Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Bazinul Ialomitei

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PRAID
Grupa Retezat-Godeanu
STATIUNEA PALTINIS
Grupa Fagaras
Sistemul dualist de administrare al S.A.
STATIUNEA COVASNA
Grupa Fagaras
PORTALURI DIN CENTRUL VECHI AL BUCURESTIULUI
Bazinul Ialomitei
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda

Bazinul Ialomitei

Izvoraste din Bucegi unde a sculptat o serie de chei: Tatarului, Zanoagei. De la Pucioasa intra in Subcarp si de la Balciulesti intra in Camp Romana cu un curs meandrat si maluri asimetrice; cel mai important afluent este Prahova. Are variatii mari de nivel si debit in decursul unui an. Ultimul rau este Calmatui si separa camp Rom C de camp Rom E, are o vale larga si variatii f mari de debit si nivel.



Sistemul hidrologic din Estul Romaniei

Are ca si colector principal Siretul (45.000km2). Majoritatea afluentilor ii primeste din Orientali si de Curbura: de la N la S: Suceava cu Sucevita, Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Bicaz, Trotus, Buzau; pe stanga are un afluent imp, Barladul.

Prutul este al doilea rau important, izvoraste din Carpatii din Ucraina. Intra in tara la Oroftiana si se varsa la Galati in Dunare. La N de Iasi, la Stanca Costesti se afla un complex hidroenergetic, facand sa scada mult din debitul de aluviuni adus. Dintre putinii afluenti amintim: Jijia, Bahlui, Eladul si Horincea.

Sistemul hidrologic din Dobrogea

Reteaua hidrologica e saraca si se rezuma la cateva rauri in partea nordica care nu se varsa in mare. N- Telita si Taita care se indreapta spre Babadag; Slava care se varsa in Golovita si Casimcea si apoi in lacul Tasaul. Aceste rauri dobrogene au apa doar primavara sau in timpul ploilor torentiale: Garlita, Paltina, Marleanu.

Lacurile din Romania

Suprafata totala ocupata de lacuri reprezinta 1,1% ( 2620km2) din teritoriul tarii. Numarul lacurilor trece de 2400. suprafata celor mai multe lacuri este mica, doar cateva depasesc 50km2: Razim, Sinoe, Golovita si Smeica. Adancimea lacurilor variaza de la 2-3m in cadrul baltilor din campie si 25m in lacul Zanoaga. Regimul nivelului apei din lacuri e in functie de climatul zonei in care se gasesc si de raurile care le alimenteaza. In fct de asez geograf, lacurile se impart in : de munte, de deal si podis, de campie, de lunca, limanuri maritime.

Lacurile de munte au supraf mici apa curata si temperaturi scazute. In functie de geneza se deosebesc:

lacuri glaciare ce pot fi cantonate in circuri glaciare: Lala, Bucura, Zanoaga, Peleaga, Galcescu, Rosiile, Urlea, Balea, Avrig.

lacuri formate in vai glaciare: Lala si Florica; sunt in amont de pragurile vailor glaciare.

lacurile form in spatele unui baraj de morene: Gardoman din Godeanu.

lacuri vulcanice: Sf Ana in Bodoc.

lacuri di baraj natural: Lacu Rosu din 1837 prin prabusirea unui masiv din Suhard in albia Bicazului.

lacuri artificiale au fost construite din scopuri economice, pt hidroenergie: Izv Muntelui pe Bicaz, Scroboasa pe Ialomita, Vidraru pe Arges, Vidra pe Lotru, Draganul in Apuseni.

lacuri de podis si deal: numeric sunt mai multe dar dpv al genezei cuvetei sunt mai putin variate. Iazurile si helesteele s-au form pe cale naturala sau artificiala. Iazurile construite de om au ca scop suplimentar deficitele de apa in perioadele secetoase precum si diminuarea inundatiilor. Cele mai multe lacuri de acest tip sunt in Pod Moldovei la >900m.




Cele mai cunoscut este lacul Dracsani de pe valea Sidnei din Carpatii Moldovei. In pod Trans, iazurile sunt situate mai ales in camp Transilvaniei unde cele 22 de iazuri au o supraf totala de 11km2, dintre ele cele mai insemnate sunt Taureni, Taga si Catina. Podisul Mehedinti are lacuri carstice: Ponoare, Varasoaia.

lacurile sarate care in functie de geneza sunt la randul lor de 2 feluri: a) in vechile ocne de sare parasite: Ocna Sibiului, Turda, Slanic, Ocna Mures, Ocnele mari. b) formate prin dizolvarea in parte a masivelor de sare si apoi prabusirea stratelor de roci din acoperis: Ursu, Negru de langa Sovata.

lacurile de campie; in fct de geneza le putem subdiviza in lacuri de vale, lacuri de crovuri, lacuri litorale. Lacurile litorale sunt raspandite si insirate in lungul marilor rauri si ele pot fi lacuri de lunca si limane fluviatile. Lacurile de lunca sunt strans legate de procesele care au loc in lunci prin inundatii cunoscute sub numele de balti. Ele pot fi intalnite in luncile celor mai insemnate rauri precum Prutul, Siretul, Muresul, Argesul, Dunarea.

lacurile din Delta sunt numeroase si variate ca dimensiune; formate in zone negative intre grinduri. Datorita colmatarii nr lor este redus si este acoperit de plaur (stuf, trestie, papura). Cele mai insemnate sunt Gorgova, Lacu Rosu, Merhei, Fortuna, Puiu, Lumina.

limanuri fluviatile apar mai ales in lungul Dunarii, Ialomitei si Buzaului si sunt rezultatul depunerii de aluviuni la gura de varsare  a unor afluenti mai mici in cursul principal: Garlita, Oltina, Malteanu. Pe Stanca Buzaului: Amara, B alta Alba, Jirlaul, pe stanga Ialomitei: Fundeni, Stracini si pe drapta: Snagov, Caldarusani, Balteni; in lungul Dambovitei: Colentina si Pasarea.

lacuri din crovuri endoreice au adancimi mici cu caracter temporar: Ianca, Crovuri, Movila Miresii, Lacul sarat.

lacuri litorale: geneza lor e legata de oscilatiile nivelului marii Negre in Cuaternar.

Unele din ele s-au format prin bararea unor foste golfuri si transformarea acestora in lagune: complexul Razim form din 2 grupe de lacuri: N- comunica cu marea prin Gura Portita si are apa dulce din Dunare ; S- cu apa mai sarata, comunica cu marea prin Portita Periboina. La S de complexul razim se intalnesc o serie de limane maritime cu apa sarata cum sunt Techirghiol, Mangalia, Tatlageac.

Sunt lacuri dulci: Tasaul si Siutghiol alimentat de ape subterane.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1037
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site