| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
CARPATII OCCIDENTALI
Particularitati de geografie fizica
Asezare si limite. Carpatii Occidentali se desfasoara intre Valea Dunarii, la sud, si vaile raurilor Barcau si Somes, in nord. Dealurile de Vest si Campia de Vest ii marginesc la vest, iar Culoarul Timis-Cerna, continuat de Culoarul Bistrei, Depresiunea Hateg, Culoarul Muresului si Depresiunea colinara a Transilvaniei ii delimiteaza in partea de est.
Intre aceste limite, Carpatii Occidentali reprezinta o unitate fizico-geografica cu trasaturi specifice, care ii deosebesc de celelalte ramuri carpatice si anume:
- o extindere foarte neregulata, cu un accentuat grad de discontinuitate indusa de Campia Lugojului si Culoarul Muresului;
- substrat petrografic mai variat, relief mai diversificat si altitudini mai coborate
fragmentare mai accentuata, indeosebi in partea de vest, unde s-au format depresiunile sub forma de gofuri
locuirea integrala (pana la mari inaltimi), straveche si continua, a intregului teritoriu;
- resurse foarte diversificate (carbuni, minereuri de fier, minereuri auro-argentifere, bauxita, minereuri de cupru si polimetalice, roci de constructie, pasuni, paduri, ape minerale, hidroenergie etc);
- o utilizare foarte veche a resurselor de minereuri (epoca bronzului si fierului, epoca daco-romana, evul mediu) si o utilizare timpurie la scara industriala a resurselor industriei siderurgice (la Resita si Hunedoara);
- o retea de asezari rurale foarte bine adaptata la conditiile de relief, cu frecventa mare a localitatilor cu o textura risipita si rasfirata, legate strans de hinterlandul lor apropiat;
- la acestea se aduaga un potential turistic deosebit de bogat si variat, dar insuficient utilizat pana in prezent.
Geneza. Carpatii Occidentali s-au format, ca de altfel intreg lantul Muntilor Carpati, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic pana la inceputul cuaternarului.
Dar, in geosinclinalul carpatic, o parte din sisturile cristaline au fost metamorfozate si inaltate inca din timpul orogenezei hercinice (o alta parte au fost metamorfozate prin orogenezele din proterozoicul mediu si superior).
Muntilor de incretire li s-au adaugat, in urma eruptiilor vulcanice din neogen, muntii vulcanici din sudul Muntilor Apuseni (Muntii Metaliferi).
Miscarile tectonice de la sfarsitul tertiarului si inceputul cuaternarului, care au determinat inaltarea generala Muntilor Carpati (in special a Carpatilor Meridionali), au fost foarte slabe in Carpatii Occidentali, unele sectoare fiind afectate chiar de prabusiri.
Ulterior, agentii externi i-au modelat si le-au dat, in linii mari, infatisarea actuala.
Alcatuirea petrografica. Carpatii Occidentali se remarca prin marea varietate a rocilor care ii alcatuiesc, incat s-a constatat existenta unui adevarat mozaic litologic.
Sisturile cristaline (gnaise, micasisturi) si rocile sedimentare (conglomerate, gresii si mai ales calcare), care au mare raspandire in alcatuirea cestor munti, sunt strabatute din loc in loc de intruziuni magmatice (bazalte, granite si andezite).
Caracterizarea reliefului. Ca inaltime, Carpatii Occidentali reprezinta ramura carpatica cea mai scunda, avand numai 1848 m in Vf. Curcubata Mare si 1446 m in Vf. Semenic. Altitudinea medie este de 650 m, ceea ce justifica denumirea de muncei atribuita culmilor mai joase (V. Mihailescu, 1963
In general, partea vestica a Carpatilor Occidentali este mai joasa si mai fragmentata, in timp ce partea estica este mai inalta si mai abrupta, ceea ce face ca delimitarea fata de regiunile invecinate sa fie foarte clara.
Datorita inaltimilor mai reduse, relieful glaciar este absent, dar este prezent relieful periglaciar (potcoave nivale, toreti de pietre, musuroaie inierbate etc.) numai in Muntii Bihor, care sunt cei mai inalti.
Prezinta o fragmentare tectonica accentuata, mai ales in partea de vest, unde depresiunile "golfuri" patrund adanc in zona montana.
Urmare a fragmentarii tectonice accentuate, continuate de cea eroziva si masivitatea culmilor muntoase este foarte redusa.
Caracterul de discontinuitate al Carpatilor Occidentali este foarte evident in zona centrala, unde Muntii Poiana Rusca au caracter insular, fiind detasati de Muntii Apuseni prin Culoarul Muresului si mai ales de Muntii Banatului prin Campia de Vest care patrunde pe Valea Timisului.
Se intalnesc platforme de eroziune, dar la altitudini mult mai joase decat in Carpatii Meridionali si cu alte denumiri.
Ca reflex al litologiei foarte variate, relieful petrografic este foarte bine reprezentat, in special cel carstic, care prezinta cele mai ample si mai variate forme din toate cele trei ramuri carpatice.
Vaile raurilor au, in general, caracter transversal, Culoarul Muresului fiind cea mai lunga vale transversala de pe raurile interioare.
Circulatia dintr-o parte in alta este facilitata de existenta unor pasuri joase, cele mai importante fiind Ciucea (360 m) pe Valea Crisului Repede, Valisoara (461 m) si Bucin (725 m) in Muntii Metaliferi, Poarta de Fier a Transilvaniei (700 m) in Culoarul Bistrei si Pasul Domasnea (540 m) in Culoarul Timis- Cerna.
Clima. Datorita altitudinii mai reduse, cat si datorita asezarii in partea de vest a tarii, clima este ceva mai blanda decat in Carpatii Meridionali sau Carpatii Orientali. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 8 - 9oC pe culmile joase din vest, 4oC in Muntii Semenic si 2oC in Muntii Bihor. In depresiuni se inregistreaza inversiuni de temperatura.
Influenta maselor de aer vestice si sud-vestice, in general mai umede, determina precipitatii bogate, care ajung pana la 1200 mm anual in Muntii Semenic si 1400 mm anual in Muntii Bihor.
Pe versantii estici ai Muntilor Apuseni, climatul este caracterizat de prezenta maselor de aer foehnizate mai putin umede si usor incalzite.
In sud-vestul Muntilor Banatului se simte Austrul, iar in Defileul Dunarii, mai rar, bate un vant foarte puternic numit Cosava.
Hidrografia. Precipitatiile bogate din Carpatii Occidentali au determinat existenta unei densitati ridicate a retelei hidrografice (700-1000 m/km2).
Majoritatea raurilor care strabat acesti munti fac parte din grupa hidrografica de vest. Din Muntii Apuseni izvorasc Somesul Mic (cu cele doua izvoare, Somesul Cald si Somesul Rece), Barcaul, Crisul Repede, Crisul Negru si Crisul Alb.
Muresul, desi izvoraste din Carpatii Orientali, este cel mai important rau care strabate Carpatii Occidentali, avand ca afluenti Ariesul si Ampoiul din Muntii Apuseni si Cerna din Muntii Poiana Rusca.
Bega izvoraste din Muntii Poiana Rusca.
Timisul cu afluentii sai Bistra, Poganisul si Barzava, Carasul si Nera izvorasc din Muntii Banatului si fac parte din grupa hidrografica de sud.
Cerna, ale carei izvoare sunt in Carpatii Meridionali, se afla la limita sud -estica a Muntilor Banatului.
Dunarea delimiteaza Muntii Banatului la sud si face granita cu Serbia.
In Muntii Apuseni se afla lacul carstic Varasoaia. Lacuri de interes hidroenergetic s-au amenajat pe Somesul Mic (Lacul Tarnita), pe Crisul Repede (Lacul Astileu), pe Barzava (Lacul Valiug) si pe Dunare (Portile de Fier I). Lacul Cincis din Muntii Poiana Rusca este folosit pentru alimentarea cu apa industriala.
Apele subterane se evidentiaza prin prezenta apelor termale de la Moneasa, Gioagiu-Bai si Vata de Jos.
Vegetatia. Datorita influentelor vestice, in Carpatii Occidentali se remarca extinderea mare a padurilor de fag. In plus, in Muntii Banatului apar si unele specii termofile: mojdrean, carpinita si liliac salbatic.
Padurile de conifere au caracter insular in Muntii Semenic, fiind mai bine reprezentate in Muntii Bihor, unde apar si pajisti alpine.
In muntii cu altitudini mai reduse (500-600 m) se intalnesc paduri de gorun, iar pe vaile raurilor apar zavoaie formate din plopi, salcii si arini.
In stransa legatura cu inversiunile ermice si expozitia versantilor, in zona cheilor Intergalde (Muntii Trascaului) , la aproximativ 700 m, vegeteaza floarea de colt (Leontopodium alpinum)
Fauna. In stransa legatura cu vegetatia, fauna este bogata si variata. Se intalnesc numeroase animale (mistret, lup, vulpe, caprioara, mai rar ursul si cerbul carpatin) si pasari.
In Muntii Banatului apar elemente ale faunei submediteraneene si anume: broasca testoasa, vipera cu corn si scorpionul.
Si fauna ihtiologica este bine reprezentata, mai ales in Dunare.
Solurile. Se remarca extinderea mare a eutricambosolurilor si districambosolurilor (clasa cambisoluri). Solurile din categoria eutricambosolurilor rodice (terra rossa) sunt specifice Carpatilor Occidentali si in special Muntilor Banatului, unde influentele submediteraneene sunt mai evidente.
In Muntii Semenic si mai ales in Muntii Bihor apar prepodzoluri si chiar podzoluri (clasa spodisoluri).
In depresiuni se intalnesc preluvosoluri si luvosoluri (clasa luvisoluri) si gleisoluri (clasa hidrisoluri). In luncile raurilor sunt mai bine reprezentate aluviosolurile (clasa protisoluri).
Rezervatii naturale. In Carpatii Occidentali se afla numeroase rezervatii naturale, mai reprezentative fiind cele de natura speologica (pesterile Comarnic, Cetatile Ponorului, Scarisoara si Vadu Crisului), geologica (Dealul cu Melci, Detunata si Bratca), de peisaj si flora (Cazanele Mari si Mici, Cetatea Devei) si forestiere (Padurea Bejan).
In partea centrala a Muntilor Apuseni, pe Valea Ariesului, se afla o zona usor depresionara (Abrud-Campeni-Albac), cu vechi traditii istorice si intensa populare, cunoscuta sub numele de Tara Motilor.
Satele de tip risipit, in special cele din Apuseni, cunoscute sub numele de cranguri, urca pana la 1500-1600 m altitudine, inregistrandu-se un adevarat record carpatic (Pietroasa la 1600 m). In depresiuni, predominante sunt satele de tip rasfirat, al caror numar de locuitori este mult mai mare. Ca functii predomina cele agricole, dar exista si sate cu functii mixte (agroindustriale) sau numai industriale (in special miniere).
Orasele s-au dezvoltat, cu precadere, in depresiuni. In Muntii Banatului se afla orasele Resita, Anina si Oravita. Moldova Noua si Orsova se afla in Defileul Dunarii, iar Caransebes in Culoarul Timis-Cerna. Orasele Bistra, Hunedoara si Deva, desi situate in zone marginale, sunt legate economic de Muntii Poiana Rusca. In Muntii Apuseni se afla orasele: Zlatna, Abrud, Campeni, Brad, Vascau, Stei, Beius, Alesd si Huedin.
Indistria. Activitatile industriale sunt influentate de exploatarile de substante minerale utile foarte variate, de la carbuni la minereuri auro-argentifere, materiale de constructii, lemn, produse agricole etc.
Industria energetica se bazeaza pe exploatarea huilei in Muntii Banatului (Anina, Bigar, Cozla si Baia Noua), a carbunelui brun in Depresiunea Brad (Tebea si Mesteacan) si a sisturilor bituminoase in zona Aninei. In termocentrala de la Mintia, langa Deva, se produce energie electrica pe baza huilei necocsificabile din Depresiunea Petrosani. Potentialul hidroenergetic al raurilor este valorificat pe Barzava (Valiug), Crisul Repede (Astileu) si Somesul Mic (Marisel, Tarnita si Gilau).
Industria metalurgica este foarte bine reprezentata. In Muntii Poiana Rusca (la Gheleri, Teliuc, Vadu Dobrii) se afla cele mai importante zacaminte de minereu de fier din tara noastra. De asemenea, minereu de fier se mai exploateaza in Muntii Banatului (Ocna de Fier, Dognecea) si in apropiere de Muntele Mare (Baisoara). Pe baza acestor minereuri s-au dezvoltat centrele siderurgice de la Resita, Hunedoara si Calan.
Carpatii Occidentali dispun de importante zacaminte de minereuri neferoase, in cadrul carora se remarca cele de cupru din Muntii Apuseni (Baita, Baia de Aries si Rosia Poieni), Muntii Poiana Rusca (Muncelu Mic) si Muntii Banatului (Moldova Noua si Sasca Montana). Plumbul se exploateaza in Muntii Poiana Rusca (Ruschita), iar bauxita in Muntii Padurea Craiului (Rosia, Varciorog si Dobresti). La Izvorul Ampoiului se exploateaza mercur. Muntii Metaliferi reprezinta cea mai importanta regiune auro-argentifera din tara noastra, cu exploatari care dateaza inca din perioada daco-romana (Rosia Montana, Baia de Aries, Bucium, Sacaramb si Baita).
La Resita se afla cel mai important centru al industriei constructiilor de masini, unde se produc masini si utilaje pentru dotarea altor ramuri industriale, locomotive diesel si electrice.
Industria de prelucrare a lemnului este mai slab reprezentata decat in celelalte doua ramuri carpatice. Mai important este centrul de prelucrare complexa a lemnului de la Caransebes. Centre mai mici sunt la Huedin, Beius, Brad, Campeni.
In cadrul industriei materialelor de constructii este de remarcat exploatarea unei game foarte variate de roci: bazalt la Branisca, granit la Radna si Savarsin, travertin la Banpotoc, marmura la Ruschita, calcare cristaline la Moneasa si Vascau. Ciment se produce la Chistag-Alesd si Chiscadaga-Deva.
Industria usoara este reprezentata prin industria bumbacului la Zalau si Orsova, tricotaje la Resita, Hunedoara si Deva, conserve de fructe la Caransebes etc.
Agricultura. Datorita reliefului accidentat, climatului racoros si a solurilor slab ferile, agricultura se bazeaza pe cresterea animalelor, avand in vedere ca pasunile si fanetele naturale reprezinta 70-80 % din fondul funciar agricol. . Se cresc indeosebi ovine si bovine, iar in depresiuni se cresc si porcine pe baza de cartofi.
Terenurile agricole ocupa depresiunile si culoarele de vale, extinse in lungul raurilor. Se cultiva grau, porumb, orz, ovaz, cartof, sfecla de zahar, plante furajere etc. Pomicultura este bine reprezentata in Culoarul Timis-Cerna, Depresiunea Almaj, Culoarul Bistrei si depresiunile din vestul Muntilor Apuseni.
Transporturile Dezvoltarea transporturilor a fost favorizata de existenta vailor transversale si a pasurilor joase, care au permis dezvoltarea unor adevarate magistrale feroviare si rutiere axate pe vaile Timisului, Muresului si Crisului Repede. Caransebes si Simeria sunt noduri feroviare. Intre Turda si Abrud circula trenul de cale ferata ingusta, cunoscut sub numele de mocanita.
Se remarca existenta unor sosele de importanta internationala, cum sunt: E 60 pe Valea Crisului Repede, E 68 pe Valea Muresului si E 70 prin Culoarul Timis-Cerna. Din acestea se desprind alte sosele modernizate, cum sunt: Caransebes-Resita- Anina Deva-Brad-Beius, etc.
Diviziuni. Principalele subunitati ale Carpatilor Occidentali sunt: Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni.
a Muntii Banatului
Reprezinta compartimentul sudic al Carpatilor Occidentali, fiind cuprinsi intre Defileul Dunarii la sud si Valea Poganisului la nord, intre Culoarul Timis -Cerna la est si Dealurile Banatului la vest.
Se prezinta sub forma unor trepte de relief, care coboara in altitudine de la est spre vest: treapta cea mai inalta (la peste 1000 m) este reprezentata de Muntii Semenic si Muntii Almaj; treapta intermediara (600-800 m) se suprapune peste Muntii Aninei; treapta cea mai coborata (400-600 m) cuprinde Muntii Locvei si Dognecea.
Muntii Semenic reprezinta nucleul principal al Muntilor Banatului. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline si se inscriu in peisaj prin masivitate, suprafete de nivelare (Semenic, Tomnacica si Teregova) si cea mai mare altitudine, 1446 m in Vf. Semenic.
Muntii Almaj se afla la sud de Muntii Semenic, intre Nera si Dunare. Sunt alcatuiti tot din sisturi cristaline, dar in alternanta cu roci sedimentare strabatute din loc in loc de roci magmatice. Relieful acestor munti devine foarte spectaculos la interferenta cu Dunarea, indeosebi in zona Cazanelor.
In Vf. Svinecea Mare ating inaltimea de 1224 m.
Muntii Aninei sunt situati la vest de Muntii Semenic si au ca nota caracteristica faptul ca sunt alcatuiti din roci calcaroase, ceea ce a permis dezvoltarea unui relief carstic foarte bine reprezentat. De mentionat Cheile Nerei, Carasului si Minisului, pesterile Comarnic si Popovat sau avenul din Poiana Gropii (235 m adancime). Inaltimea maxima este de 1160 m in Vf. Leordisu.
Muntii Locvei sunt asezati in partea de sud-vest a muntilor Banatului, intre Dunare si Nera. Desi sunt alcatuiti din roci rezistente la eroziune (sisturi cristaline) au inaltimi reduse, care se inscriu intre 600-800 m.
Muntii Dognecea se afla in partea de nord-vest a muntilor Banatului, avand cele mai mici altitudini, de numai 500-600 m. Raul Barzava imparte acesti munti in doua sectoare distincte: unul sudic, alcatuit din sisturi cristaline, ceva mai inalt si altul nordic (Muntii Arenis), alcatuit din roci magmatice, cu aspect insular si altitudini mai mici.
Depresiunile din Muntii Banatului sunt:
Depresiunea Almajului (Bozovici), cuprinsa intre Muntii Semenic si Muntii Almaj, drenata de raul Nera de la est la vest ;
Depresiunea Caras-Ezeris, avand forma unui culoar alungit intre Muntii Aninei si Muntii Dognecea, drenata de raul Caras;
Depresiunea Oravitei, cuprinsa intre Muntii Dognecea si Muntii Locvei, prezinta o larga deschidere spre vest si este drenata tot de raul Caras.
b) Muntii Poiana Rusca
Sunt situati in partea centrala a Carpatilor Occidentali, fiind delimitati de Valea Bistrei la sud, Valea Muresului la nord, Depresiunea Hateg la est si Dealurile Banatului la vest. Faptul ca nu se marginesc cu Muntii Banatului, fata de care sunt separati prin intermediul Campiei de Vest, creeaza o evidenta nota de discontinuitate in cadrul Carpatilor Occidentali.
In cea mai mare parte sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Pe alocuri apar intruziuni eruptive de care sunt legate zacamintele de minereuri. In partea de est apar si roci sedimentare, mai ales calcare.
Se prezinta sub forma unui masiv muntos usor bombat in partea centrala, ceea ce imprima retelei hidrografice un aspect radiar. Vaile raurilor sunt adanci si inguste, avand aspectul de chei in sectorul calcaros.
Avand in vedere ca altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades, Muntii Poiana Rusca reprezinta compartimentul cu altitudinea cea mai mica din cadrul Carpatilor Occidentali.
Sunt prezente platformele de eroziune, cea mai extinsa fiind platforma inferioara, mai bine reprezentata in partea de est, cunoscuta sub numele de Platforma Padurenilor. Se considera ca aceasta platforma este o continuare la vest de Valea Streiului a Platformei Luncanilor din Muntii Sureanu.
c) Muntii Apuseni
Reprezinta sectorul nordic al Carpatilor Occidentali, cel mai dezvoltat si mai complex. Sunt cuprinsi intre Valea Muresului la sud si vaile Barcaului si Somesului la nord. La est se marginesc cu Depresiunea colinara a Transilvaniei, iar spre vest, Dealurile de Vest patrund lobat printre culmile montane. Numai Muntii Zarandului se marginesc direct cu Campia de Vest.
In cadrul Muntilor Apuseni se disting urmatoarele subunitati: zona centrala inalta (Muntii Bihorului); muntii din partea de sud-est (Muntii Metaliferi si Trascaului); muntii din partea de vest (Muntii Crisurilor) si muntii scunzi din nord (Muntii Plopis si Mezes).
Muntii Bihor se afla asezati in partea centrala a Muntilor Apuseni, reprezentand un adevarat nod orografic, de unde se desprind mai multe culmi muntoase. Alcatuiti din roci cristaline, cat si din roci sedimentare, Muntii Bihor sunt cei mai inalti, atingand 1848 m in Vf. Curcubata Mare.
Prezenta calcarelor a permis dezvoltarea celor mai grandioase forme de relief carstic din tara noastra. Caracteristica este regiunea Padis - Cetatile Ponorului, unde se afla numeroase pesteri, doline, avenuri, campuri de lapiezuri etc. O nota specifica o dau pesterile cu ghetari: Scarisoara, Focu Viu, Barsa etc.
Spre nord se desprind Muntii Vladeasa, alcatuiti predominant din roci eruptive, cu altitudinea maxima de 1836 m.
Spre sud, Muntele Gaina reprezinta o treapta mai coborata a Muntilor Bihor, avand numai 1467 m.
La est de Muntii Bihorului se afla Muntii Gilau - Muntele Mare (1825 m), in alcatuirea carora dominante sunt rocile cristaline cu intruziuni granitice, ceea ce explica relieful mai putin variat.
Muntii Bihorului, Muntii Vladeasa si Muntele Mare, avand inaltimi care depasesc cu putin 1800 m, nu au relief glaciar, dar este prezent relieful periglaciar (grohotisuri, campuri de pietre, potcoave nivale, marghile etc.).
Rezistenta rocilor a favorizat conservarea platformelor de eroziune Carligata - Farcasa (1500-1700 m), Marisel (la aproximativ 1000 m) si Fenes-Deva (600-800 m), care constituie o trasatura esentiala a peisajului din acesti munti.
Muntii Metaliferi si Muntii Trascau reprezinta compartimentul de sud-est al Muntilor Apuseni.
Muntii Trascau se afla asezati in continuarea Muntilor Metaliferi, la est de Valea Ampoiului, pana la nord de Valea Ariesului. Se prezinta sub forma unei culmi orientate NNE-SSE, avand alcatuire petrografica variata, in special din calcare. Prin urmare, relieful carstic da nota specifica a peisajului din acesti munti. Foarte pitoresti sunt Cheile Turzii, Cheile Aiudului sau Cheile Intregalde.
Muntii Metaliferi si Muntii Trascau, impreuna cu Muntii Zarand, mai sunt cunoscuti si sub denumirea de Muntii Muresului.
Muntii Crisurilor sunt situati in partea de vest a Apusenilor si cuprind Muntii Zarand, Codru Moma si Padurea Craiului.
Muntii Zarand (Highis-Drocea) sunt cuprinsi intre Mures la sud si Crisul Alb la nord. In partea de vest se marginesc direct cu Campia de Vest, zona deluroasa de tranzitie fiind absenta. Sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline, se prezinta sub forma unei culmi orientate vest-est si au inaltimi de numai 700-800 m.
Muntii Codru-Moma reprezinta o culme orientata NV-SE, delimitata de Crisul Alb in sud si Crisul Negru in nord. In alcatuirea sa predomina rocile sedimentare, ceea ce face ca relieful sa fie mult mai variat. In Vf. Plesu ajung pana la 1112 m.
Muntii Padurea Craiului se afla asezati intre Crisul Negru la sud si Crisul Repede la nord. Prezinta aceeasi orientare generala NV-SE, sunt alcatuiti tot din roci sedimentare si au inaltimi care se mentin intre 800-1000 m. Prezenta rocilor calcaroase a permis dezvoltarea unui relief carstic foarte variat (pesteri, chei, doline etc.). In cadrul acestor munti se afla Pestera Vantului, avand cea mai mare lungime din Romania (32 km).
Muntii Crisurilor sunt separati de depresiuni largi, ca niste "golfuri" ale Campiei de Vest, care patrund pana in interiorul muntilor. Din aceasta categorie fac parte:
Depresiunea Zarand, situata intre Muntii Zarand si Codru Moma, drenata de Crisul Alb, comunica spre interiorul Muntilor Apuseni cu depresiunile Gurahont si Brad;
Depresiunea Beius, cuprinsa intre Muntii Codru Moma si Padurea Craiului, drenata de Crisul Negru,
Depresiunea Vad, aflata intre Muntii Padurea Craiului si Plopisului, este drenata de Crisul Repede si comunica cu Depresiunea Huedin prin Pasul Ciucea.
Muntii Plopis si Muntii Mezes reprezinta compartimentul nordic al Muntilor Apuseni, alcatuit din sisturi cristaline, cu cele mai scazute altitudini (700 - 900 m).
Muntii Plopis se prezinta sub forma unei culmi orientate NV-SE, bine individualizata intre vaile Crisului Repede in sud si Barcaului in nord.
Muntii Mezes apar tot sub forma unei culmi, dar mult mai inguste, avand orientare NE-SV.
Intre Muntii Plopis si Muntii Mezes se afla Depresiunea Simleu, inchisa la nord de Magura Simleu.
La nord de Valea Barcaului, muntii au suferit o scufundare mai accentuata, putandu-se defini totusi un aliniament de spinari muntoase scunde, formate din sisturi cristaline si calcare, inconjurate de dealuri alcatuite din formatiuni sedimentare necutate.
Aceasta punte de legatura intre Muntii Apuseni si Carpatii Orientali, formata din culmile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, cu inaltimi ce depasesc pe alocuri 800 m altitudine, a fost numita jugul intracarpatic.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 12567
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
