59 km de la izvor, incadrata in RO04a, pe un sector de curs de apa situat in zona de podis. Calitatea apei raului Buzau in aceasta sectiune se mentine ca si in sectiunea anterioara, in clasa a I-a de calitate, in ceea ce priveste regimul oxigenului, nutrientii, salinitate si poluanti toxici specifici de origine naturala si in clasa a II-a de calitate pt. grupa „alti indicatori chimici relevanti”.

In aceasta sectiune apa raului Buzau este o apa curata, clasa de calitate se conserva cu o usoara modificare a indicatorilor fizico-chimici, fata de sectiunea anterioara, fapt ilustrat de valorile inregistrate (oxigen dizolvat-9.69 mg/l, CBO5 -1.85 mg/l, Rfix -273.1/l, Fenoli -5 μg/l).

Probele de microfitobentos au fost prelevate in 2 campanii: martie (10 taxoni/m2) si mai (11 taxoni/m2). Bioindicatorii au inregistrat o densitate numerica maxima de 9900000 ex/m2 in prima campanie si una minima de 2365000 ex/m2 in campania a 2-a. Grupa dominanta a fost Bacillariophyta, cu speciile eudominante Cymbella affinis, Gomphonema olivaceum, Navicula gracilis, Achnanthes minutissima. Dintre Cyanophyte, dominanta a fost specia Oscillatoria limosa, iar dintre Euglenophyte, specia Trachelomonas rugulosa. Indicele saprob mediu anual calculat dupa indicatorii fitobentonici este 1,83.

Pentru parametrul macrozoobentos au existat 3 campanii de prelevare, in lunile martie (14 taxoni/m2), mai (14 taxoni/m2) si septembrie (9 taxoni/m2). Biocenoza zoobentonica a cuprins specii eudominante (Baetis lutheri, Hydropsiche fulvipes, Tipula maxima, Atherix ibis) si specii dominante (Perla marginata, Rhyacophila dorsalis, Hydropsiche instabilis, Rhithrogena semicolorata). Valoarea medie crescuta a indicelui Simpson –0,89, demonstreaza diversitatea mare a speciilor la nivelul biocenozei. Densitatea numerica a macronevertebratelor bioindicatoare, care au populat substratul pietros-bolovanos, a prezentat o valoare medie de 308 ex/m2. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,38, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

Setu (Nehoiu) este o sectiune amplasata dupa confluenta raului Buzau cu raul Basca, avand ecoregiunea 10 -The Carpathians, la distanta de 69 km de la izvor pe un sector de curs de apa situat in zona de deal, simbolizata RO04a.

Caracteristicile fizico-chimice ale apei in aceasta zona au fost monitorizate cu o frecventa lunara prin doua tipuri de programe: monitoring de supraveghere si monitorig operational. Clasa de calitate este a I-a, pentru indicatorii din grupele nutrienti , salinitate si poluanti toxici specifici de origine naturala si clasa a II-a de calitate pentru indicatorii din grupa regimului oxigenului si pentru cei din grupa alti poluanti chimici relevanti. Se poate concluziona ca in aceasta sectiune apa este buna din punct de vedere fizico-chimic. Exemplificam cu urmatoarele valori ale mediei aritmetice: CBO5 -2.32 mg/l, CCO-Mn -3,94 mg/l, N-NH4 - 0,053 mg/l, Rfix -228.6 mg/l, Fenoli -5.67 μg/l.

Probele de fitobentos au fost prelevate in cadrul a 3 campanii: martie (20 taxoni/m2), mai (10 taxoni/m2) si decembrie (9 taxoni/m2). Bioindicatorii au inregistrat o densitate numerica maxima de 34099999 ex/m2 in prima campanie si una minima de 2035000 ex/m2 in campania a 2-a. Grupa dominanta a fost Bacillariophyta, cu urmatoarele specii eudominante: Cymbella affinis, Gomphonema olivaceum, Navicula gracilis, Diatoma vulgare, Achnanthes minutissima. Dintre speciile de Cyanophyte dominanta a fost Oscillatoria limosa. Indicele saprob mediu anual calculat dupa indicatorii fitobentonici este 1,92.

Structura biocenotica a macronevertebratelor, care au populat substratul bolovanos, se caracterizeaza printr-o densitate numerica maxima de 370 ex/m2 in prima campanie si una minima de 256 ex/m2 in campania a 3-a. In cele 3 campanii de prelevare s-au identificat 15 taxoni/m2 in luna martie, 14 taxoni/m2 in luna mai si 8 taxoni/m2 in luna octombrie. Componenta specifica a cuprins urmatorii taxoni eudominanti: Rhithrogena carpatoalpina, Baetis lutheri, Baetis alpinus, dintre Ephemeroptere; Hydropsiche siltalai, dintre Trichoptere si Orthocladius thienemanni dintre Diptere. Grupa dominanta in lunile martie si mai a fost Ephemeroptera, iar in luna octombrie –Diptera. Valoarea medie crescuta a indicelui Simpson –0,86, demonstreaza diversitatea mare a speciilor la nivelul biocenozei si nu difera semnificativ fata de valoarea obtinuta la nivelul sectiunii din amonte.

Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,65, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna, calitatea ramanand nemodificata fata de anul trecut.

Sectiunea de supraveghere -Magura, este amplasata in aval de confluenta cu raul Basca Chiojdului, avand ecoregiunea 10 -The Carpathians, la o distanta de 112 km de la izvor, pe un sector de curs de apa situat in zona de deal, simbolizat RO04a.

Ca si in sectiunea anterioara, calitatea apei a fost monitorizata cu frecventa lunara prin programe de monitoring de supraveghere si monitoring operational. Din punct de vedere calitativ, ca urmare a interpretarii datelor analitice, sectiunea se incadreaza ca si anul anterior in limitele clasei a II-a de calitate dupa indicatorii specifici grupei salinitate si alti indicatori chimici relevanti. Aceasta incadrare are la baza valoarea pentru media aritmetica la indicatorii: cloruri de 61.9 mg/l si fenoli de 5.75 μg/l.

Biocenoza fitobentonica a fost dominata in cele 3 campanii de prelevare de grupa taxonomica Bacillariophyta, cu speciile eudominante: Achnanthes minutissima, Cymbella affinis, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Navicula sp. In urma analizei probelor s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in februarie (11 taxoni/m2), in octombrie (13 taxoni/m2) si in noiembrie (9 taxoni/m2). Hidrobiontii care au colonizat substratul pietros –bolovanos au inregistrat o densitate maxima de 10230000 ex/m2 in prima campanie si una minima de 1485000 ex/m2 in a 2-a campanie. In functie de bioindicatorii fitobentonici indicele saprob mediu anual este 2,03.

Macronevertebratele, reprezentate de specii eudominante de Ephemeroptere (Baetis rhodani, Baetis fuscatus, Ecdyonurus venosus, Rhithrogena semicolorata), de Trichoptere (Hydropsiche angustipenis) si de Diptere (Cricotopus fuscus, Rheocricotopus fuscipens), au cunoscut variatii ale densitatii numerice intre 303 ex/m2 in campania din martie si 17 ex/m2 in campania din mai. Organismele zoobentonice au fost recoltate in 3 campanii: martie (13 taxoni/m2), mai (9 taxoni/m2) si octombrie (11 taxoni/m2). Valoarea medie a indicelui Simpson –0,88 demonstreaza diversitatea mare a speciilor la nivelul biocenozei. Analiza probelor de zoobentos a generat un indice saprob mediu anual de 1,8, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna.

Sectiunea amonte municipiu Buzau este amplasata dupa confluenta cu afluentii sai, Balaneasa si Slanic, la o distanta de 30 km fata de sectiunea anterioara, avand ecoregiunea 12 -Pontic Province. Distanta de la izvor este de 142 km, sectiunea fiind pozitionata pe sector de curs de apa situat in zona de campie simbolizat RO017a. Pe tronsonul p.h. Magura- amonte municipiu Buzau, apele raului Buzau sufera modificari in privinta parametrilor fizico-chimici, biologici, datorate aportului afluentilor mai sus mentionati (cu o mineralizare mai crescuta) dar si al altor surse de poluare. Astfel, dupa primirea aportului afluentilor, apa raului Buzau isi schimba clasa de calitate, aceasta trecand in clasa a III-a. In anul 2007 monitorizarea calitatii apei s-a facut cu o frecventa lunara prin program de supravehere si operational.

Incadrarea generala a sectiunii este dictata de indicatorii din grupa salinitate. Valorile mediei aritmetice pentru principalii indicatori nu difera semnificativ fata de anul 2006, astfel: N total 1,085 mg/l fata de 1,613 mg/l in anul 2006, fosfor total 0.0313 mg/l fata de 0,0289 mg/l in anul 2006 reziduu filtrabi l 905,2 mg/l fata de 828,6mg/l in anul 2006, cloruri 265,5 mg/l fata de 366,9 mg/l in anul 2006 si sulfati 113,3 mg/ l fata de 114 mg/l in anul 2006.

Bioindicatorii fitoplanctonici care au populat pelagialul au inregistrat o densitate maxima de 1840000 ex/l in a 2-a campanie si una minima de 875000 ex/l in ultima campanie. In cele 3 campanii de prelevare s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in martie 21 taxoni/l, in iunie 16 taxoni/l si in august 11 taxoni/l. Grupa dominanta a fost Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Cymbella affinis, Surirella ovata. Dintre Cyanophyte specia eudominanta in iunie a fost Oscillatoria limosa. In functie de bioindicatorii fitoplanctonici, indicele saprob mediu anual este 2,18.

Scaderea densitatii macronevertebratelor, care au populat substratul pietros-bolovanos din aceasta sectiune, din campania din martie (307 ex/m2) pana in campania din octombrie (14 ex/m2), este corelata cu scaderea concentratiei a oxigenului dizolvat de la 10,43 mg/l in prima campanie pana la 9,84 mg/l in ultima campanie. Numarul de taxoni, determinat in cele 3 campanii a fost urmatorul: in martie 9 taxoni/m2, iunie 15 taxoni/m2 si octombrie 6 taxoni/m2. Componenta specifica a fost dominata de grupa Ephemeroptera, cu speciile eudominante: Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum. Dintre Diptere, eudominante au fost speciile (Cricotopus silvestris, Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus. Valoarea medie a indicelui Simpson –0,85 este mai scazuta decat in sectiunea din amonte, diversitatea speciilor la nivelul biocenozei incepand sa se diminueze spre varsare. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 2,02, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna, ca si in anul 2006.

Urmatoarea sectiune, p.h. Banita, este situata la o distanta de 31 km de sectiunea anterioara, avand ecoregiune 12 -Pontic Province. Ea este amplasata pe un sector de curs de apa situat in zona de campie, simbolizat RO04a. Monitorizata prin program de supravehere si operational cu frecventa lunara, calitatea apei in aceasta sectiune se mentine ca si anul trecut in clasa a III-a datorita deversarii de ape uzate insuficient epurate din zona municipiului Buzau.Pe tronsonul amonte municipiu Buzau - p.h. Banita, valorile medii ale indicatorilor “regimul oxigenului” si “nutrienti” si “alti indicatori chimici relevanti” incadreaza sectiunea in clasa a II-a de calitate, iar indicatorii din grupa “salinitate” si poluanti toxici specifici de origine naturala“ sunt in limitele clasei a III-a de calitate. Vom exemplifica cu cateva valori ale mediei aritmetice pentru diferiti indicatori: CBO5 – 3.67 mg/l putin mai mare decat in anul 2006 (3,25 mg/l) , CCO-Mn -6.75 mg/l mai mare decat 5,94 mg/l din anul 2006, azotati 0.8 mg/l mai mic decat 1,136 mg/l din anul 2006, fosfor total 0.0896 mg/l aproape nemodificat fata de 2006 (0,0908 mg/l, ) Rfix -620 mg/l mai mic decat 746,6 mg/l in anul 2006.

Bioindicatorii fitoplanctonici care au populat pelagialul au inregistrat o densitate maxima de 2140000 ex/l in a 3-a campanie si una minima de 460000 ex/l in a 2-a campanie. In cele 3 campanii de prelevare s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in martie 10 taxoni/l, in iunie 10 taxoni/l si in iulie 16 taxoni/l. Grupa dominanta a fost Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Synedra ulna, Nitzschia palea. Dintre Cyanophyte specia eudominanta in martie si iulie a fost Oscillatoria limosa. In functie de bioindicatorii fitoplanctonici, indicele saprob mediu anual este 2,44, calitatea apei trecand de la clasa a II-a de calitate in 2006, la clasa a III-a in 2007.

Biocenoza macrozoobentonica ce populeaza substratul nisipos-malos include organisme eudominante apartinand grupelor Ephemeroptera (Baetis vernus, Caenis pseudorivulorum) si Diptera (Chironomus dorsalis, C. bicinctus). Valoarea medie a indicelui Simpson –0,7 este mai scazuta decat in sectiunea din amonte, diversitatea speciilor fiind mai redusa, cuprinzand in mare parte diptere.

Pentru parametrul macrozoobentos au fost programate 3 campanii de prelevare, in lunile martie si iunie (6 taxoni/m2) si octombrie (11 taxoni/m2). Organismele macrozoobentonice bioindicatoare au prezentat o densitate maxima (87 ex/m2) in campania a 2-a si una minima (9 ex/m2) in prima campanie.

Analiza probelor de zoobentos a generat un indice saprob mediu anual de 2,29, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna, calitate mai scazuta decat in sectiunile din amonte.

Ultima sectiune de pe cursul raului, Racovita, este situata la 90 km.fata de cea anterioara -avand ecoregiunea 12 -Pontic Province. Sectiunea este pozitionata pe un sector de curs de apa situat in zona de campie, simbolizat RO04a .Ca si sectiunea anterioara, aceasta sectiune a fost monitorizata in anul 2007 prin program de supraveghere si operational cu frecventa lunara. Din punct de vedere fizico-chimic, sectiunea corespunde clasei a III-a de calitate, clasele de calitate pe grupe de indicatori si valorile acestora fiind: clasa II-a pt. Regimul oxigenului ( CBO5 2,85 mg/l, CCO-Mn 5.62 mg/l, oxigen dizolvat-9.21mg/l), clasa I-a pentru nutrienti (azotati 1,004 mg/l, azot total 2,03 mg/l, fosfor total 0,0689 mg/l) clasa a III-a pentru salinitate ( Rfix 773mg/l, cloruri 194.9 mg/l, sulfati 146 mg/l) si clasa a II-a pentru poluanti toxici specifici de origine naturala (Fe -0,77mg/l, Mn-0.092mg/l).

Bioindicatorii fitoplanctonici care au populat pelagialul au inregistrat o densitate maxima de 1700000 ex/l in a 2-a campanie si una minima de 760000 ex/l in prima campanie. In cele 3 campanii de prelevare s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in martie 12 taxoni/l, in iunie 16 taxoni/l si in iulie 10 taxoni/l. Grupa dominanta a fost Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Achnanthes minutissima, Cyclotella meneghiniana, Gomphonema olivaceum, Nitzschia palea. Dintre Cyanophyte specia eudominanta in martie a fost Oscillatoria limosa. In functie de bioindicatorii fitoplanctonici, indicele saprob mediu anual este 2,33, calitatea apei incadrandu-se in clasa a III-a in 2007.

Componenta specifica a comunitatilor macrozoobentonice a fost dominata de urmatoarele grupe: Ephemeroptera (Baetis tricolor, Caenis pseudorivulorum, Baetis vernus), Diptera (Chironomus dorsalis, C. bicinctus, Prodiamesa olivacea).

Densitatea maxima a bioindicatorilor zoobentonici a fost de 50 ex/m2 in campania din iunie, iar cea minima de 17 ex/m2 in luna martie. In campaniile din 2007 s-a identificat urmatorul numar de taxoni: in martie 9 taxoni/m2, iunie 13 taxoni/m2 si septembrie 9 taxoni/m2. Indicele saprob mediu anual calculat dupa bioindicatorii zoobentonici este 2,25, incadrand apele din sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna, fata de anul 2006, cand calitatea apei a fost de clasa a III-a.

Ceea ce se evidentiaza, studiind evolutia indicatorilor de calitate, este faptul ca pe masura ce ne indepartam de izvor si ne indreptam spre varsare acestia cresc. De asemenea, prezenta “fierului” in toate sectiunile studiate ne indica o incarcare naturala a apelor raului.

In anul 2007 sectiunile de pe raul Buzau sunt repartizate din punct de vedere chimic in urmatoarele clase de calitate:

-clasa a II-a de calitate:  4 sectiune = 57.14 % ;

-clasa a III-a de calitate: 3 sectiuni = 42,86 %.

Se poate concluziona ca pentru 57,14 % din sectiunile monitorizate apa se incadreaza in clasa de calitate buna si foarte buna. Fata de anul 2006 se constata o usoara scadere a calitatii apelor si anume ca sectiunile situate in clasa a I-a de calitate, au trecut in clasa a II-a de calitate . Aceasta scadere este datorata inregistrarii valorilor sld/2 pentru indicatorii pentru care valoarea gasita a fost sld. Cele trei sectiuni de clasa a III a s-au mentinut si in anul 2007.

Din punct de vedere ecologic, de-a lungul raului Buzau, sectiunile se incadreaza in 2 clase de calitate:

-clasa a I-a de calitate: 3 sectiuni = 42,86 %;

-clasa a II-a de calitate: 4 sectiuni = 57,14 %.

Asa cum se observa in graficul alaturat, calitatea raului Buzau se schimba la nivelul sectiunii Magura unde valoarea indicelui saprob determina incadrarea apei in clasa a II-a de calitate, care se mentine pana la varsarea in raul Siret.

2.2. Calitatea globala a apelor de suprafata in sectiunile amplasate pe afluentii raului Buzau

Primele 2 sectiuni de control sunt situate pe raul Casoaca Mare, una in amonte de confluenta cu paraul Titilau si cealalta in amonte de confluenta cu raul Buzau, ambele avand ecoregiunea 10 -The Carpathians. Distanta de la izvor, este de 8 km pentru sectiunea amonte confluenta Titilau si de 16 km pentru sectiunea amonte confluenta Buzau. Ambele sectiuni sunt situate pe un sector de curs de apa din zona piemontana, simbolizat RO 02a. La nivelul lor s-a studiat impactul alterarilor hidromorfologice asupra apelor, prin intermediul programului CAPM. Corpul de apa situat pe raul Casoca este un corp de apa posibil la risc, numai datorita alterarilor hidromorfologice produse de pragurile de fund.

In aceste sectiuni situate amonte si aval de portiunea afectata de prezenta pragurilor, s-au monitorizat obligatoriu parametrii biologici. Din analiza datelor indicatorilor macrozoobentos, fitoplancton, fitobentos si fauna piscicola s-a constatat ca doar fauna piscicola este afectata de prezenta pragurilor de fund. Astfel s-a observat lipsa faunei piscicole si in special a pastravului (specie sensibila la alterarile hidrologice) in ambele sectiuni. Lipsa pastravului, in sectiunea aflata in amonte de constructia hidrotehnica este determinata de imposibilitatea realizarii migratiei necesare speciilor de salmonicole pentru depunerea pontei.

Valorile mici ale indicatorilor specifici grupei nutrientilor, salinitatii si poluantilor specifici de origine naturala indica o calitate f. buna a apei in aceaste sectiuni - clasa a I-a de calitate. Pentru indicatorii din grupa „regimului oxigenului” si „alti indicatori chimici relevanti” valorile obtinute incadreaza apa in clasa a II-a de calitate pentru ambele sectiuni.

In sectiunea amonte de confluenta cu paraul Titilau, in structura biocenozei fitobentonice se intalnesc grupe de organisme eudominante: Cyanophyta (Oscillatoria limosa, Oscillatoria subtilisima), Bacillariophyta (Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Cymbella affinis, Achnanthes minutissima). In cadrul celor 2 prelevari programate s-au determinat 9 taxoni/m2 in campaniile din septembrie si octombrie. Densitatea numerica maxima anuala a fitobentosului a fost de 4070000 ex/m2 in prima campanie si cea minima de 1430000 ex/m2 in octombrie. Indicele saprob mediu anual este 2,04.

Pentru parametrul macrozoobentos au fost programate 2 campanii de prelevare a probelor biologice, in lunile martie (10 taxoni/m2) si septembrie (10 taxoni/m2). Organismele macrozoobentonice, care au populat substratul bolovanos, au prezentat o densitate maxima de 364 ex/m2 in prima campanie si una minima de 215 ex/m2 in a 2-a campanie. Biocenoza macrozoobentonica a inclus organisme eudominante apartinand grupelor: Ephemeroptera (Baetis alpinus, Baetis rhodani, Ecdyonurus torrentis), Plecoptera (Brahiptera risi, Perla marginata), Diptera (Prodiamesa olivacea, Cricotopus bicinctus). Analiza probelor de zoobentos a generat un indice saprob mediu anual de 1,41, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

In a 2-a sectiune, amonte confluenta cu raul Buzau, biocenoza fitobentonica a fost reprezentata in toate campaniile de recoltare, de specii eudominante apartinand grupelor Cyanophyta (Oscillatoria limosa, O. subtilissima) si Bacillariophyta (Achnanthes minutissima, Diatoma vulgare, Cymbella affinis). In cele 2 campanii de prelevare s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in septembrie 9 taxoni/m2 iar in octombrie 10 taxoni/m2. Hidrobiontii fitobentonici au inregistrat o densitate maxima de 6050000 ex/m2 in prima campanie si una minima de 1540000 ex/m2 in a 2-a campanie. In functie de bioindicatorii fitobentonici indicele saprob mediu anual este 2,11.

Biocenoza macrozoobentonica a cuprins urmatoarele specii eudominante, prezente in ambele campanii: Baetis rhodani, Rhitrogena semicolorata (Ephemeroptera), Rivulogammarus balcanicus (Crustacea).

In cele 2 campanii de prelevare s-au identificat 6 taxoni/m2 in martie si 7 taxoni/m2 in septembrie. Efectivele numerice mari (308 ex/m2), din luna iunie, scad in luna octombrie (183 ex/m2), iar indicele saprob mediu anual este 1,79. Acesta incadreaza apele din sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

In functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, raul Casoaca Mare a prezentat 16 km de clasa a I-a de calitate.

Pe raul Basca Mare a fost amplasata sectiunea -Comandau (Captare Covasna), corespunzatoare ecoregiunii 10 -The Carpathians. Sectiunea este pozitionata la 13 km de la izvor, pe un curs de apa situat in zona de munte, simbolizat RO01a.

Categoria globala de calitate a apei in aceasta sectiune este a II-a, fapt determinat de valoarea SLD/2 inregistrata pentru indicatorul fenoli.Pentru toti ceilalti indicatori valorile masurate au incadrat apa in clasa a I-a de calitate. Exemplificam cu urmatoarele valori: CBO5 -1.84mg/l, CCO-Mn -3.43 mg/l, Rfix -100,6 mg/l, N-NH4 -0,04 mgN/l, fenoli-5 μg/l.

Bioindicatorii fitobentonici au inregistrat o densitate maxima de 19873332 ex/m2 in prima campanie si una minima de 5115000 ex/m2 in ultima campanie. In cele 2 campanii de prelevare s-a determinat urmatorul numar de taxoni: in martie (12 taxoni/m2) si in septembrie (9 taxoni/m2). Principalele grupe de organisme eudominante, care au populat substratul litoreofil in toate campaniile, au fost: Cyanophyta (Oscillatoria limosa), Bacillariophyta (Ceratoneis arcus, Cymbella affinis, Diatoma vulgare, Synedra ulna). In functie de bioindicatorii fitobentonici indicele saprob mediu anual este 1,96.

Pentru analiza parametrului macrozoobentos au fost programate 2 campanii de prelevare a probelor biologice, in lunile martie (16 taxoni/m2) si octombrie (9 taxoni/m2). Organismele macrozoobentonice au prezentat variatii mari ale densitatii de la o campanie (470 ex/m2) la alta (20 ex/m2). Biocenoza macrozoobentonica a inclus organisme eudominante apartinand grupelor: Ephemeroptera (Baetis alpinus, Ephemerella ignita, Rhithrogena carpatoalpina), Plecoptera (Perla marginata), Trichoptera (Rhyacophila torrentium) si Diptera (Atherix ibis).

Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,3, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

In functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, raul Basca Mare a prezentat 61 km de clasa a I-a de calitate.

Urmatoarea sectiune situata pe raul Basca Mare este Varlaam. Sectiunea, amplasata in amonte de confluenta cu Basca Mica, este incadrata in ecoregiunea 10 -The Carpathians si este pozitionata la 47 km de la izvor, pe un curs de apa situat in zona de munte, simbolizat RO01a. Monitorizarea calitatii apei s-a facut prin program de supraveghere cu o frecventa de 6 ori/an. Ca si in anul 2006 in aceasta sectiune se constata mentinerea calitatii apei in clasa a-I-a pentru toti indicatorii fizico-chimici cu exceptia indicelui fenolic calculat ca SLD/2 care conduce la o incadrare in clasa a ii-a de calitate.Exemplificam cu urmatoarele valori: CBO5 - 2.15 mg/l, CCO-Mn - 4.15 mg/l, cloruri-18,4mg/l,

In structura biocenozei fitobentonice grupa dominanta a fost Bacillariophyta cu speciile eudominante Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Cymbella affinis. In cadrul celor 2 prelevari de probe biologice programate, s-au determinat 11 taxoni/m2 in campania din aprilie si 8 taxoni/m2 in campania din septembrie. Densitatea numerica maxima anuala a hidrobiontilor fitobentonici a fost de 7205000 ex/m2 in septembrie si cea minima de 3666668 ex/m2 in aprilie. Indicele saprob mediu anual este 2,02. 

Macrozoobentosul a cuprins specii litoreofile/psamoreofile, eudominante in campaniile din anul 2007: Ephemeroptera (Baetis alpinus, Epeorus sylvicola), Plecoptera (Perla marginata, Brachyptera risi, Leuctra fusca), Diptera (Brillia longifurca). In cele 2 campanii de prelevare s-au identificat 17 taxoni/m2 in aprilie si 14 taxoni/m2 in octombrie. Densitatea numerica mare (529 ex/m2) din luna aprilie scade in luna octombrie (393 ex/m2), iar indicele saprob mediu anual este 1,32. Acesta incadreaza apele din sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

Alta sectiune de control a fost amplasata pe raul Basca Unita la p.h. Basca Roziliei -amonte de confluenta cu raul Buzau. Aceasta este corespunzatoare ecoregiunii 10 -The Carpathians. Sectiunea este pozitionata la 12 km de la izvor, pe un sector de apa situat intr-o mica depresiune montana, simbolizat RO04a. Determinarile efectuate in 2007 s-au facut respectand programul de monitorizare de supravehere, cu o frecventa de 6 ori/an.

Indicatorii din grupa regimului de oxigen, nutrientilor si salinitatii mentin ca si in anul 2006 sectiunea in clasa a I-a de calitate. Valorile pentru indicatorii din grupa poluantilor toxici specifici de origine naturala si cei din grupa alti indicatori chimici relevanti incadreaza apa in clasa a II-a de calitate. Exemplificam cu urmatoarele valori: oxigen dizolvat -9,78mg/l,CBO5-1,92 mg/l,azotati-0.666mg/l, cloruri-13,2 mg/l, fier 0,46 mg/l.

Organismele fitobentonice apartinand comunitatilor care populeaza substratul bolovanos al acestei zone au inregistrat o densitate maxima anuala de 4840002 ex/m2 in martie si una minima de 3025000 ex/m2 in luna septembrie. Fitocenoza bentonica a fost dominata in toate campaniile de recoltare a probelor biologice de grupa taxonomica Bacillariophyta cu speciile eudominante Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Cymbella affinis.

Pentru parametrul fitobentos au fost programate 2 campanii de prelevare, in lunile martie (15 taxoni/m2) si septembrie (12 taxoni/m2). Indicele saprob mediu anual desemnat de bioindicatorii fitobentonici a fost 2,06.

Biocenoza zoobentonica a fost dominata de urmatoarele grupe de insecte: Ephemeroptera (Baetis rhodani, Rhitrogena semicolorata), Plecoptera (Brachyptera risi, Isoperla grammatica), Trichoptera (Hydropsyche instabilis), Diptera (Cricotopus vierrensis).

Pentru analiza macronevertabratelor au fost programate 2 campanii de prelevare, in lunile martie (18 taxoni/m2) si octombrie (16 taxoni/m2). Densitatea maxima a efectivelor zoobentonice a fost atinsa in prima campanie (598 ex/m2), iar cea minima in a 2-a campanie (380 ex/m2). Aceste organisme au generat un indice saprob mediu anual de 1,38, care incadreaza apele din sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

In functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, raul Basca (Unita) a prezentat 15 km de clasa a I-a de calitate.

Pe raul Basca Chiojdului au fost amplasate 2 sectiuni de control. In ambele sectiuni monitorizarea s-a facut conform programului de supraveghere, cu o frecventa de 6 ori/an

Sectiunea amonte Chiojdu, considerata sectiune de referinta si corespunzatoare ecoregiunii 10 -The Carpathians. Sectiunea este pozitionata la 12 km de la izvor, pe un sector de apa situat in zona piemontana, simbolizat RO02a.

Determinarile fizico-chimice releva incadrarea acestei sectiuni in clasa a I-a de calitate pentru indicatorii grupein“regimul oxigenului”, “nutrienti”, “salinitate”, si in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii grupei poluanti toxici specifici de origine naturala si pentru cei din grupa alti indicatori chimici relevanti. La fel ca si in sectiune anterioara, incadrarea in clasa a II-a de calitate este datorata valorii SLD/2 pt. fenoli.

Densitatea fitobentonica a prezentat oscilatii sezoniere intre valoarea minima de 2530000 ex/m2 inregistrata in luna septembrie si valoarea maxima de 3776667 ex/m2 inregistrata in luna martie. Au fost programate 2 campanii de prelevare: in martie (11 taxoni/m2) si in septembrie (9 taxoni/m2). Fitocenoza bentonica a fost dominata de specii din grupele: Cyanophyta (Oscillatoria limosa), Bacillariophyta (Achnanthes minutissima, Diatoma vulgare, Gomphonema olivaceum, Nitzschia linearis). Indicele saprob calculat dupa bioindicatorii fitobentonici care populeaza substratul litoreofil a fost 2,14.

Biocenoza macronevertebratelor a fost reprezentata de urmatoarele grupe eudominante Ephemeroptera (Baetis alpinus, Baetis rhodani, Rhithrogena semicolorata), Plecoptera (Perla marginata), Diptera (Cricotopus algarum).

Efectivele numerice au avut o densitate anuala maxima de 683 ex/m2 in luna martie si una minima de 227 ex/m2 in luna octombrie. Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, din martie (18 taxoni/m2) si din octombrie (14 taxoni/m2). Analiza probelor de zoobentos a generat un indice saprob mediu anual de 1,47, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

A doua sectiune de control, de pe raul Basca Chiojdului, a fost amplasata amonte de confluenta cu raul Buzau, corespunzatoare ecoregiunii 10 -The Carpathians. Sectiunea este pozitionata la 41,7 km de la izvor, pe un sector de apa situat in zona piemontana, simbolizat RO02a. Clasa generala de calitate in aceasta sectiune este a III-a, dupa indicatorul salinitate. Valorile medii pentru indicatorii regimul oxigenului, nutrientilor si grupei poluanti toxici specifici de origine naturala incadreaza apa in clasa a I-a de calitate si in clasa a II-a de calitate pentru indicatorii din grupa alti indicatori chimici relevanti. Fata de anul 2006, se constata scaderea calitatii apei pentru grupa indicatorilor salinitate.

Densitatea fitobentonica a prezentat oscilatii sezoniere intre valoarea minima de 2420000 ex/m2 inregistrata in luna septembrie si valoarea maxima de 13456667 ex/m2 inregistrata in luna aprilie. In cadrul celor 2 campanii de prelevare s-a identifcat urmatorul numar de taxoni: in martie (11 taxoni/m2) si in septembrie (9 taxoni/m2). Fitocenoza bentonica a fost dominata de specii din grupele: Cyanophyta (Oscillatoria limosa), Bacillariophyta (Achnanthes minutissima, Diatoma vulgare, Gomphonema olivaceum, Cymbella affinis). Indicele saprob calculat dupa bioindicatorii fitobentonici care au populat substratul litoreofil a fost 2,15.

In cadrul biocenozei macrozoobentonice s-au remarcat cateva grupe taxonomice cu specii eudominante: Ephemeroptera (Baetis vernus, B. scambus, Rhithrogena semicolorata) Trichoptera (Hydropsyche siltalai, H. incognita), Diptera (Polypedilum pedestre).



Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, din aprilie (9 taxoni/m2) si din octombrie (10 taxoni/m2). Densitatea numerica maxima s-a inregistrat in luna aprilie (242 ex/m2), iar cea minima in luna octombrie (27 ex/m2). In functie de bioindicatorii zoobentonici indicele saprob mediu anual a fost 1,93 si incadreaza apele din sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna.

Repartizarea lungimii cursului de apa Basca Chiojdului (42 km) pe tronsoane, in functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, este urmatoarea: 26 km de clasa a I-a si 16 km de clasa a II-a.

Pe raul Balaneasa, sectiunea de control a fost amplasata in aval de comuna Parscov, sectiune corespunzatoare ecoregiunii 10 -The Carpathians.Sectiunea este pozitionata la 29 km de la izvor, pe un curs de apa influentat din punct de vedere calitativ de cauze naturale., simbolizat RO028. Sectiunea a fost monitorizata conform programului de supraveghere cu o frecventa de 6 ori/an.

Determinarile fizico-chimice evidentiaza incarcarea naturala minerala a apelor raului, indicatorul ‘salinitate” fiind in clasa a V–a de calitate. Fata de anul 2006 se constata o inrautatire a calitatii apei pentru indicatorii din grupa “regimul oxigenului” (clasa a III-a fata de clasa a I-a in 2006) si pentru indicatorii grupei alti indicatori chimici relevanti ( clasa a II-a fata de clasa a I-a in 2006) Indicatorii din grupa “nutrienti” si “poluanti toxici specifici de origine naturala ‘se mentin ca si in anul 2006 in clasa a I-a de calitate.

Organismele fitoplanctonice au prezentat variatii ale densitatii numerice de la o campanie la alta (266667 ex/l in august, respectiv 575000 ex/l in septembrie). In cadrul celor 2 prelevari s-au determinat 10 taxoni/l in campania din august si 9 taxoni/l in campania din septembrie. Fitocenoza planctonica a fost dominata de grupa Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Gomphonema olivaceum, Navicula gracilis, Nitzschia acicularis, N. sigmoidea. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,28.

Macronevertebratele litoreofile, caracterizate prin variatii scazute ale densitatii numerice de la o campanie la alta (140 ex/m2 in luna aprilie si 111 ex/m2 in luna octombrie), au fost reprezentate de urmatoarele grupe dominante cu specii eudominante: Ephemeroptera (Baetis vernus, Rhithrogena semicolorata), Trichoptera (Hydropsyche angustipenis, H. exocellata), Diptera (Cryptochironomus defectus).

Analiza probelor de zoobentos a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 2,05, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna (vezi tabelul nr. 2.1).

Raul Balaneasa, totalizand de la izvor la varsare 31 km, s-a incadrat din punct de vedere ecologic in clasa a II-a de calitate.

In anul 2007, pe raul Slanic, monitorizarea s-a facut in doua sectiuni respectand programul de supraveghere, cu o frecventa de 6 ori/an Neputandu-se alege o sectiune de referinta datorita prezentei unei constructii hidrotehnice (microhidrocentrala), pentru identificarea conditiilor de referinta, s-a stabilit ca “cea mai buna sectiune disponibila” , sectiunea -aval Lopatari. Aceasta apartine ecoregiunii 10 -The Carpathians si e localizata la 22 km de la izvor, pe un curs de apa influentat din punct de vedere calitativ de factori naturali, simbolizat RO028.

Determinarile fizico-chimice releva mineralizarea naturala a raului Slanic, apa din aceasta sectiune fiind incadrata in clasa a V-a pentru indicatorii grupeiSalinitate”. Pentru celelalte grupe avem urmatoarea situatie: ca si in anul 2006 indicatorii “regimul oxigenului” (CBO5 de 3,6 mg/l, CCO-Mn de 5.87 mg/l) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, iar “nutrientii”si“poluanti toxici specifici de origine naturala (N-NH4 de 0,105 mg/l, fosfor total -0,0175 mg/l) sunt in limtele clasei a I-a de calitate. Pentru grupa alti indicatori chimici relevanti clasa de calitate este a II-a datorita valorii SLD/2 pentru fenoli.

Comunitatile de organisme fitobentonice, care au populat substratul pietros, au prezentat o densitate numerica maxima de 52946667 ex/m2 in luna martie si o densitate minima de 2200000 ex/m2 in luna septembrie. Biocenoza acestei sectiuni a fost dominata in ambele campanii de grupa Bacillariophyta, cu urmatoarele specii eudominante: Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Rhoicosphaenia curvata, Meridion circulare.

Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, 14 taxoni/m2, respectiv 11 taxoni/m2. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 1,88 (vezi tabelul nr. 2.2).

Biocenoza macrozoobentonica a fost reprezentata de urmatoarele grupe dominante de insecte acvatice: Ephemeroptera (Baetis rhodani, B. vernus), Trichoptera (Hydropsyche siltalai), Diptera (Eukiefferiella alpestris).

Efectivele bioindicatorilor macrozoobentonici au prezentat o densitate anuala maxima de 230 ex/m2 in luna martie si una minima de 44 ex/m2 in luna octombrie. Numarul taxonilor a fost constant in cele 2 campanii de prelevare, 5 taxoni/m2, respectiv 8 taxoni/m2. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,79, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

Sectiunea Cernatesti este situat pe raul Slanic la 3 km in amonte de confluenta cu raul Buzau. Este situata in ecoregiunea 12 -Pontic Province. Sectiunea este pozitionata la 70 km de la izvor, pe un curs de apa influentat din punct de vedere calitativ de factori naturali, simbolizat RO028.

Ca si in sectiune anterioara, determinarile fizico-chimice releva incarcarea naturala minerala a apelor raului. Valorile obtinute pentru indicatorii grupei “regimul oxigenului” si “alti indicatori chimici relevanti” incadreaza apa in clasa a II-a de calitate. Pentru valorile obtinute la indicatorii grupei “nutrienti” si “poluanti toxici specifici de origine naturala calitatea apei se incadreaza in clasa a I-a de calitate.

Comunitatile de organisme fitoplanctonice care au populat pelagialul, au prezentat variatii ale densitatii numerice de la o campanie la alta (416666 ex/l in martie, respectiv 540000 ex/l in septembrie). In cadrul celor 2 prelevari s-au determinat 9 taxoni/l in campania din august si 7 taxoni/l in campania din septembrie. Fitocenoza planctonica a fost dominata de grupa Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Nitzschia linearis. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,13.

La nivelul acestei sectiuni s-au remarcat in toate campaniile de prelelvare a probelor biologice urmatoarele grupe si specii eudominante de macronevertebrate: Crustacea (Rivulogammarus fossarum), Ephemeroptera (Baetis vernus, Baetis rhodani), Trichoptera (Hydropsyche angustipenis). Bioindicatorii macrozoobentonici au prezentat o densitate numerica anuala maxima de 105 ex/m2 in luna martie si una minima de 18 ex/m2 in luna octombrie. In cele 2 campanii de prelevare s-au determinat 5 taxoni/m2. Indicele saprob mediu anual calculat conform acestor bioindicatori a fost 2,13 si incadreaza apele din sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna.

Repartizarea lungimii cursului de apa Slanic (73 km) pe tronsoane, in functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, este urmatoarea: 70 km de clasa a I-a si 3 km de clasa a II-a.

Pe raul Calnau a fost amplasata o sectiune de referinta la Costomiru -ce apartine ecoregiunii 10 -The Carpathians. Sectiunea este pozitionata la 8 km de la izvor, pe un sector decurs de apa nepermanent, situat in zona de deal , simbolizat RO04.

Determinarile fizico-chimice conduc la incadrarea acestui rau in clasa a II-a de calitate dupa valorile obtinute pentru indicatorii specifici “regimului de oxigen” , “salinitate”, “poluanti toxici specifice de origine naturala”, si “alti indicatori chimici relevanti”. Fata de anul 2006 se constata o imbunatatire a calitatii in ceea ce priveste indicatorii grupei Nutrienti (clasa a I-a, fata de clasa a III-a in 2006)

Comunitatile de organisme fitoplanctonice, care au populat pelagialul, au prezentat variatii ale densitatii numerice de la o campanie la alta (386667 ex/l in martie, respectiv 285000 ex/l in septembrie). In cadrul celor 2 prelevari s-au determinat 10 taxoni/l in campania din martie si 7 taxoni/l in campania din septembrie. Fitocenoza planctonica a fost dominata de grupa Bacillariophyta cu urmatoarele specii eudominante: Achnanthes minutissima, Diatoma vulgare, Nitzschia linearis, Synedra ulna, Surirella ovata. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,14.

Densitatea numerica medie anuala a macronevertebratelor a fost de 50 ex/m2. Structura biocenotica a cuprins urmatoarele grupe cu specii eudominante: Crustacea (Rivulogammarus balcanicus), Ephemeroptera (Baetis vernus Baetis rhodani, Rhithrogena semicolorata), Trichoptera (Hydropsyche siltalai) si Diptera (Simulium sp.). Pentru analiza hidrobiontilor zoobentonici au fost programate 2 campanii de prelevare, in lunile martie (14 taxoni/m2) si octombrie (8 taxoni/m2). Valoarea maxima a densitatii numerice a organismelor zoobentonice s-a inregistrat in campania lunii martie -59 ex/m2, iar cea minima in campania lunii octombrie -41 ex/m2.

Analiza probelor de zoobentos a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,69, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica buna, spre deosebire de anul 2006 cand calitatea apei a fost in clasa a II-a.

Raul Calnau a prezentat de la izvor si pana la varsare, din punct de vedere ecologic, 57 km de clasa a I-a de calitate.

Incepand cu anul 2007, pe raul Hartag, s-a stabilit pentru monitorizare, prin program de supraveghere, cu frecventa de 4 ori/an, sectiunea Hartag. Sectiunea situata in ecoregiunea 10 -The Carpathians este pozitionata la 7.8 km de la izvor, pe un curs de apa situat in zona montana, simbolizat RO01a. Exceptand grupa indicatorilor „alti indicatori chimici relevanti”, care incadreaza apa in clasa a II-a de calitate datorita indicatorului fenoli cu valoare SLD/2, valorile pentru toti ceilalti indicatori se incadreaza in clasa I-a de calitate.

Organismele fitobentonice, care au populat substratul pietros-bolovanos, au prezentat o densitate numerica maxima de 7186667 ex/m2 in luna aprilie si o densitate minima de 2255000 ex/m2 in luna mai. Biocenoza acestei sectiuni a fost dominata de grupa Bacillariophyta, cu speciile eudominante -Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Navicula gracilis, Diatoma vulgare) (vezi tabelul nr.2.1).

Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, 11 taxoni/m2, respectiv 12 taxoni/m2. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,01.

Biocenoza macrozoobentonica a fost reprezentata de urmatoarele grupe dominante de insecte acvatice: Ephemeroptera (Baetis rhodani, B. alpinus, Rhithrogena semicolorata), Plecoptera (Perla marginata), Trichoptera (Hydropsyche dorsalis, H. saxonica), Diptera (Brillia modesta).

Efectivele bioindicatorilor macrozoobentonici au prezentat o densitate anuala maxima de 399 ex/m2 in luna aprilie si una minima de 305 ex/m2 in luna mai. Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, 16 taxoni/m2, respectiv 12 taxoni/m2. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,39, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna.

Raul Hartag a prezentat de la izvor si pana la varsare, din punct de vedere ecologic, 8 km de clasa a I-a de calitate.

Tot din anul anul 2007, pe raul Giurca Mare, s-a stabilit pentru monitorizare prin program de supraveghere, cu frecventa de 4 ori/an, sectiunea amonte lac Siriu. La fel ca si sectiunea anterioara, aceasta sectiune este situata in ecoregiunea 10 -The Carpathians. Pozitionata la 3.9 km de la izvor, sectiunea se afla pe un curs de apa situat in zona montana, simbolizat RO01a. Exceptand grupele indicatorilor „poluanti toxici specifice de origine naturala” si „alti indicatori chimici relevanti, care incadreaza apa in clasa a III-a de calitate si a II-a de calitate datorita indicatorilor mangan total si fenoli, valorile pentru toti ceilalti indicatori se incadreaza in clasa I-a de calitate.

Comunitatile de organisme fitobentonice, care au populat substratul pietros-bolovanos, au prezentat o densitate numerica maxima de 11586669 ex/m2 in luna aprilie si o densitate minima de 1760000 ex/m2 in luna mai. Biocenoza acestei sectiuni a fost dominata de grupa Bacillariophyta, cu speciile eudominante -Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare.

Numarul taxonilor a fost relativ constant in cele 2 campanii de prelevare, 14 taxoni/m2, respectiv 11 taxoni/m2. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,13.

Biocenoza macrozoobentonica a fost reprezentata de urmatoarele grupe eudominante de insecte acvatice: Ephemeroptera (Baetis rhodani, B. alpinus, Rhithrogena semicolorata), Trichoptera (Hydropsyche angustipenis, Rhyacophyla dorsalis).

Efectivele bioindicatorilor macrozoobentonici au prezentat o densitate anuala maxima de 322 ex/m2 in luna aprilie si una minima de 27 ex/m2 in luna mai. In cele 2 campanii de prelevare s-au identificat 14 taxoni/m2, respectiv 6 taxoni/m2. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,62, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a I-a de calitate, cu o stare ecologica foarte buna (vezi tabelul nr.2.1).

Raul Giurca Mare a prezentat de la izvor si pana la varsare, din punct de vedere ecologic, 4 km de clasa a I-a de calitate.

Pe raul Buzoel, monitorizarea s-a facut in sectiunea Aval Ghergheasa, conform programului de supraveghere. Sectiunea este amplasata in ecoregiunea 10 -The Carpathians si este localizata la 8 km de la izvor. Din punct de vedere calitativ, ca urmare a interpretarii datelor analitice, sectiunea se incadreaza in limitele clasei a V-a de calitate dupa indicatorii specifici grupei salinitate . Indicatorii din celelalte grupe incadreaza apa in urmatoarele clase de calitate: regimul oxigenului -clasa IV de calitate, nutrienti -clasa a II-a de calitate si “poluanti toxici specifice de origine naturala -clasa a I-a de calitate. Pentru analiza indicatorilor macrozoobentos si fitoplancton au fost programate 2 campanii de prelevare a probelor, dar nu s-a putut realiza recoltarea din cauza faptului ca raul a fost secat pe tot parcursul anului 2007.

Pe raul Boldu, monitorizarea s-a facut in sectiunea Balta Alba, conform programului de supraveghere. Sectiunea este amplasata in ecoregiunea 10 -The Carpathians si este localizata la 18 km de la izvor. Incadrarea in clase de calitate este diferita pentru fiecare grupa de indicatori. Astfel indicatorii din grupa regimului oxigenului incadreaza sectiunea in clasa a IV-a de calitate, indicatorii din grupa nutrientilor incadreaza sectiunea in clasa a II-a de calitate, indicatorii din grupa salinitatii incadreaza sectiunea in clasa a V-a de calitate, indicatorii din grupa poluantilor toxici specifici de origine naturala incadreaza sectiunea in clasa a III-a de calitate iar indicatorii din grupa alti indicatori chimici relevanti incadreaza sectiunea in clasa a II-a de calitate.

Comunitatile de organisme fitoplanctonice, care au populat pelagialul, au prezentat o densitate numerica maxima de 662500 ex/l in luna mai si o densitate minima de 405000 ex/l in luna august. Biocenoza acestei sectiuni a fost dominata de grupa Bacillariophyta, cu speciile eudominante -Navicula cryptocephala, Nitzschia apiculata, Cymatopleura elliptica, Gyrosigma acuminatum.

Numarul taxonilor in cele 2 campanii de prelevare a fost urmatorul: 15 taxoni/l, respectiv 6 taxoni/l. Indicele saprob mediu anual corespunzator bioindicatorilor fitobentonici a fost 2,36.

Biocenoza macrozoobentonica a fost reprezentata de urmatoarele grupe si specii eudominante: Oligochaeta (Haplotaxis gordioides, Nais simplex, Nais pseudobtusa), Heteroptera (Gerris najas), Diptera (Ceratopogon sp.).

Efectivele bioindicatorilor macrozoobentonici au prezentat o densitate anuala maxima de 9046 ex/m2 in luna mai si una minima de 123 ex/m2 in luna august. In cele 2 campanii de prelevare s-au identificat in medie 10 taxoni/m2. Analiza globala a hidrobiontilor zoobentonici a condus la obtinerea unui indice saprob mediu anual de 1,95, care incadreaza apele din aceasta sectiune in clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologica buna.

Sectiunile amplasate pe afluentii raului Buzau sunt repartizate din punct de vedere chimic, in clase de calitate astfel:

-clasa a II-a de calitate: 11 sectiuni =73,34%.

-clasa a III-a de calitate: 2 sectiuni =13,33%.

-clasa a IV-a de calitate: 2 sectiuni =13,33%.

Fata de anul 2006 se constata o scadere a starii calitatii apei.

Din punct de vedere ecologic, sectiunile amplasate pe afluentii raului Buzau sunt repartizate in clase de calitate astfel:

-clasa a I-a de calitate: 10 sectiuni =71,43%;

-clasa a II-a de calitate: 4 sectiuni =28,57%.

Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartitiei pe tronsoane caracteristice de rau (km) in anul 2007 pentru indicatorii fizico-chimici

TRONSONUL DE RAU

Total

(km)

Clasa de calitate

I

II

III

IV

V

Raul Buzau

Izvoare-Confl. rau Balaneasa

Confl. rau Balaneasa- varsare

Raul Casoaca Mare

Izvoare - varsare

Raul Basca Mare

Izvoare-Varlaam

Raul Basca (Unita )

Varlaam-varsare

Raul Basca Chiojdului

Izvoare -confl. rau Stimnic

Confl. rau Stimnic-varsare

Raul Balaneasa

Izvoare-varsare

Raul Slanic

Izvoare-varsare

Raul Calnau

Izvoare -varsare

Raul Hartag

Izvoare -varsare

Raul Giurca Mare

Izvoare -varsare

Raul Buzoel

Izvoare -varsare

Raul Boldu

Izvoare -varsare

TOTAL BAZIN



In bazinul hidrografic Buzau, din punct de vedere fizico-chimic se constata ca din totalul de 668 km monitorizati , 609 km (>90% ). sunt de calitate buna si moderata si numai 59 km sunt de slaba calitate. Acest fapt este ilustrat in graficul de mai jos:

Stadiul calitatii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartitiei pe tronsoane caracteristice de rau (km) in anul 2007 pentru indicatorii biologici

TRONSONUL DE RAU

Total

(km)

Clasa de calitate

I

II

III

IV

V

Raul Buzau

Izvoare-Confl. rau Balaneasa

Confl. rau Balaneasa- varsare

Raul Casoaca Mare

Izvoare - varsare

Raul Basca Mare

Izvoare-Varlaam

Raul Basca (Unita )

Varlaam-varsare

Raul Basca Chiojdului

Izvoare -confl. rau Stimnic

Confl. rau Stimnic-varsare

Raul Balaneasa

Izvoare-varsare

Raul Slanic

Izvoare- Confl. r. Homocioaia

Confl. r. Homocioaia -varsare

Raul Calnau

Izvoare -varsare

Raul Hartag

Izvoare -varsare

Raul Giurca Mare

Izvoare -varsare

Raul Boldu

Izvoare -varsare

TOTAL BAZIN

Repartizarea lungimii cursului de apa Buzau (302 km) pe tronsoane, in functie de clasele de calitate ale indicatorilor biologici, este urmatoarea: 343 km de clasa a I-a si 300 km de clasa a II-a (vezi graficul).

2.5. Aprecieri asupra poluarilor accidentale

In anul 2007 a fost semnalata o poluare accidentala in data de 04.02.2007, pe paraul Valea Caseriei afluent al raului Sarata. Poluarea a constat in evacuarea de reziduu de fluid de foraje de la o sonda de prospectiuni ce apartine de S.C. Foraje S.A. Buzau. Au fost afectate 3 drenuri de alimentare cu apa a satului Izvorul Dulce. Poluarea a fost monitorizata dar timp de 9 zile a fost intrerupta apa ce alimenteaza 200 de familii din localitate.

2.6. Zonele critice din punct de vedere al calitatii

Zonele critice ale apelor din bazinul hidrografic Buzau sunt pe raul Buzau dupa confluenta cu afluentul Slanic, precum si aportul apelor uzate evacuate din zona municipiului Buzau, fapt ce incadreaza tronsonul inferior al raului Buzau in clasa a III-a de calitate.

2.7. Grafice

Pentru a evidentia evolutia indicatorilor fizico chimici de-a lungul raului Buzau prezentam in continuare graficele variatiei indicatorilor Oxigen dizolvat, CCO –Mn, N-NH4 , reziduu filtrabil si cloruri pe sectiunile monitorizate pe raul Buzau.

CAPITOLUL III

STADIUL CALITATII GLOBALE A APEI LACURILOR

DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU

Prezentarea principalelor lacuri investigate

Calitatea apei din lacurile naturale si din acumulari a fost monitorizata prin interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice, biologice si bacteriologice ale probelor recoltate cu frecventa determinata de importanta acumularii si in functie de regimul termic si pluviometric inregistrat. In cazul acumularilor cu rol complex, frecventa de recoltare si analiza a fost mai mare.

Mediile de investigare analizate in anul 2007 au fost:

Ø Apa

Ø Sedimentele

Ø Biota

Subsistemul ape de suprafata -lacuri a fost investigat in anul 2007 prin urmarirea calitatii apelor din lacurile naturale Jirlau, Balta Alba, Ciulnita si Amara si din lacurile artificiale: Siriu si Candesti. Stadiul calitatii apelor din lacurile aferente bazinului hidrografic Buzau este apreciat in conformitate cu OM 161/2006.

3.2. Stadiul calitatii globale a apei din lacurile naturale si de acumulare

Lacul Jirlau -liman fluviatil al raului Buzau are o suprafata de 890 ha si un volum de apa de 6 mil.mc.

Analizand valorile mediei aritmetice pentru indicatorii de eutrofizare, calitatea apei din lac se incadreaza in clasa de calitate globala -hipertrof. Exemplificam cu valorile indicatorilor: fosfor total de 0,026 mg/l, azot mineral -1,255 mg/l.

Pentru analiza indicatorului limnofitoplancton au fost efectuate prelevari in lunile martie, iunie si august. In cele 3 campanii s-au recoltat probe din sectiunea coada lac (Sat Jirlau) profil –suprafata si din sectiunea Visani,profilele –suprafata si zona fotica. In ambele sectiuni s-au determinat in medie 11 taxoni/l. Analizele asupra biocenozei limnofitoplanctonice au evidentiat prezenta urmatoarelor specii eudominante: Scenedesmus quadricauda, Scenedesmus acuminatus, S. acutus, S. intermedius, S. opoliensis (Chlorophyte), Merismopedia tenuissima (Cyanophyte). Perioada de eutrofizare a fost in luna august, cand s-a constatat in urma analizei probelor prelevate ca tipul de inflorire a fost cianofitica. Taxonul eudominant, Merismopedia tenuissima, a avut o densitate maxima de 450000 ex/l in aceasta perioada.

Din punct de vedere cantitativ, speciile care au populat limnofitoplanctonul au inregistrat densitati cuprinse intre 455000 ex/l si 5400000 ex/l.

Biomasa fitoplanctonica a inregistrat o valoare maxima de 9,34 mg/l in luna august –sectiunea Visani si una minima de 3,12 mg/l in luna iunie sectiunea coada lac. In functie de valoarea medie (5,90 mg/l), lacul s-a incadrat in stadiul eutrof. Clorofila “a” a incadrat lacul din punct de vedere trofic, in categoria lacurilor hipertrofe, avand o medie anuala de 213,38 µg/l.

Lacul Balta Alba –lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe afluentul raului Buzau, Boldu, cu o suprafata de 1012 ha si un volum de 5 mil. m.c. Rezultat din cuveta aparuta prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche albie a raului Ramnicul Sarat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Campiei Ramnicului. In balta creeata, prin aportul apelor salmastre din strate freatice (cc.70-80%) si din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafata (cca. 20-30%), initial s-a dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care intr-o piramida trofica apreciabila, a servit ca baza nutritionala pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta si Lunca Dunarii - spre raurile interioare mari, ex. Buzau) cat si pentru avifauna in migratie.

Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apa recoltate pun in evidenta urmatoarele:

-concentratia oxigenului dizolvat prezinta valori cuprinse intre 6,48 si 7,53 mg/l;

-regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre 0,01 si 0,12 mg/l pentru fosforul total, iar pentru azotul total 0,77-1,87 mg/l. Pentru analiza limnofitoplanctonului au fost prelevate probe biologice in lunile martie, mai si august. In cadrul celor 3 campanii recoltarea s-a realizat din sectiunea mijloc lac (Boldu) –profilele suprafata si zona fotica. S-a identificat un numar mediu de 5 taxoni/l.

Biomasa fitoplanctonica a avut valori cuprinse intre 0,16 mg/l in luna mai si 4,3 mg/l in luna august. Valori mai ridicate ale biomasei s-au inregistrat in luna august, speciile eudominante fiind Navicula cryptocephala, Cymatopleura elliptica, Pinnularia viridis, Gyrosigma acuminatum, Oscillatoria limosa, O. brevis. Densitatea hidrobiontilor limnofitoplanctonici a variat intre 50000 ex/l -220000 ex/l. Valoarea medie a biomasei (2,01 mg/l) incadreaza lacul in stadiul oligotrof. Valoarea medie a clorofilei “a” -5,95 mg/l incadreaza lacul in stadiul mezotrof.

Analizand valorile mediei aritmetice pentru indicatorii specifici procesului de eutrofizare, calitatea apei din lac se incadreaza in clasa de calitate globala –eutrof.

Lacul Ciulnita -lac natural, amplasat pe raul Ciulnita, afluent al raului Buzau cu un volum maxim de 0,345 mil. m.c. Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apa recoltate pun in evidenta urmatoarele:

-concentratia oxigenului dizolvat prezinta valori cuprinse intre 6,62 si 8,94 mg/l;

-regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre 0,01 si 0,04 mg/l pentru fosforul total, iar pentru azotul total intre 0,524 si 0,917 mg/l.

Au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, mai, august si noiembrie. In cele 4 campanii recoltarea s-a realizat din sectiunea mijloc lac –profilele suprafata si zona fotica. Analiza probelor de fitoplancton a condus la identificarea unui numar mediu de 15 taxoni/l.

Biomasa fitoplanctonica a avut valori cuprinse intre 2,5 mg/l in luna martie si 8,22 mg/l in luna noiembrie. Din punct de vedere taxonomic, limnofitoplanctonul a fost dominat de euglenofite in campania lunii mai, speciile eudominante in cadrul acestei increngaturi fiind: Euglena acus, E. geniculata, E. gracilis, Phacus acuminatus. In campaniile din august si septembrie s-au identificat specii de cianofite -Merismopedia glauca, M. tenuissima, Aphanizomenon flos-aquae, care prin dezvoltare masiva au generat infloriri. Densitatea hidrobiontilor planctonici din pelagial a variat intre 350000 ex/l -1175000 ex/l. Valoarea medie a biomasei (6,06 mg/l) incadreaza lacul in stadiul eutrof. Clorofila “a” a incadrat lacul in stadiul hipertrofe, avand o medie anuala de 80,24 µg/l.

Analizand valorile mediei aritmetice pentru indicatorii specifici procesului de eutrofizare, calitatea apei din lac se incadreaza in clasa de calitate globala –hipertrof.

Lacul Balta Amara -lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe raul Buzoel, cu o suprafata de 600 ha si un volum maxim de 3.6 mil. m.c. Este o balta constituita pe un brat abandonat al raului Buzau, in mediul careia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apa dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau de migratie. Ca si la Balta Alba, si aici indicele de salinitate ridicat, colmatarea cuvetei lacului, astuparea izvoarelor din panza freatica - a diminuat adancimea apei (libera de mal) si recent, prin aparitia unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micsorat volumul apei utile, afectand sever ihtiofauna si diminuand major apetitul speciilor de avifauna pentru cuibarit.

Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apa recoltate pun in evidenta urmatoarele:

-concentratia oxigenului dizolvat prezinta valori cuprinse intre 6,73 si 8,90 mg/l;

-regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre 0,0203 si 0,051 mg/l pentru fosforul total, iar pentru azotul total intre 0,936 si 1,491 mg/l.

Pentru analiza limnofitoplanctonului au fost prelevate probe biologice in lunile mai si august. In cele 2 campanii recoltarea s-a realizat din sectiunea mijloc lac -profilele suprafata, zona fotica, limita zona fotica. Analiza probelor de fitoplancton a condus la identificarea unui numar mediu de 8 taxoni/l.

Biomasa fitoplanctonica a avut valori cuprinse intre 0,44 mg/l in luna martie si 4,95 mg/l in luna august. In toate campaniile de recoltare ponderea cea mai mare in cadrul biocenozei au avut-o bacilariofitele cu urmatoarele specii eudominante: Amphora ovalis, Campylodiscus noricus, Gyrosigma acuminatum. Densitatea hidrobiontilor limnofitoplanctonici a variat intre 120000 ex/l -315000 ex/l. Valoarea medie a biomasei (3,67 mg/l) incadreaza lacul in stadiul mezotrof. Clorofila “a” a incadrat in stadiul hipertrof, avand o medie anuala de 30,3 µg/l.

Din punct de vedere al indicatorilor specifici procesului de eutrofizare rezulta incadrarea lacului in clasa de calitate globala -eutrof.

Lacul Candesti -lac de acumulare amplasat la 19 km amonte de orasul Buzau, in zona comunei Candesti; are o suprafata la NNR de 74 ha, un volum total de 4.4 mil m.c si un volum la NNR de 1.5 mil. m.c. Se alimenteaza din raul Buzau.

Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apa recoltate pun in evidenta urmatoarele:

- concentratia oxigenului dizolvat prezinta valori cuprinse intre 7,27 si 12,7 mg/l;

- saturatia in oxigen dizolvat prezinta valori cuprinse intre 82,99 - 102,88 %;

- regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre 0,0002 si 0,037 mg/l pentru fosforul total, iar pentru azotul total intre 0,460 si 1,701 mg/l.

Pentru analiza indicatorului fitoplancton au fost efectuate prelevari in lunile mai, august, septembrie si octombrie. In cele 4 campanii s-au recoltat probe din sectiunea baraj lac, in 2 profile suprafata si zona fotica. S-au determinat in medie 8 taxoni/l in profilul suprafata si 9 taxoni/l in profilul zona fotica.

Biomasa fitoplanctonica a avut valori cuprinse intre 3,24 mg/l in luna septembrie, in profilul zona fotica si 1,09 mg/l in luna octombrie, in profilul suprafata. Aceasta valoare ridicata a biomasei, obtinuta in urma analizei probelor din campania lunii septembrie, este corelata cu dezvoltarea bacilariofitului -Surirella ovata, indicand tendinta spre mezotrofie a lacului. Analizele au evidentiat urmatoarea componenta specifica: Cymbella affinis, Synedra ulna, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Navicula cuspidata, Navicula gracilis, Nitzschia linearis, Nitzschia acicularis (Bacillariophyte), Trachelomonas rugulosa (Euglenophyte), Scenedesmus quadricauda, Cryptomonas ovata (Chryptophyta). Grupa dominanta in toate cele 4 campanii a fost Bacillariophyta, cu speciile eudominante Cymbella affinis si Gomphonema olivaceum. In cadrul biocenozei limnofitoplanctonice, a mai fost identificat un organism eudominant, prezent in ambele profile de recoltare -Cryptomonas ovata.

Densitatea limnoplanctonica a variat intre 262500-1350000 ex/l, in sectiunea baraj zona fotica. Valoarea maxima (7,40 µg/l) a clorofilei “a” s-a inregistrat tot in profilul zona fotica. In functie de valoarea medie a biomasei (2,33 mg/l), lacul se incadreaza in stadiul oligotrof.

Analizand valorile mediei aritmetice pentru indicatorii specifici procesului de eutrofizare, calitatea apei din lac se incadreaza in clasa de calitate globala –mezotrof.

Lacul Siriu este situat pe valea superioara a raului Buzau, in zona comunei Siriu. Are o suprafata de 360 ha si un vol la NNR de 126 mil. m.c., iar volumul total de 158 mil. m.c . Surse de poluare a apelor lacului sunt situate in amonte la Intorsura Buzaului (statia de epurare a S.C. Confort).

Pentru aprecierea gradului de troficitate al lacului s-au urmarit indicatori fizici (temperatura, transparenta), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrientilor), indicatori biologici (fitoplancton si microfitobentos).

Transparenta masurata cu discul Secchi a inregistrat valoarea maxima de 113 cm.

Regimul de oxigen -oxigenul dizolvat prezinta valori cuprinse intre 7,11 mg/l si 9,78 mg/l; -saturatia de oxigen prezinta valori cuprinse intre 69,99-83,35 %, indicand o buna oxigenare a apelor.

Regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre 0,003-0,04 mg/l pentru fosfor total si 0,368-1,610 mg/l pentru azot total.

Pentru analiza indicatorului limnofitoplancton au fost efectuate prelevari in lunile mai, august, septembrie si octombrie. In cele 4 campanii s-au recoltat probe din sectiunea coada lac, in profilul suprafata, mijloc lac din cele 3 profile (suprafata, zona fotica si limita zona fotica) si din sectiunea baraj/priza cu cele 2 profile (suprafata si zona fotica). S-au determinat in medie 8 taxoni/l in coada lacului, 7 taxoni/l in sectiunile mijloc si baraj lac.

Analizele asupra biocenozei limnofitoplanctonice au evidentiat organisme apartinand la 6 increngaturi. Componenta specifica in toate sectiunile de prelevare a inclus urmatorii taxoni: Navicula gracillis, Cyclotella meneghiniana, Diatoma vulgare, Achnanthes minutissima, Nitzschia acicularis, Nitzschia linearis, Navicula sp., Synedra ulna, Cymbella affinis, (Bacillariophyte), Euglena sp. (Euglenophyte), Chlamydomonas sp. (Chlorophyte), Ceratium hirudinella (Dinophyte), Cryptomonas ovata (Chryptophyte), Oscillatoria limosa (Cyanophyte). Taxonii eudominanti in cadrul grupei bacilariofitelor in toate cele 4 campanii au fost: Cyclotella meneghiniana, Gomphonema olivaceum, Nitzschia acicularis, Nitzschia palea, iar in cadrul grupei criptofitelor -Cryptomonas ovata.

Sub aspect cantitativ, speciile care au populat limnofitoplanctonul au inregistrat densitati cuprinse intre 110000 ex/l in luna septembrie -sectiunea mijloc lac si 1425000 ex/l in luna august-sectiunea baraj. Valoarea maxima a densitatii se datoreaza prezentei in numar mai mare a organismelor increngaturii Bacillariophyta.



Biomasa fitoplanctonica a inregistrat o valoare maxima de 3,16 mg/l in luna mai –sectiunea coada lac si una minima de 1,00 mg/l in luna august –sectiunea mijloc lac, profilul zona fotica. Valoarea maxima se coreleaza cu dezvoltarea predominanta a bacilariofitelor si cu valoarea mare a azotului total (1,61mg N/l), indicand astfel o tendinta spre mezotrofie a lacului in sectiunea coada lac, tendinta mentinuta in toate campaniile de prelevare. In functie de valoarea medie (1,76 mg/l) a biomasei, lacul s-a incadrat in stadiul trofic oligotrof. Clorofila “a” a incadrat acumularea din punct de vedere trofic in categoria lacurilor oligotrofe, avand o medie anuala de 1,74 µg/l. Acest parametru a inregistrat o valoare maxima de 4,44 µg/l in campania lunii mai, corelata cu cea a biomasei fitoplanctonice.

Din punct de vedere al indicatorilor specifici procesului de eutrofizare rezulta incadrarea lacului in clasa de calitate globala -mezotrof.

Au fost prelevate si probe de microfitobentos, intr-o singura campanie in luna octombrie, din sectiunea baraj lac. S-a determinat un numar de 8 taxoni/m2. Densitatea hidrobiontilor care au colonizat bentalul a fost de 1815000 ex/m2, iar dintre acestia, speciile eudominante au fost Oscillatoria limosa, Achnanthes minutissima si Navicula sp.

Componenta taxonomica a biocenozei microfitobentonice a mai cuprins si alte specii de bacilariofite: Cyclotella meneghiniana, Gomphonema olivaceum, Cymbella affinis. Increngatura Bacillariophyta a dominat in cadrul biocenozei, inregistrand o densitate a bioindicatorilor de 990000 ex/m2.

STADIUL CALITATII GLOBALE A APELOR SUBTERANE

FREATICE DIN BAZINUL HIDROGRAFIC BUZAU

4.1. Principalele hidrostructuri analizate

In anul 2007 s-au efectuat analizele fizico-chimice la o serie de foraje de observatie din reteaua hidrogeologica de stat, foraje care au captat diferite strate acvifere cu constitutii si varste diferite.

Astfel, principalele hidrostructuri din bazinul raului Buzau, din care s-au prelevat probe de ape si la care s-au efectuat analize fizico-chimice sunt:

a) Strate de Candesti - prezente in cadrul bazinului incepand de la Berca pana la cca. 15 km sud de orasul Buzau, iar spre nord pana dincolo de orasul Rm. Sarat sunt alcatuite dintr-o succesiune de pietrisuri groase de zeci de metri ce alterneaza cu marno-argile si nisipuri. Aceste Strate de Candesti au varsta Pleistocen inferior si au fost deschise prin forajele hidrogeologice de adancime din zona orasului Buzau, Campia Ramnicului si Baraganul Central de N-E dand, in general, ape potabile.

b) Nisipurile si depozitele lossoide (Pleistocen superior, Holocen) apar la nord de raul Buzau pe o fasie ce tine de la Sageata spre Jirlau, Amara si pana la Balta Alba.

c) Nisipurile cu granulatie mijlocie (de varsta Holocen) din alcatuirea sesului aluvionar de la N de Faurei pana la Balta Alba.

d) Nisipurile fine si argilele nisipoase (de varsta Holocen) din alcatuirea sesului aluvionar din partea inferioara a cursului raului Buzau (aproape de varsarea lui in raul Siret).

e) Depozitele de terasa si din lunca Buzaului de varsta Holocen superior.

4.2. Starea globala a calitatii resurselor de ape subterane

In anul 2007, in bazinul hidrografic Buzau au fost analizate probe din 39 foraje din reteaua hidrogeologica nationala.

Pentru a analiza evolutia calitatii apelor subterane freatice, s-au prelevat probe de ape, trimestrial sau semestrial, in perioadele mai- iunie si septembrie –octombrie. Din cele 39 foraje de observatie monitorizate, 4 sunt foraje de adincime (Cilibia, Sageata, Banita, Salcioara) 1 de mare adancime (Voetin) si 1 de potabilizare (Verguleasa).

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, pentru toate forajele monitorizate. Astfel din totalul de 39 foraje monitorizate 82,05% au depasiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991 coroborat cu Legea apei potabile nr.458/2002 la 2 indicatoriI. Dintre acestea 9.37 % au depasiri la 3 indicatori, 28,13% au depasiri la 4 indicatori, 12,5% au depasiri la 4 indicatori restul de pana la 100% avand depasiri la mai mult de 5 indicatori. Se mentioneaza ca aceasta apreciere s-a facut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Indicatorii care au valori depasite sunt: duritatea totala la toate forajela analizate, cloruri la 68,75 % din forajele analizate, reziduu fix/conductivitate - 28,12%, amoniu- 40,62%, sulfati -46,87 %, fier -53,12 %, azotiti - 3,12%, azotati- 6,25 % si substantele organice 78,12 %si

Pentru exemplificare anexam tabelul cu forajele care prezinta depasiri pentru indicatorii fizico-chimici.

Depasirile limitei admise inregistrate pentru indicatorii fier, cloruri, mangan si sodiu, nu se datoreaza unei surse de poluare (bogate in fier), ci unei incarcari naturale a apelor. Prezenta fierului in apele subterane a fost pusa in evidenta incepand cu zona localitatii Patarlagele si terminand cu forajele amplasate in zona confluentei cu raul Siret.

De asemenea, se remarca o incarcare minerala a apelor subterane incepand cu zona municipiului Buzau si terminand cu forajele amplasate in zona confluentei cu raul Siret. Aceasta mineralizare a apelor subterane poate fi explicata luand in considerare apele de suprafata, ele putandu-se influenta unele pe altele (raul Buzau are doi afluenti de stanga cu incarcare minerala naturala foarte mare, deversari de ape uzate insuficient epurate si propria incarcarea naturala a apelor raului Buzau).

Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmatoarele:

poluarea apelor de suprafata;

-conditiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi;

-folosirea in agricultura in ultimele decenii excesiva a ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor si a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre acestia (sau a produsilor de degradare);

-efectele pasivitatii fostelor complexe zootehnice de capacitati mari privind masurile pentru conservarea factorilor de mediu;

particularitatile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigatii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migratia substantelor rezultate din aceste procese.

Fata de anul anterior s-au mentinut, in general, depasiri la aceleasi grupe de indicatori, si anume: gradul de mineralizare, metale, incarcarea organica.

Avand in vedere faptul ca apele subterane reprezinta cea mai importanta rezerva de apa potabila de care dispunem, consideram ca este necesar sa se mentina in continuare interesul acordat protectiei calitatii acestora, cu atat mai mult cu cat cresterea gradului de urbanizare este unul din factori care pot conduce la deteriorarea caracteristicilor naturale ale acestora.

STADIUL CALITATII GLOBALE A SURSELOR DE APE UZATE

DIN BAZINUL BUZAU

In bazinul hidrografic Buzau, agentii economici autorizati sa evacueze ape uzate au diferite profile de activitate, si anume: industrie alimentara, prelucrarea lemnului, prelucrari chimice, industria de produse din minerale nemetalice, industria metalurgica, gospodarie comunala, sanatate, alte activitati .In anul 2007 s-au monitorizat un numar 35 de agenti economici dintre care numai doi agenti economici au evacuat ape epurate corespunzator. Agentii economici care au o influenta determinanta asupra calitatii resurselor de apa din bazin sunt in general cei de gospodarie comunala dintre care ii enumeram pe urmatorii : SC CONFORT SRL Intorsura Buzaului, Primaria Comunei Sita Buzaului, SC SERVCOM SA Nehoiu, SC ANDARES 2000 SRL Patarlagele, SC IGOSERV SA Berca, RAM Buzau, Consiliul Local Faurei, Consiliul Local Ianca. Prezentam in continuare agentii economici si cantitatile de apa evacuate :

SC CONFORT SRL Intorsura Buzaului (agent economic de gospodarie comunala) –a evacuat in anul 2007 un volum 0,094 mil.mc/an. Societatea are in dotare o statie de epurare, alcatuita din treapta mecanico-biologica, dar care nu este intretinuta si exploatata corespunzator. Datorita acestui fapt, apele uzate evacuate din statie prezinta depasiri a limitelor autorizatiei de gospodarirea apelor, si anume: 1.012t/an (35,9%) amoniu si 0,396 t/an (68,3 %)detergenti. Avand in vedere debitul evacuat de ape uzate, cat si cantitatile de nocivitati putem concluziona ca nu este influenteaza in mod semnificativ calitatea apelor raului Buzau.

Primaria Comunei Sita Buzaului (agent economic de gospodarie comunala)- dotata cu o statie de epurare cu treapta mecanica si biologica, a evacuat in anul 2007 un volum de 0,018 milioane metrii cubi de ape insuficient epurate. Depasiri ale valorilor limita ale indicatorilor s-au inregistrat pentru: CBO5- 1.751t/an (389,1%), azot total 0,866t/an (320.7%), fosfor total 0.134 t/an (372,5%) si detergenti - 0,089 t/an (988%).

SC SERVCOM SA Nehoiu (agent economic de gospodarie comunala). In anul 2007 a evacuat un volum 0.222 mil.mc. Unitatea are in dotare doua statii de epurare situate la Nehoiasu si Paltineni. Prima statie de epurare a evacuat un volum de 0,022 mil.mc, inregistrandu-se depasiri la indicatorii azot total si amoniu .Statia este supradimensionata, avand in dotare 2 trepte mecanico-biologice, construite pentru epurarea apelor uzate provenite de la cateva unitati economice si populatie, unitati care si-au redus mult activitatea sau nu functoneaza deloc. Cea de-a doua statie de epurare situata la Paltineni epureaza apele uzate provenite din orasul Nehoiu. Aceasta statie este subdimensionata. S-au inregistrat depasiri la azot total 2.052 t/an (102,6) punandu-se in evidenta exploatarea si intretinerea necorespunzatoare a statiei de epurare.

SC ANDARES 2000 SRL Patarlagele –cu un volum de apa evacuat in anul 2007 de 0,025 mil.mc/an. In statia de epurare a unitatii, sunt prelucrate, de fapt, apele uzate menajere orasenesti din orasul Patarlagele. Statia de epurare are doua trepte mecano-biologice. Datorita intretinerii si exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor de epurare, apele uzate epurate si evacuate in raul Buzau prezinta depasiri fata NTPA-001. la urmatorii indicatori : amoniu cu 0,583 t/an (77,7 %) si fosfor total -0,583 t/an (20.1%).

SC IGOSERV SA Berca (agent economic de gospodarie comunala) – Dotata cu o statia de epurare pusa in functiune in anul 1998 si alcatuita din treapta mecanica si biologica a evacut in anul 2007 0.026mil.mc apa insuficient epurata. Datorita functionarii instalatiilor de epurare in conditii necorespunzatoare s-au inregistrat depasiri ale indicatorului amoniu 2.152 t/an (29.9%), cloruri -34.222 t/an (142.6%), sulfati -4.411t/an, reziduu filtrabil 72,877 t/an si detergenti -0.139 t/an.

R.A.M. Buzau (agent economic de gospodarie comunala) –a evacuat in anul 2007 un volum de 13,370 mil.mc/an. Este principalul poluator al apelor raului Buzau. Unitatea asigura alimentarea cu apa potabila si tehnologica a zonei industriale a municipiului Buzau, precum si epurarea apelor uzate ce sunt evacuate in raul Buzau. Determinarile fizico-chimice efectuate probelor de ape uzate epurate au pus in evidenta depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate la CBO5 cu 102,682 t/an (3.8%), CCO-Cr cu 310.729 t/an (6.6 %) si la detergenti cu 3.672 t/an (13.7%)

Directia Serviciilor Publice (D.S.P.) Faurei (agent economic de gospodarie comunala) –a evacuat in anul 2007 un volum de 0,050 mil.mc/an. Unitatea detine o statie de epurare veche si una noua. In prezent, functioneaza numai cea veche, intrucat cea noua este supradimensionata. Analizele fizico-chimice efectuate au pus in evidenta depasiri la indicatorii: suspensii 4.307 t/an; CCO-Cr cu 11.917 t/an; CBO5 cu 10.332 t/an, substante extractibile cu 0.586 t/an si detergenti sintetici cu 0,093 t/an.

Directia Serviciilor Publice (D.S.P.) Ianca (agent economic de gospodarie comunala) a evacuat in anul 2007 –0,305 mil.mc/an. Datorita intretinerii si exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor de epurare la evacuarea apelor uzate in raul Buzau s-au inregistrat depasiri a limitelor admise prin autorizatia de gospodarirea apelor, si anume la urmatorii indicatori de calitate cu: 57,446 t/an la rezidiu fix si 31,5 t/an la CBO5; 98,519 t/an suspensii; 54,4 t/an CCO-Cr; 0,546 t/an fosfor total; 8,049 t/an subst. extractibile.

C.L. Movila Miresii (agent economic de captare si prelucrare apa pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei). Determinarile fizico-chimice efectuate probelor de ape uzate epurate au pus in evidenta depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate, si anume: 2.184 t/an (837.5 %) la suspensii; 0,146 t/an (390.3%) la CBO5, 0.860 t/an(403%) la CCO Cr si 0.192t/an (16.2% ) la cloruri.

DSP IANCA (agent economic de gospodarie comunala) -Dotata cu o statia de epurare alcatuita din treapta mecanica si biologica a evacut in anul 2007 un volum de 0.305 mil.mc apa insuficient epurata. Datorita functionarii instalatiilor de epurare in conditii necorespunzatoare s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor: suspensii -22.975 t/an (104,6 %), cloruri -18,137 t/an (41,3%), substante extractibile -2.143 t /an, CBO5 31. 967 t/an si CCO Cr- -51.754 t/an.

In afara agentilor economici de gospodarire comunala au evacuat ape insuficient epurate si urmatoarele unitati:

s.c. DUCTIL STEEL S.A (industrie metalurgica si constructii de masini) a evacuat in anul 2007 un volum de 0.511 mil.mc apa insuficient epurata. Au fost inregistrate depasiri la urmatorii indicatori: cco –cr -1.436 t/an, reziduu filtrabil 147.849 t/an, cloruri -60.632 t/an, zinc -0.346 t/an si substante extractibile -3.026 t/an .

S.C CORD S.A industrie metalurgica si constructii de masini) a evacuat in anul 2007 – 0,083 mil.mc/an. Datorita intretinerii si exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor de epurare la evacuarea apelor uzate s-au inregistrat depasiri fata de limitele admise prin autorizatia de gospodarirea apelor, la urmatorii indicatori : 0.120 t/an la fosfor total ,0.336 t/an la cupru si 0.824 t/an la zinc.

S.C.AGRANA S.A. (industrie alimentara)- Determinarile fizico-chimice efectuate probelor de ape uzate epurate au pus in evidenta depasiri ale limitelor indicatorilor de calitate, si anume: 2.340 t/an (37.5 %) la suspensii; 151.473 t/an (5835.4 %) la CBO5, 217.346 t/an (1671.8 %) si 0.250 t/an (16.% ) la azot total.

Urmarind calitatea apelor raului Buzau de la izvor la varsare si avand in vedere debitul si cantitatile de nocivitati evacuate de agentii economici se pot spune urmatoarele: evacuarile de ape uzate impreuna cu afluentii raului Buzau degradati natural din punct de vedere calitativ si propria incarcare naturala a apelor raului modifica calitatea acestora incepand din amonte de municipiul Buzau de la clasa a II-a la a III-a de calitate. Pe masura ce ne apropiem de varsarea in raul Siret, categoria de calitate a apelor se mentine, dar valorile indicatorilor fizico-chimici sunt mai mari.

Volumele de ape evacuate si cantitatile de nocivitati, pe activitati economice se regasesc in machetele nr. 13 si 14. De asemenea, macheta nr. 15 evidentiaza modul de functionare a statiilor de epurare din bazin.

Fata de anul 2006, in anul 2007 cantitatile de poluanti sunt mai mici la toti agentii economici monitorizati.

CAPITOLUL VI

6.1. Sectiunile de potabilizare

Urmarirea calitatii apei destinate potabilizarii s-a realizat printr-un numar de 2 sectiuni, prelevarea probelor realizandu-se in punctul de priza al utilizatorului.

Sectiunile de potabilizare sunt amplasate imediat in amonte de priza de apa pentru apele curgatoare de suprafata si in sectiunea de priza (baraj, mal) in cazul acumularilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificata si completata prin Legea nr. 310 / 2004, trebuiesc stabilite ca puncte de monitoring acele corpuri de apa desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigura in medie mai mult de 100 mc apa/zi. Frecventa de monitorizare s-a efectuat conform legislatiei in vigoare.

Nr. crt.

Nume sectiune de prelevare

Sursa

de apa

Numele utilizatorului pentru potabilizare

Frecventa anuala de monitorizare

Comandau

Basca Mare

SC GOSTRANS COM  Covasna

Priza-zona fotica

Lac  Siriu

SC SERVCOM Nehoiu

6.2. Incadrarea calitativa a sectiunilor de potabilizare

Conform NTPA 013/2002 -H.G. nr. 100/2002 modificata si completata prin H.G. nr. 662/2005, apele de suprafata destinate potabilizarii sunt clasificate, in functie de valorile limita, in trei categorii: A1, A2 si A3. In functie de caracteristicile fizice, chimice si microbiologice, fiecarei categorii de apa, ii corespunde o tehnologie standard adecvata de tratare. Incadrarea in categoriile de calitate s-a efectuat doar dupa indicatorii fizico-chimici si analizele microbiologice.

In conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), actiunea de monitorizare si ameliorare a calitatii apei de suprafata, se desfasoara dupa planul-cadru de actiune ce are un termen de derulare pe o perioada de 10 ani. Prin acest plan, ce include actiuni si activitati concrete, cum ar fi: monitoringul parametrilor fizico-chimici conform NTPA 013/2002, NTPA 014/2002; verificarea incadrarii apelor de suprafata brute in categoriile desemnate; inventarul surselor punctiforme de poluare; lucrari pentru incadrarea surselor punctiforme in normele admise; stabilirea gradului de eroziune a solului; influenta locuitorilor echivalenti neracordati; regimul actual al pisciculturii in acumulare, etc. – se urmareste imbunatatirea calitatii apei in sursa in intervalul de timp specificat.

Sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoria A1 de calitate dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici, indeplinand conditiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002 astfel:

Raul Basca Mare - Sectiunea Comandau

Categoria globala de calitate a apei in aceasta sectiune este A1 fapt determinat de valorile mediei aritmetice inregistrate la principalii indicatori de calitate specifici. Exemplificam cu urmatoarele valori :

CBO5 -1.84 mg/l, CCO-Mn – 3.43 mg/l, N-NH4 - 0,04 mgN/l;cloruri-9.4 mg/l;sulfati-35.9mg/l;

Mangan 0,041mg/l, fier -0,05 mg/l

Lacul Siriu - Sectiunea Priza zona fotica

Valorile indicatorilor fizici (temperatura, transparenta), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrientilor), biologici (biomasa si organisme indicatoare) incadreaza sectiunea in clasa A1.

Transparenta masurata cu discul Secchi a inregistrat valoarea maxima de 2 m.

Regimul de oxigen –CBO5- are o valoare medie de 1,91 mg/l, CCO Mn prezinta o valoare de 3,22 mg/l indicand o buna oxigenare a apelor.

Regimul nutrientilor releva valorile : 0,046 mg/l pentru amoniu, 0,675mg/l pentru azotati si 0,0078 mg/l pentru fosfor total

Pentru alti indicatori valorile sunt: 16,9 mg/l pt. cloruri, 70,4 mg/l pt. sulfati, 0,12 pt. fier, 0,089mg/l pt. mangan si 0,054 mg/l pt. zinc.

CAPITOLUL VII

STAREA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA CARE NECESITA PROTECTIE SI AMELIORARE IN SCOPUL SUSTINERII VIETII PISCICOLE

conform H.G. 202/2002 – pentru aprobarea normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole

Monitoringul ihtiofaunei din bazinul hidrografic Buzau s-a realizat in perioada 27 august-1 septembrie 2007. Metodologia utilizata este cea prezentata in manualul: Procedura operationala standard pentru colectarea faunei piscicole, din cadrul proiectului Implementarea Noii Directive Cadru a Apei in Bazinele Pilot.

Colectarea materialului biologic a fost efectuata in sectiunile stabilite de specialistii D.A. Buzau-Ialomita in conformitate cu programul de monitorizare.

Pentru colectare a fost utilizata metoda capturii prin electronarcoza reversibila. Aceasta metoda este recunoscuta ca fiind cea mai eficienta in studiile de monitorizare si are ca principale avantaje:

1. Selectivitate redusa. Pescuitul prin electronarcoza permite o captura eficienta a majoritatii speciilor, fiind mult mai putin selectiv decat mijloacele de pescuit clasice.

2. Eficienta. Prin acest tip de pescuit colectarea ihtiofaunei intr-o sectiune se poate efectua in 1-2 ore, un timp mult mai scurt decat cel necesar pescuitului cu unelte clasice.

3. Protejarea faunei acvatice. Pestii fiind eliberati in stare vie, cu exceptia unui numar (sub 2 % din totalul capturii) care au fost conservati pentru colectia stiintifica a Muzeului de Istorie Naturala si ca specimene de comparatie pentru laboratorul D.A. Buzau-Ialomita.

Pentru fiecare sectiune au fost efectuate fotografii si au fost inregistrate date privitoare la morfologia albiei, structura substratului, vegetatie, etc. Datele de pe teren au fost prelucrate stiintific in vederea completarii cu date ecologice, determinarea varstei, densitate, origine, etc. Toate exemplarele capturate au fost identificate, cantarite si masurate.

In cadrul ihtiocenozei lacului Siriu, numarul total de exemplare capturate a fost de 50, identificate ca apartinand la 6 specii (vezi tabelul nr. 7). S-au identificat 4 specii pelagice: Carassius gibelio (5 exemplare), Cyprinus carpio (1 exemplar), Salmo fario (1 exemplar), Squalius cephalus (23 exemplare) si 2 specii bentonice, Chondrostoma nasus (17 exemplare) si Gobio obtusirostris (3 exemplare). Lacul se incadreaza in zona crapului. Analiza fizico-chimica a apei a stabilit faptul ca nu s-au inregistrat depasiri fata de limitele impuse in HG 202/2002 modificata si completata cu HG 563/2006.

CAPITOLUL VIII

ARIILE NATURALE PROTEJATE

Zonele propuse pentru protectia habitatelor sau speciilor unde imbunatatirea starii apei este un factor important se realizeaza pe baza Directivei 92/43/EEC care promoveaza protectia patrimoniului natural al Comunitatii Europene transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 462/2001 si Directiva 79/409/EEC care se refera la protectia pasarilor transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 13 / 1993.

In aceasta categorie de zone protejate au fost incluse initial zonele din Legea 5/2000 care au legatura cu apa si sunt de interes national: zone umede, Parcurile Naturale si Nationale, zonele RAMSAR.

In cadrul bazinului Dunare ce apartine tronsonului Directiei Apelor Buzau-Ialomita s-au identificat un numar de 6 zone protejate.

Pentru monitorizarea apelor de suprafata din cele 6 zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor s-a stabilit un program special HS, rezultatele obtinute in fiecare zona fiind prezentate in continuare.

Rezervatia naturala Lacul Jirlau este situata in vestul judetului Braila, pe malul stang al raului Buzau, fiind o cuveta lacustra formata din limane fluviatile cu alimentare din izvoare subterane si din precipitatii.

Lacul Jirlau este o zona de importanta avifaunistica, atat pe plan national cat si international deoarece asigura habitate de pasaj, hranire si cuibarire pentru numeroase specii de pasari, in special migratoare si face astfel parte din reteaua intercontinentala de refugii pentru popas si cuibarire pe traseele de migratie. Datele fizico-chimice si in special indicatorii fosfor total si azot total arata caracterul eurof al lacului, la fel ca si componenta fitoplanctonica a carei biomasa indica starea eutrofa a lacului.

Balta Alba (in siragul baltilor din zona cursului inferior al raului Buzau) este o importanta halta pentru oprirea, odihna si refacerea -speciilor de pasari migratoare aflate in zborul lor principal pe acest culoar est-european. Rezultat din cuveta aparuta prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche albie a raului Ramnicul Sarat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Campiei Ramnicului. In balta creeata, prin aportul apelor salmastre din strate freatice (cc.70-80%) si din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafata (cca. 20-30%), initial s-a dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care intr-o piramida trofica apreciabila, a servit ca baza nutritionala pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta si Lunca Dunarii - spre raurile interioare mari, ex. Buzau) cat si pentru avifauna in migratie.

Mentionam ca prin chimismul apei (continutul de saruri ridicat) acest mediu acvatic nu ingheata (mai ales pe durata iernilor blande) si astfel atrage ca un magnet pasarile migratoare care isi au in aceasta zona locatia favorabila pentru iernat. Datele fizico-chimice demostreaza starea eutrofa a lacului, dar biomasa fitoplanctonului incadreaza lacul in stadiul oligotrof.

Balta Amara (in siragul baltilor din zona cursului inferior al raului Buzau) este o importanta halta pentru oprirea, odihna si refacerea -speciilor de pasari migratoare aflate in zborul lor principal pe acest culoar est-european. Conform rezultatelor analizei fizico-chimice lacul Balta Amara este eutrof, dar biomasa fitoplanctonului se mentine la valori mici, corespunzatoare stadiului mezotrof.

CAPITOLUL IX

ZONELE VULNERABILE

Aceste zone includ zonele sensibile in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC, respectiv HG 964/2000 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si zone sensibile definite in acord cu prevederile Directivei 91/271/EEC, respectiv HG 188/2002 privind normele de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

In ceea ce priveste delimitarea zonelor vulnerabile a fost analizata in primul rand vulnerabilitatea naturala, respectiv caracteristicile pedo-hidro-climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitratilor catre corpurile de apa.

Zona este declarata vulnerabila in cazul in care peste vulnerabilitatea naturala se suprapun surse de nitrati provenite din activitati agricole.

Zonele vulnerabile au fost diferentiate in functie de tipul surselor de nitrati in:

-surse actuale, respectiv, activitatile agricole prezente produc un surplus de nitrati ca urmare a densitatii mari de animale din gospodarii individuale si/sau complexe zootehnice;

-surse istorice -complexe zootehnice care au functionat in trecut si acum sunt dezafectate.

Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din spatiul hidrografic Buzau provin in principal din surse de nitrati istorice.

Sursele de nitrati actuale din comunele vulnerabile de pe teritoriul Directiei Apelor Buzau-Ialomita, stabilite prin Ordinul nr. 241/2005, provin in principal din complexele zootehnice in functiune si in secundar din contributia adusa de cresterea animalelor in gospodariile individuale.

In anul 2007, din perimetrele definite ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati, in bazinul hidrografic Buzau s-au monitorizat 4 sectiuni pe rauri (2 pe raul Buzau – Am. Buzau si Racovita, o sectiune pe raul Buzoel –aval Ghergheasa si o sectiune pe raul Boldu -Balta Alba), 4 lacuri (Jirlau, Balta Amara, Balta Alba, Ciulnita) in care peste vulnerabilitatea naturale pedo-hidro-climatica se suprapun surse locale de nitrati actuale si istorice si 75 foraje.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in continuare:

Sectiunea Am. Buzau este amplasata pe raul Buzau dupa confluenta acestuia cu afluentii sai, Balaneasa si Slanic. Pe tronsonul p.h. Magura- amonte municipiu Buzau, apele raului Buzau sufera modificari in privinta parametrilor fizico-chimici, biologici, datorate aportului afluentilor mentionati, in special o mineralizare mai crescuta datorata afluentilor si a surselor de poluare cu nitrati provenite din fostele complexe zootehnice din zona Vernesti. Astfel, valorea mediei aritmetice pentru indicatorul azotati este 3.95 mg/l de 12,65 ori mai mica decat 50 mg/l.

Sectiunea Racovita, amplasata in zona de campie a raului Buzau monitorizeaza calitatea raului Buzau posibil afectata de nitratii proveniti din zona vulnerabila Balta Alba. Rezultatele obtinute, pentru azotati, minim 0.49 mg/l, maxim 6.62mg/l si o medie aritmetica de 4.44 mg/l arata ca in anul 2007 in aceasta sectiune nu exista vulnerabilitate la nitrati.

In sectiunea Aval Ghergheasa amplasata pe raul Buzoel, in zona de campie a judetului, valoarea medie a indicatorului azotati inregistrata in anul 2007 a fost de 1,91 mg/l, cu o valoare minima de1.11 mg/l si una maxima de 2.47 mg/l .

Sectiunea Balta Alba, amplasata in zona de campie, pe raului Boldu, monitorizeaza calitatea raului posibil afectata de nitratii proveniti din zona vulnerabila Balta Alba. Rezultatele obtinute, pentru azotati , minim 0.35mg/l, maxim 0.91 mg/l si o medie aritmetica de 0.62 mg/l arata ca in anul 2007 nici aceasta sectiune nu este vulnerabila la nitrati.

Lacul Jirlau

Valoarea medie a indicatorului azotati inregistrata in anul 2007 a fost de 5.11mg/l.Valorile minime si maxime au fost: minim 0.589 mg/l; maxim 36.96mg/l.

Lacul Balta Amara

Analizand valorile obtinute in anul 2007 pentru indicatorul nitrati se constata ca acestea nu depasesc valoarea maxima impusa pt. ca zona sa fie vulnerabila la nitrati.

Valorile obtinute sunt:

minima -0.531 mg/l;

maxima -1.86 mg/l;

medie aritmetica - 0.921 mg/l

Lacul Balta Alba

Rezultatele obtinute, pentru azotati, minim 0.079 mg/l, maxim 3.21mg/l si o medie aritmetica de 1.06 mg/l, arata ca in anul 2007 nici acest lac nu este vulnerabil la nitrati.

Lacul Ciulnita

Valoarea medie a indicatorului azotati inregistrata in anul 2007 a fost de 1.2 mg/l, arata ca acest lac este departe de a fi caracterizat ca vulnerabil la nitrati.Valorile minime si maxime au fost: minim 0.079 mg/l; maxim 2.98 mg/l.

Foraje

Din cele 75 foraje analizate, numai in 4 au fost inregistrate depasiri la nitrati si anume: Vernesti F4 (130,4mg/l) si F2 (81 mg/l), Balta Alba F2 (133,8 mg/l) si Filipesti Visani F9 (87,508 mg/l). Vulnerabilitatea in aceste zone este naturala, datorata caracteristicilor pedo-hidro-climatice

In concluzie, se poate spune ca in anul 2007, din punct de vedere al sensibilitatii la nitrati, calitatea apelor din bazinul hidrografic Buzau a fost corespunzatoare pentru subsistemul rauri si lacuri si necorespunzatoare pentru subsistemul ape subterane.

CAPITOLUL X

Incadrarea sectiunilor de monitorizare privind substantele prioritare / prioritar periculoase in conformitate cu „obiectivele de calitate”

In anul 2007 s-a realizat o analiza completa (screening), pentru a se identifica substantele prioritare/prioritar periculoase si substantele din lista I si II relevante pentru fiecare sectiune de pe rauri si lacuri, in scopul realizarii inventarului initial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substante.

Evaluarea indicatorilor din categoria „substante prioritare/prioritar periculoase” s-a facut in raport cu valoarea unica stabilita pentru „obiectivul de calitate” in conformitate cu Ord. 161/2006.

Pentru determinarea substantelor prioritare/prioritar periculoase pe apele curgatoare de suprafata s-au efectuat analize in laboratoarele regionale de la Constanta (SP-MG) si Bucuresti (sp-mo).

Interpretarea datelor s-a realizat folosind programul QUAL 2006.

Trebuie mentionat ca, in ceea ce priveste micropoluantii organici, au fost analizati numai cei din categoria triclorbenzenilor, pesticidelor organo-clorurate, policlorbifenilenilor, pesticidelor triazinice, alte pesticide si hidrocarburilor aromatice policiclice. Pentru majoritatea substantelor valorile obtinute au fost sub limita de detectie a aparatului de masurat dar conform instructiunilor primite, in datele analitice din programul Qual 2006 s-a incarcat jumatate din sld. In majoritatea sectiunilor monitorizate a fost identificata prezenta naftalinei(Basca Chiojdu in cele doua sectiuni, Am. confl. Buzau si Am Chiojdu, Basca Rozilei, Cernatesti, Costomiru, Vama Buzaului,Av. Siriu, Setu, Magura, Am. Buzau, Banita, Racovita, lac Siriu si Lac Candesti) antracenului (Basca Chiojdu in cele doua sectiuni, Am. confl. Buzau si Am Chiojdu, Basca Rozilei, Comandau, Cernatesti, Lopatari, Costomiru, Vama Buzaului,Av. Siriu, Setu, Magura, Am. Buzau, Banita, Racovita, lac Siriu si Lac Candesti), florantenului (Basca Chiojdu- Am. confl. Buzau, Basca Rozilei, Cernatesti, Vama Buzaului,Av. Siriu, Setu, Magura, Am. Buzau, Banita, Racovita, lac Siriu si Lac Candesti), benz(b)fluorantenului si benz(k)fluorantenului si doar in cateva s-au inregistrat depasiri.

Depasirile inregistrate pentru hexaclorbenzen (limita de detectie este 0.0055µg/l, iar obiectivul de calitate este 0.0004 µg/l), lindan (limita de detectie este 0.04µg/l, iar obiectivul de calitate este 0.02 µg/l trifluralin (limita de detectie este 0.1µg/l, iar obiectivul de calitate este 0.03 µg/l), endrin (limita de detectie este 0.073µg/l, iar obiectivul de calitate este 0.005 µg/l), sunt datorate faptului ca limitele de detectie ale aparatului sunt egale sau mai mari cu un ordin de marime decat obiectivul de calitate din Ord.161/2006.

De aceea consideram ca pentru aceste substante starea necorespunzatoare indicata prin prelucrarea datelor in programul Qual este nereala si ca urmare nu trebuie luata in considerare.

CAPITOLUL XI

CONCLUZII SI PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A CALITATII APEI

In anul 2007 prin reteaua de monitoring de supraveghere s-a urmarit starea calitativa a corpurilor de apa. In urma analizei calitative au rezultat urmatoarele:

Ø      Calitatea apelor de suprafata a fost in mare masura influentata de evacuarile de ape uzate ale principalelor localitati si folosinte situate in bazinul hidrografic Buzau.

Ø      In b.h. Buzau, pe raurile Balaneasa si Slanic indicatorii fizico-chimici specifici mineralizarii, reprezinta o incarcare de fond naturala, ceea ce determina valori ridicate ale acestor indicatori in sectiunile de control analizate.

Calitatea apelor curgatoare de suprafata

Subbazinul Buzau este strabatut de principalul rau Buzau cu ponderea calitatii de clasa a II-a din punct de vedere al caracterizarii generale a indicatorilor fizico-chimici si biologici.

Din punct de vedere ecologic, de-a lungul raului Buzau, efectivele numerice ale macronevertebratelor se reduc de la izvor, din sectiunea de referinta Vama Buzaului (516 ex/m2), si pana in ultima sectiune monitorizata -Racovita (23 ex/m2). Aceasta scadere a densitatii hidrobiontilor zoobentonici se realizeaza gradat pana in zona sectiunii amonte Buzau, la nivelul careia densitatea organismelor ajunge la 126 ex/m2, fiind probabil consecinta deversarii de ape uzate de catre S.C. IGOSERV Berca.

La nivelul sectiunii Banita se observa (vezi graficul) o reducere foarte mare a efectivelor numerice (12 ex/m2), datorat probabil fluctuatiilor mari de debit ale apelor uzate orasenesti descarcate de catre statia de epurare a Municipiului Buzau (RAM Buzau). Aceste fluctuatii genereaza variatii-soc de concentratie a poluantului, greu de suportat de catre vietuitoarele acvatice. Consecintele actiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic sunt: disparitia multor specii care colonizeaza substratul si supravietuirea organismelor capabile de adaptare la aceste conditii. Astfel, structura biocenotica se reface foarte greu, dovada ca si in sectiunea Racovita se mentin valori scazute (23 ex/m2) ale densitatii hidrobiontilor macrozoobentonici.

CBO5-ul creste invers proportional cu oxigenul dizolvat si direct proportional cu indicele saprob incepand din sectiunea Vama Buzaului si pana la Banita. Oxigenul dizolvat a inregistrat in aceasta sectiune o valoare mai mare decat in sectiunea Banita (vezi graficul).

Afluentii raului Buzau in zona montana sunt ape curate, de clasa a I-a (Casoaca Mare, Basca Mare, Basca (Unita), Hartag, Giurca Mare, Basca Chiojdului -sectiunea amonte Chiojdu, Slanic -sectiunea Aval Lopatari) si de clasa a II-a (Basca Chiojdului -sectiunea amonte confluenta Buzau, Slanic -Cernatesti) din punct de vedere ecologic.

Raul Basca Chiojdului prezinta 26 km de clasa a I-a si 16 km de clasa a II-a, repartizare obtinuta in urma analizei indicatorilor biologici.

La km.110, raul Buzau primeste afluentul sau de stanga -Balaneasa, rau incarcat mineral natural. Acesta are 31 km de clasa a II-a, incadrare obtinuta in functie de valoarea indicele saprob. Dupa bioindicatorii zoobentonici si raul Boldu se incadreaza in clasa a II-a de calitate (34 km).

Asemeni raului Balaneasa este raul Slanic, incarcat mineral natural. Receptarea raului Slanic de catre raul Buzau are loc in amonte de Municipiul Buzau. Ecologic, acesta are 46 km de clasa a I-a si 27 km de clasa a II-a. Raul Calnau are 57 km de clasa a I-a.

Din punct de vedere fizico chimic se constata ca apa raului Buzau corespunde clasei a II-a de calitate pana la confuenta cu raul Balaneasa (110 km) dupa aceasta apa se incadreaza in clasa a III-a de calitate Trecerea din clasa a II-a de calitate in clasa a III-a este datorata aportului primit de la afuentii Balaneasa si Slanic,(rauri incarcate mineral natural ) si evacuarilor de apa insuficient epurate de pe platforma industriala a orasului.

Afuentii raului Buzau (Casoaca Mare, Basca Mare, Basca (Unita), Hartag, Giurca Mare, Basca Chiojdului in sectiunea amonte Chiojdu, Slanic, Calnau sunt de calitate buna ( clasa a II-a) calitate moderata (Balaneasa si 16 km din Basca Chiojdului) si calitate slaba (Boldu si Buzoel).

Incadrarea apelor afluentilor din zona de munte in clasa a II-a de calitate este datorata in mare parte faptului ca indicatorii pentru care valorile determinate au fost sld, s-au incarcat in programul Qual cu valori de SLD/2.

11.2. Calitatea apei lacurilor

Lacurile naturale din bazinul hidrografic Buzau dupa stadiul trofic in care s-au incadrat in functie de valoarea indicatorilor specifici procesului de eutrofizare, au fost impartite astfel: 2 lacuri eutrofe - Balta Amara, Balta Alba si 2 lacuri hipertrofe – Ciulnita si Jirlau.

Dupa valoarea medie a indicatorilor de eutrofizare, cele 2 lacuri de acumulare -Siriu si Candesti au fost desemnate mezotrofe.

Lacurile artificiale Siriu si Candesti -sunt lacuri de acumulare, lacuri curate caracterizate in functie de grupele de indicatori “regim de oxigen”, “nutrienti” “, salinitate”,poluanti toxici specifici de origine naturala si alti indicatori chimici relevanti Conform valorilor medii ale acestor indicatori lacurile Siriu si Candesti corespund clasei a II-a de calitate. Ambele lacuri sunt folosite pentru irigatii, producerea de energie electrica, iar acumularea Siriu si in alimentarea cu apa a localitatilor din aval. Lacurile naturale Amara, Jirlau ,Balta Alba si Ciulnita sunt de calitate moderata si slaba.(clasa a II-a si a Iv –a

Zonele critice din punct de vedere a calitatii apei

Zonele critice ale apelor din bazinul hidrografic Buzau sunt pe raul Buzau sectiunea aval municipiu, unde debitele de ape evacuate sunt cele mai mari provenite de la RAM Buzau si canalul deschis al zonei industriale Buzau, ape insuficient epurate si neepurate. Aici se produc poluari accidentale, uneori depasindu-se valoarea clasei a III-a la amoniu si la substante organice.

11.4. Calitatea apelor subterane

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, pentru toate forajele monitorizate.

Indicatorii cu valori depasite sunt: duritatea totala, reziduul fix/conductivitate, fierul, clorurile, manganul, sodiul, substantele organice si azotatii.

Se remarca o incarcare minerala a apelor subterane incepand cu zona municipiului Buzau si terminand cu forajele amplasate in zona confluentei cu raul Siret. Aceasta mineralizare a apelor subterane poate fi explicata luand in considerare apele de suprafata, ele putandu-se influenta unele pe altele (se stie faptul ca raul Buzau are doi afluenti de stanga degradati natural din acest punct de vedere), deversarile de ape uzate insuficient epurate si incarcarea naturala a apelor raului.

11.5. Calitatea apelor evacuate

Referitor la functionarea instalatiilor de epurare din bazinul hidrografic Buzau putem constata ca din cele 35 de statii importante de epurare, 33 dintre acestea evacueaza ape insuficient epurate, iar ponderea cea mai mare o detine activitatea economica de captare si prelucrare apa pentru populatie.

11.6. Pentru protectia calitatii apelor se considera necesare urmatoarele masuri:

Ø Reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare ale localitatilor Nehoiu, Patarlagele, Berca, Buzau.

Ø Executia la termen lucrarilor prevazute in Programele de etapizare;

Ø Imbunatatirea randamentelor de functionare a statiilor de epurare orasanesti printr-o exploatare corespunzatoare conform prevederilor regulamentelor, de functionare, intretinere si exploatare;

Ø Imbunatatirea prin investitii de reabilitare si modernizare a randamentelor de functionare, a statiilor de preepurare a folosintelor de apa din b.h.Buzau ;

Ø Dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul si supravegherea calitatii apelor, in conformitate cu prevederile legale si ale directivelor europene;

Ø Perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plata a penalitatilor si amenzilor contraventionale aplicate;

Ø Implicarea autoritatilor locale pentru indepartarea surselor de poluare locale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3124
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site