Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE LOCALITATII FLAMINZI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Islanda - Forme de turism
STATIUNEA SOVATA
DEALU FRUMOS SCHONBERG - Inceputurile localitatii
Romania-prezentare monografica - Dunarea, Marea Neagra, Nistru
CHEILE CARPATILOR - AIUDULUI, ARGESULUI, BICAZULUI, BISTRITEI
MONOGRAFIA CETATII SEVERINULUI
Orasul Chicago
Cetatea Sibiului
Delta Dunarii - Excursii si Trasee turistice
Muntii Paring - Trasee turistice

CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE LOCALITATII FLAMINZI




Asezarea geografica

Teritoriul localitatii Flamanzi este cuprins intre paralele de 47 35 20 si 47 29 00 latitudine nordica si meridianele de 26 50 15 si 27 6 20 longitudine estica. Deci, o extindere de 6 20 latitudine si 16 50 longitudine, sau in kilometri, 19,5 km V-E respectiv 10,7 km N-S .

Din punct de vedere administrativ, Flamamzi apartine judetului Botosani, se afla la 31 km distanta.

Localitatea Flamanzi cuprinde o suprafata de 108,8 km.

Din 1 aprilie 2004, data declararii localitatii oras, are urmatoarele diviziuni administrative(cartiere): Flamanzi, Cordun, Poiana, N.Balcescu, Bosanceni, Prisacani, Chitoveni.

Distanta dintre centru administrativ (Primarie) si celelalte diviziuni sunt relativ mici, cuprinse intre 1 km si 5 km.

Delimitarea teritoriului localitatii Flamanzi se face le vest si nord de padure, la est si sud de unele paraie scurte.

Comunele vecine sunt: la Nord teritoriul administrativ al comunei Copalau, la NE cel al comunei Lunca, la Est cel al comunei Hlipiceni, la Sud al comunelor Prajeni si Frumusica, iar la Vest fondul forestier aflat in administratia Ocolului Silvic Flamanzi.

Relieful

In cadrul marilor forme de relief ale Romaniei, localitatea Flananzi este situata la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, in cadrul Podisului Moldovei.

Relieful este format dintr-o asociere de platouri, coline, vai si versanti.

Altitudinea maxima a reliefului este intalnita in SV, fiind de 520 m. Altitudini mari sunt in Vest cuprinse intre 350 si 400 m.

Altitudinea minima este inregistrata in valea Miletinului, aceasta fiind de 77,3 m.

Altitudinea medie se mentine la 190 m.

Geodeclivitatile variaza foarte mult, de la sub 1 in lunca Miletinilui si luncile inferioare ale Varnitei, Volocii, pana la peste 45 pe unele sectoare de versanti si cueste.

In general, predomina relieful cu pante reduse, sub 5. relieful cu pante mari cuprinse intre 5 20 si chiar peste 20 se intalneste de o parte si de alta a luncii Miletinului, in partea nord-vestica si a regiunii, precum si pe versantii drepti ai vailor din jumatatea sudica.

Energia de relief este mare in partea superioara a Dealului Mare si in lungul vailor (sub 50 m), in cadrul dealurilor si a platourilor acesta urca la 75 100 m. Acesta a influentat dezvoltarea proceselor geomorfologice actuale(eroziuni, alunecari de teren) determinand o mare intensitate a lor.

Resursele de subsol sunt putine. In dealurile de vest exista calcar ce se poate exploata, in albiile raurilor este nisip si pietris in cantitati mici, iar la peste 900 m adancime s-a constatat existenta unui zacamant de gaz metan, dar nerentabil pentru a fi exploatat.

Clima

Situat la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, teritoriul localitatii Flamanzi se afla sub influenta maselor de origine baltica si continentala, are un climat temperat-continental, aceasta caracteristica fiind data de valorile medii multianuale ale elementelor climatologice, dar mai ales valorilor apsolute.

Dintre elementele climatice, temperatura aerului este parametrul cel mai important prin efectul topoclimatelor si inregistreaza un grad mare de variabilitate in timp.



Temperatura medie anuala: + 8 C + 9 C. Iarna, temperatirile medii anualesunt negative: 0 C in decembrie, - 2,9 C in ianuarie, si -3,3 C in februarie. Vara, temperaturile medii anuale sunt in jurul valorii de + 19 C; cele mai ridicate temperaturi sunt inregistrate in luna iulie.

In luna ianuarie, temperatura medie la nivelul solului este de -5 C, iar in luna iulie este de +24 C - +25 C.

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 538,12 mm/m/an. Variatia precipitatiilor in timpul anului este influientata de circulatia maselor de aer si de caracterul suprafetei reliefului.

Precipitatiile ridicate apartin sezonului cald mai-august cu o medie anuala de 238,6 mm/m (44%), luna cea mai bogata in precipitatii fiind luna iunie cu 93,5 mm/m. Iarna, precipitatii reduse sub forma de zapada.

Vantul este dominat din NV 23,6% anual, iar cel din SE 18,7% anual. Zile calme sunt inregistrate28,2% anual.

Fenomena atmosferice deosebite: grindina, chiciura, bruma, ceata.

Apele

Apa reprezinta pentru regiunea studiata una din bogatiile naturale esentiale pentru economia teritoriului si alimentarea localitatii. Alcatuirea geologica, conditiile climatice si celelalte elemente ale mediului au conditionat existenta apei sub forma de stare subterane(sub presinue si libere) precum si la suprefata (sub forma de rauri si lacuri).

a)      Apele subterane:

Apele subterane sub presiune (de adancine) sunt situate la circa 300 m adancime, pot fi folosite pirn intermediul forajelor executate mai ales prin calitatile lor fizico-chilmce, relativ rentabile pentru ca debitele realizate prin pompare sunt relativ mici.

Apele subterane libere au un caracter descendent si sunt cuprinse in depozitele sectionate de talvegul raurilor. Alimentate prin precipitatii,dar rezerva de apa este legata de prezenta podisului din vest, care joaca rol reglator al apelor de precipitatii spre panzele subterane. Aceste apa sunt captate prin fantani si izvoare captate ceare curg continuu sub forma de sipote. Sunt exploatate stratele situate intre 5 si 30 m adancime.

b)      Apele de suprafata formeaza o retea densa de riuri, mai ales paraie cu scurgere temporara si lacuri.

Raurile au colector principal Miletinul, care are izvoare in SV-orasului Botosani, avand lungimea de 87 km pana la varsarea in Jijia. Principalii afluienti culesi de pe teritoriul localitatii Flamanzi sunt: Fundiaia, Varnita, Mitocu, Voloca, Chitovanca. Vara, Miletinu poate seca.

Iazurile totalizeaza 14 ha. Cel mai important este Ivascoaia, in sesul Bahnei, cu o suprafata de 7,5 ha si o adancime de 4,5 m. In Valea Budai sunt doua iazuri pentru adapatul vitelor. La Novaci, pe paraul Chisalau, s-a reamenajat barajul. Sunt acumulari de importanta locala pe Stahna, Tulburea, Fundoaia, Voloca.

Solul



Conditiile naturale de relief, de clima si vegetatie, la care se adauga local diversitateafaciesului litologic, excesul de umiditate si actiunea omului, au determinat aparitia unei game variate de soluri zonale si interzonale.

Solurile zonale au cea mai mare dezvoltare. Exista doua grupuri de soluri zonale:

solurile de padure formeaza un areal mai intins in partea de vest si de nord-vest a teritoriului, unde relieful este mai inalt, clima mai racoroasa si mai umeda, iar vegetatia dominanta este padurea de foioase. Aceste souri au un areal mai mare decat padurile de aici, dovedimnd ca in trecutul un prea indepartat domeniu forestier era mai mult mai intins decat in prezent, dar prin defrisari a cedat locul pasunilor si culturilor agricole.

grupa cernoziomurilor cuprinde cernoziomurile levigate si cernoziomurile tipice. Aceste soluri sunt localizate in estul si sud-estul localitatii Flamanzi. Ele reactioneaza favorabil la ingresamintele organice si minerale, fiind potrivite pentru cultura cerealelor,in special graului.

Solurile interazonale cuprind: regosolurile care apar pe versanti (cel mai pusin evaluate), solurile aluviale (cu o larga raspandire pe sesurile si luncile din bazinul Miletinului), solurile halomoforme(devtipul saraturilor de lunca). Au fertilitate scazuta, necesitand lucrari specialede ameliorare.

Diversitatea solurilor existente pe cursul localitatii Flamanzi constituie o premisa favorabila si a visei de vie , panaa la cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a zarzavaturilor si a legumelor , precum si a altor plante agricole.

Resursele solului sunt si ele diverse: pajiste, padurea si resursele padurii plante medicinale, plante melifere, lemnul, fructele de padure, vantul.

Vegetatia si animalele

Principalele formatiuni vegetale de pe teritoriul studiat sunt:

formatiunea plantelor lemnoase prezenta pe dealurile inalte din vest si nord-vest, care cuprinde urmatoarele specii: fag, stejar, carpen, jugastru, artar, s.a. De asemenea, intalnim arbusti ca: macies, paducel, arin, corn, s.a.

formatiunea plantelor ierboase, de stepa, o intalnim in estul si sud-estul teritoriului si cuprinde urmatoarele specii: paius, colilia, s.a.

Pe sesuri si lunci cresc multe plante hidrofile, papura, rogozul, pipirigul, stuful, plopul, salcia, s.a.

Animalele, desi prezinta o mare mobilitate, in general ele se coreleaza cu vegetatia:

in padure traiesc: mistretul, lupul, vulpea, iepurele, mierla, strutul cantator, gaita, ciocanitoarea, sarpele de padure, soparla, gasteropode, paianjeni, miriapode, s.a.

in stepa traiesc: popandaul, soarecele de stepa, iepurele de camp, dihorul, vulpea, graurul, ciocarlia de camp, uliul porumbar, broasca raioasa, insecte, s.a.

In ceea ce priveste fauna acvatica, raul Miletin si afluientii lui fac parte din yomana cleanului. La aceste se adauga bibanul si tiparul.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1105
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site